Merkel refuză militar Ucraina

Merkel refuză militar Ucraina

Binomul Angela Merkel-Donald Trump, speranța Kiev-ului

Binomul Angela Merkel-Donald Trump, speranța Kiev-ului

Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a îndemnat joi autoritățile ucrainene la reţinere, după apelul preşedintelui Petro Poroșenko ca NATO să trimită nave în Marea Azov pentru a se opune Rusiei în conflictul din largul Crimeei. „Nu poate exista o soluţie militară la aceste confruntări”, a insistat Angela Merkel la Berlin, în timpul unui forum economic germano-ucrainean.
Acuzându-l totodată pe preşedintele rus Vladimir Putin de escaladarea tensiunilor, Merkel a subliniat că partea ucraineană trebuie „să dea dovadă de înţelepciune, pentru că nu vom putea soluţiona problemele decât rămânând raţionali şi discutând unii cu alţii”.

Promisiuni germane

Ea a promis că va aborda problema în timpul întrevederii sale cu Vladimir Putin în marja viitorului summit al G20, acuzând Moscova că a limitat voit accesul spre Marea Azov, care se învecinează cu Ucraina şi Rusia, după inaugurarea unui pod deasupra strâmtorii Kerci, ce leagă Rusia de Crimeea.
„Pentru că toate acestea trebuie puse în totalitate pe seama preşedintelui rus. După ce acest pod a fost inaugurat în mai, condiţiile de navigaţie au fost înrăutăţite”, a spus cancelarul federal german. Angela Merkel a promis că va face totul pentru ca partea ucraineană, în special oraşul Mariupol, să rămână accesibile pe cale maritimă.

Războiul declarațiilor

Anterior, Petro Poroșenko a declarat că Vladimir Putin, prin acțiunile demarate în ultimii ani, își dorește anexarea întregii Ucrainei.
„Nu credeți minciunile spuse de Putin! Putin își dorește vechiul imperiu rus. Crimeea, Donbas, întreaga țară. Ca țar rus, așa cum se vede, imperiul său nu poate funcționa fără Ucraina. Ne vede ca pe colonia sa”, a declarat Poroșenko.
La rândul său, liderul de la Kremlin a acuzat autoritățile de la Kiev că întrețin rusofobia în rândul cetățenilor din Ucraina. Printre declarațiile președintelui rus, una s-a remarcat prin „expresivitate”. „Kievul întreține în mod activ sentimentele anti-rusești. Asta e tot ce au. Și funcționează. Dacă (cetățenii – n.r.) vor vrea să mănânce bebeluși la micul dejun începând de mâine, probabil că le vor servi bebeluși”, a declarat Vladimir Putin.

Miza Nord Stream 2

Poroşenko a cerut anterior Germaniei, cel mai mare şi mai bogat cumpărător al exporturilor de gaze ale Moscovei, să oprească construcţia unui gazoduct submarin ce ar permite Rusiei să furnizeze direct gaz Germaniei, ocolind Ucraina.
„Avem nevoie de o reacţie puternică, fermă şi clară la adresa comportamentului agresiv al Rusiei”, a declarat el pentru Funke. „Asta înseamnă şi oprirea proiectului de gazoduct Nord Stream 2”, a adăugat el.
Germania consideră conducta, care este construită de compania energetică deţinută de statul rus Gazprom, ca o investiţie privată. Dar Merkel i-a recunoscut recent „dimensiunile politice” şi a spus că prin Ucraina trebuie să continue să treacă gazul rusesc vândut Europei de Vest.
Oficiali germani au declarat miercuri că poziţia lor asupra conductei a rămas neschimbată şi că discuţiile privind înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei, cerute de Statele Unite şi de mulţi politicieni europeni, sunt „premature”. (N.G.)

Share our work
Putin intensifică războiul declarațiilor împotriva Ucrainei. Poroșenko: „Putin doreşte întoarcerea vechiului imperiu rus”,

Putin intensifică războiul declarațiilor împotriva Ucrainei. Poroșenko: „Putin doreşte întoarcerea vechiului imperiu rus”,

Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Ucraina

Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin l-a acuzat miercuri pe omologul său ucrainean Petro Poroşenko de orchestrarea ‘provocării’ navale în Marea Neagră în weekend pentru a-şi îmbunătăţi nivelul de popularitate în vederea alegerilor prezidenţiale din martie 2019, expunându-şi în premieră punctul de vedere asupra evenimentelor care au dus la escaladarea crizei ruso-ucrainene a treia zi după incident, relatează mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
‘În ceea ce priveşte incidentul din Marea Neagră, aceasta este o provocare, bineînţeles. Provocarea a fost orchestrată de puterea în exerciţiu (de la Kiev) şi cred că şi de actualul preşedinte, înaintea alegerilor prezidenţiale din Ucraina, preconizate pentru luna martie a anului viitor’, a afirmat Putin, adăugând, în ton cu cele declarate anterior de alţi oficiali ruşi, că Petro Poroşenko se situează undeva pe poziţia a cincea în sondaje şi ar putea nici să nu ajungă în al doilea tur de scrutin, astfel că s-a folosit de incident ca de un pretext pentru a introduce legea marţială.

Datorie militară

‘De aceea, a trebuit să facă ceva pentru a tensiona situaţia şi de a crea obstacole insurmontabile pentru contracandidaţii săi, în primul rând din partea opoziţiei’, a afirmat Putin, exprimându-se în marja forumului organizat sub egida băncii VTB ‘Rusia cheamă!’.
Rusia a sechestrat trei nave ale marinei ucrainene şi a capturat echipajele lor duminică pe motiv că acestea ar fi intrat ilegal în apele sale teritoriale, ceea ce Ucraina neagă.
Potrivit şefului statului rus, gărzile de coastă ruse şi-au îndeplinit duminică ‘datoria lor militară’ reţinând cele trei nave militare ucrainene în largul Crimeii. ‘Ele şi-au îndeplinit datoria militară la perfecţie, cu precizie’, a spus el, în cursul forumului economic desfăşurat la Moscova, explicând această acţiune militară, soldată cu rănirea a trei marinari ucraineni, prin faptul că navele ucrainene nu au răspuns la somaţia gărzilor de coastă ruse.
‘Ce s-a întâmplat de fapt? Ei (ucrainenii) nu au răspuns la cererile gărzilor noastre de coastă. Ei au intrat în apele noastre teritoriale’, a insistat Putin în declaraţia difuzată de televiziunile publice ruse şi preluată de AFP. ‘Şi cum ar fi trebuit să reacţioneze grănicerii? Navele militare intraseră în apele teritoriale ale Federaţiei Ruse şi nu răspundeau la somaţie şi nu era clar ce avea de gând să facă. Dacă ar fi acţionat diferit, ar fi ajuns la tribunal. Dar şi-au îndeplinit datoria militară, practic, şi-au îndeplinit funcţiile legitime pentru protejarea integrităţii teritoriale a Federaţiei Ruse’, a insistat Vladimir Putin, luând practic apărarea gărzilor de coastă ruse, care au deschis focul asupra vaselor ucrainene, iar una din navele ruseşti de patrulare a lovit direct remorcherul ucrainean.

Tirade politice

Preşedintele Vladimir Putin a calificat cele întâmplate drept o ‘provocare’ şi un ‘incident frontalier’, denunţând că Ucraina s-a servit cu succes de episod pentru a vinde sentimente antiruseşti. El a amintit că în septembrie nave de război ucrainene au trecut ‘liniştite’ prin strâmtoarea Kerci, care face posibil accesul din Marea Neagră în Marea Azov.
Preşedintele rus a mai spus că ‘spuma’ actuală a politicii de la Kiev se va retrage, iar poporul ucrainean va face o evaluare cândva cu privire la actuala conducere, la fel ca poporul georgian care a evaluat activitatea lui (Mihail) Saakaşvili’ (fost preşedinte georgian).
Vladimir Putin şi-a exprimat convingerea că, în pofida tuturor dificultăţilor în relaţiile dintre cele două ţări, popoarele rus şi ucrainean vor fi mereu apropiate unul de celălalt.
Acest episod a suscitat temeri în Occident privind un conflict mai vast între cele două ţări, în timp ce Kievul a instituit începând de miercuri legea marţială în 10 regiuni ale ţării la frontiera cu Federaţia Rusia şi cu Republica Moldova, în dreptul Transnistriei, evocând posibilitatea unei invazii ruse.
Aceasta este prima confruntare militară deschisă dintre Moscova şi Kiev de la anexarea în 2014 de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea şi începutul în acelaşi an a conflictului armat din estul Ucrainei între forţele ucrainene şi separatişti proruşi, soldat cu peste 10.000 de morţi.

„Nu credeţi în minciunile lui Putin”

Preşedintele Ucrainei Petro Poroşenko l-a acuzat pe preşedintele Rusiei Vladimir Putin că încearcă să-i anexeze întreaga ţară şi a cerut cancelarului Angela Merkel – , în interviuri acordate mass-media germane – să vină în ajutorul Kievului în această criză, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Rusia a sechestrat trei nave ale marinei ucrainene împreună cu echipajele lor duminică în apropierea Peninsulei Crimeea, pe care Moscova o anexat-o în 2014, pentru ceea ce a spus că a fost intrarea lor ilegală în apele ruseşti – o acuzaţie respinsă puternic de Kiev.
Joi, în interviuri pentru ziarul german Bild şi grupul de presă Funke, Poroşenko a respins acuzaţiile Rusiei că intrarea vaselor în Marea Azov – o mică mare ale cărei ape teritoriale sunt împărţite între Ucraina şi Rusia şi unde se află porturile ucrainene Mariupol şi Berdiansk – a fost o provocare.
„Nu credeţi în minciunile lui Putin”, a declarat el pentru Bild, ziarul german cu cea mai mare vânzare, comparând protestele de nevinovăţie ale Rusiei în această chestiune cu respingerea de către Moscova în 2014 a faptului că avea soldaţi în Crimeea, chiar în timp ce ei se deplasau să o anexeze.

Visuri imperiale

„Putin doreşte întoarcerea vechiului imperiu rus”, a spus el. „Crimeea, Donbas, întreaga ţară. Ca un ţar rus, aşa cum el însuşi se se vede, imperiul său nu poate funcţiona fără Ucraina. El ne vede ca pe colonia sa”, a adăugat Poroşenko.
Moscova a anexat Crimeea după ce președintele Iușcenko a fost răsturnat la Kiev, iar mai târziu Kremlin-ul a sprijinit separatiştii proruşi în estul Ucrainei într-un conflict în care au fost ucise peste 10.000 de persoane. Cele mai mari lupte s-au încheiat cu o încetare a focului în 2015, dar schimburi mortale de tiruri încă sunt frecvente.

Miza Nord Stream 2

Poroşenko a cerut Germaniei, cel mai mare şi mai bogat cumpărător al exporturilor de gaze ale Moscovei, să oprească construcţia unui gazoduct submarin ce ar permite Rusiei să furnizeze direct gaz Germaniei, ocolind Ucraina.
„Avem nevoie de o reacţie puternică, fermă şi clară la adresa comportamentului agresiv al Rusiei”, a declarat el pentru Funke. „Asta înseamnă şi oprirea proiectului de gazoduct Nord Stream 2”, a adăugat el.
Germania consideră conducta, care este construită de compania energetică deţinută de statul rus Gazprom, ca o investiţie privată. Dar Merkel i-a recunoscut recent „dimensiunile politice” şi a spus că prin Ucraina trebuie să continue să treacă gazul rusesc vândut Europei de Vest.
Oficiali germani au declarat miercuri că poziţia lor asupra conductei a rămas neschimbată şi că discuţiile privind înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei, cerute de Statele Unite şi de mulţi politicieni europeni, sunt „premature”.
Poroşenko a cerut de asemenea staţionarea navelor NATO în Marea Azov, sugestie respinsă deja de cancelarul Angela Merkel. (Isac Mihai)

Share our work
Legea marțială, răspunsul Kiev-ului la provocările Moscovei

Legea marțială, răspunsul Kiev-ului la provocările Moscovei

Ucraina, legea marțială în 10 regiuni

Ucraina, legea marțială în 10 regiuni

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a promulgat miercuri Actul asupra legii marţiale în Ucraina, pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia, a anunţat purtătorul său de cuvânt, citat de mass-media locală, preluată de KARADENIZ PRESS. „Preşedintele Poroşenko a semnat legea”, a anunţat pe Facebook acest purtător de cuvânt, Sviatoslav Ţegolko, cu privire la legea adoptată luni de parlamentul ucrainean, privind introducerea legii marţiale pentru 30 de zile în zece regiuni frontaliere ale Ucrainei.
Într-un discurs către naţiune susţinut luni, Petro Poroşenko a subliniat că intenţionează să instituie legea marţială începând din 28 noiembrie, ora locală 09:00, pentru 30 de zile, şi nu începând cu ziua de luni, aşa cum a decis în ajun Consiliul Securităţii Naţionale şi Apărare (SNBO). Poroşenko a declarat că instituirea legii marţiale nu va afecta drepturile şi libertăţile individuale, dar documentul care a fost prezentat Radei Supreme conţine totuşi restricţii în acest sens.
Textul adoptat de deputaţi a ratificat un decret prezidenţial semnat în acest sens luni.
Legea marţială a fost introdusă pentru 30 de zile în zece regiuni de frontieră şi cu ieşire la coasta Mării Negre şi Mării Azov, ca urmare a unui incident armat care a avut loc între Ucraina şi Rusia în largul Peninsulei Crimeea.

Incident naval

Duminică, paza de coastă rusă, subordonată Serviciului Federal de Securitate (FSB), a capturat două nave-vedetă şi un remorcher al marinei ucrainene, pe care Moscova le acuză că au intrat ilegal în apele teritoriale ruse în largul peninsulei Crimeea anexate. Acest incident a survenit în Marea Neagră în timp ce aceste nave încercau să pătrundă în strâmtoarea Kerci, pentru a intra în Marea Azov.
„Trebuie să fim cu toţii gata să respingem agresiunea din partea duşmanului nostru, care până de curând a fost vecinul nostru”, a declarat miercuri şeful guvernului ucrainean, Volodymyr Groisman, în deschiderea Consiliului de Miniştri.
Autorităţile ucrainene au dat de mai multe ori asigurări că legea marţială, care permite mobilizarea cetăţenilor, reglementarea mass-media şi limitarea întrunirilor publice, are un caracter strict „preventiv”. „Obiectivul legii marţiale constă în a-i arăta duşmanului că va plăti foarte scump dacă va decide să ne atace. Va fi ca un duş rece care să-i oprească pe nebuni, înainte de a avea de gând să atace Ucraina”, a declarat marţi seara la televiziune preşedintele Poroşenko. (N.G.)

Share our work
Merkel, pe post de Mama Omida geopolitică pentru Kiev

Merkel, pe post de Mama Omida geopolitică pentru Kiev

Cancelarul german Angela Merkel, folosită în scop electoral în politica din Ucraina

Cancelarul german Angela Merkel, folosită în scop electoral în politica din Ucraina

Deputatul ucrainean Igor Kononenko, prim-vicepreşedinte al grupului parlamentar al partidului „Blocul Petro Poroşenko-Solidarnist” din Rada Supremă a Ucrainei, susţine că, în timpul ultimei vizite la Kiev, cancelarul german, Angela Merkel, a vorbit pentru prima dată despre un posibil termen pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, relatează mass-media regională, citată de KARADENIZ PRESS.
„Doamna Merkel, în timpul vizitei sale la Kiev, a vorbit pentru prima oară despre o perioadă aproximativă de 5-8 ani pe care țara noastră va trebui să o traverseze pentru a deveni membru cu drepturi depline al UE. Subliniez că este prima dată când acest lucru este asumat de către un politician de asemenea nivel” a afirmat deputatul Kononenko.
Anterior, președintele Petro Poroșenko, a declarat cu convingere că dosarul aderării depline a Ucrainei la Uniunea Europeană se rezolvă în câțiva ani. „Aceasta nu este o chestiune de decenii, ci de ani”, a spus Petro Poroșenko, implicat în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 31 martie 2019. (N.G.)

Share our work
Rada Supremă bagă constituțional Ucraina în NATO și UE

Rada Supremă bagă constituțional Ucraina în NATO și UE

Rada Supremă de la Kiev poate băga NATO si UE în Constituția țării

Rada Supremă de la Kiev poate băga NATO si UE în Constituția țării

Rada Supremă de la Kiev a adoptat în primă lectură, o serie de amendamente la Legea privind orientarea strategică a statului, care înscriu în Constituţie intenţia de a obţine statutul de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene şi al Alianţei Nord-Atlantice – scrie ziarul „Korrespondent”, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS, menţionând că proiectul a fost adoptat în prezenţa preşedintelui Petro Poroşenko, iniţiatorul acestei modificări legislative. „Aceste amendamente, prin forţa Legii fundamentale, vor obliga autoritățile ucrainene, toate autorităţile şi toate instituţiile, să asigure aderarea Ucrainei la UE și la NATO. Niciun stat aflat în afara NATO nu are relații atât de strânse cu Alianța cum are Ucraina” – a declarat Poroşenko, înainte de a le cere parlamentarilor să voteze proiectul de lege.
Scopul acestor amendamente este de a înscrie în Constituția Ucrainei intenţia de a adera la UE şi la NATO, precum şi asumarea identităţii europene a poporului ucrainean și a ireversibilității orientării strategice a ţării. De asemenea, amendamentele adoptate exclud din Legea fundamentală posibilitatea ca un stat străin să aibă baze militare pe teritoriul Ucrainei. Potrivit unor explicaţii anterioare ale reprezentanţilor prezidenţiali, acest lucru interzice, în primul rând, staţionarea Flotei Ruse la Marea Neagră pe teritoriul peninsulei Crimeea. (N.G.)

Share our work