de Isac Mihai | dec. 31, 2018 | Analize, Info Militar, Intelligence, Principal, Ucraina, Uncategorized @ro
Permanentizarea prezenței militare navale a NATO în Marea Neagră îngrijorează Kremlinul
Autoritățile de la Kiev au propus Londrei deschiderea unei baze navale britanice permanente în Ucraina, relatează surse militare ucrainene, citate de agenția KARADENIZ PRESS. Kiev-ul a propus părții britanice folosirea infrastructurii militare portuare din regiunea Odessa ori Mykoliav, relatează sursele citate. Londra nu a oferit niciun răspuns oficial la oferta Ucrainei.
Demersul Kiev-ului vine pe fondul recentului anunț al ministrul britanic al apărării Gavin Williamson, conform căruia Marea Britanie intenţionează să își extindă rețeaua de baze militare permanente după ieşirea din Uniunea Europeană (n.r.-Brexit). Williamson s-a întâlnit în urmă cu 10 zile cu omologul său ucrainean, Stepan Poltorak, la Odessa, unde au vizitat nava hidrografică multirol Echo a Forțelor Navale ale Regatului Unit, capabilă să efectueze misiuni de cercetare și culegere de informații complexe.
Menționăm că Londra este printre cele mai importante susținătoare ale Ucrainei, unul dintre cele mai bune exemple fiind prelungirea recentă a termenului desfăşurării operaţiunii Orbital de instruire a militarilor ucraineni până în anul 2020. Conform comunicatului de presă al Ministerului britanic al Apărării, se menţionează că Regatul Unit „va extinde şi va intensifica” programele de pregătire a militarilor ucraineni, va mări numărul de angajaţi de pe lângă ataşatul militar al Marii Britanii la Kiev şi va stabili poziţia ataşatului maritim permanent în Ucraina. Operaţiunea Orbital se desfăşoară în Ucraina din anul 2015, pe întreaga perioadă a acesteia specialiştii britanici instruind peste 10 mii de soldaţi ucraineni, mai ales din trupele speciale, participante la războiul din estul Ucrainei.
Asistență militară NATO
Preşedintele Ucrainei, Petro Porosenko, a cerut, în mod repetat, Alianţei Nord Atlantice (NATO) să trimită nave în Marea Azov, acolo unde Federația Rusă ține, sechestrate, trei ambarcaţiuni militare ucrainene. Demersurile liderului de la Kiev au fost respinse de statele NATO, inclusiv Germania.
La rândul său, secretarul General al organizaţiei, Jens Stoltenberg, a cerut Moscovei să îi elibereze pe marinarii ucraineni arestaţi şi a promis că NATO va continua să ofere sprijin “politic şi practic” Ucrainei.
Reamintim că recent ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) și Flotei Militare Ruse a Mării Negre au deschis focul spre trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 24 de membri ai echipajelor. Cele trei nave militare ucrainene se aflau în largul fostei provincii ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014. Marinarii ucraineni au fost transportați la Moscova, autoritățile ruse demarând procedurile judiciare împotriva acestora. Conform legislației Federației Ruse, marinarii riscă până la 10 ani de închisoare. Moscova a respins orice tentativă de a îi elibera în schimpul unor cetățeni ruși deținuți de Kiev.
Bazinul Mării Negre, spațiu de manevră pentru diplomația militară britanică
Presiuni britanice
Premierul britanic Theresa May a îndemnat Rusia să elibereze navele şi echipajele ucrainene sechestrate, adăugând că Londra va continua să militeze pentru impunerea de „sancţiuni adecvate” împotriva Moscovei, informează cotidianul The Independent. „Mesajul nostru către Rusia este foarte clar, ar trebui să elibereze navele şi marinarii, să detensioneze situaţia”, a declarat May, care a afirmat că incidentul din zona Mării Negre este parte a „modelului de comportament rus”.
Liderul Guvernului de la Londra a mai afirmat că Marea Britanie „a fost întotdeauna în fruntea Uniunii Europene militând pentru sancţiuni împotriva Rusiei în legătură cu comportamentul acesteia. Vom continua să cerem ceea ce considerăm a fi sancţiuni adecvate pentru Rusia”.
„Rusia ar putea sprijini sistemul internaţional bazat pe reguli şi dacă ar face asta, poziţia sa ar fi diferită. Alege să continue cu acest model de comportament”, a completat May.
Noi baze navale
Marea Britanie intenţionează să deschidă două noi baze militare în Caraibe şi în sud-estul Asiei pentru a-şi extinde prezenţa internaţională după ieşirea din Uniunea Europeană (UE), a dezvăluit ministrul apărării Gavin Williamson, într-un interviu publicat în The Sunday Telegraph, citat de EFE, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Williamson, susţinător al unui Brexit dur, le-a cerut britanicilor să fie optimişti în legătură cu viitorul ţării lor odată ce Marea Britanie va părăsi UE, la 29 martie 2019.
”Acesta este marele nostru moment ca naţiune de la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, când ne vom repoziţiona şi vom putea desfăşura rolul în lume aşa cum se aşteaptă din partea noastră să o facem”, a insistat el. Williamson a susţinut că, decenii la rând, punctul de vedere naţional a fost trecut în plan secund de dezbaterea privind UE, şi ”acesta este momentul să devenim din nou un adevărat agent global”, în care forţele armate vor avea ”un rol foarte important”.
Marea Britanie deţine deja baze militare în Cipru, Gibraltar, Insulele Malvine şi în atolul Diego García din Oceanul Indian. Potrivit ziarului britanic, noile baze ar putea fi amplasate în diferite regiuni, precum Singapore sau Brunei, în Marea Chinei de Sud, sau în Montserrat teritoriu dependent britanic din Caraibe.
Acuzații ruse
Secretarul britanic al apărării, Gavin Williamson, a incitat Ucraina la lansarea unor noi provocări militare, sprijinind pașii iresponsabili ai regimului de la Kiev, se menționează într-un comentariu al Ambasadei Federației Ruse la Londra, distribuit, pe 22.12.2018, în urma unei vizite în ajun a lui Williamson la Odessa.
“După ce nu a reușit să neutralizeze în mod eficient dronele de la aeroportul din Gatwick, se pare că Williamson a fost implicat într-o chestiune mai importantă – a incitat Ucraina la noi provocări militare. Semnalul transmis a fost recepționat astfel în Federația Rusă: indiferent ce măsuri iresponsabile ar lua regimul de la Kiev, guvernul conservator britanic îi va oferi, întotdeauna, sprijin politic și militar. Acesta este modul în care Londra încearcă să asiste la rezolvarea conflictului ucrainean intern”, se arată în document.
Ambasada a mai notat faptul că vizita șefului departamentului militar britanic pare “un indicator relevant pentru condițiile de pregătire ale regimului președintelui Petro Poroșenko pentru o intevenție militară, în perioada 24-25.12.2018, în scopul prelungirii legii marțiale, care a fost impusă înaintea alegerilor prezidențiale din martie 2019”.
Williamson s-a întâlnit cu omologul său ucrainean, Stepan Poltorak, la Odessa, unde miercuri a sosit și nava hidrografică multirol Echo a Forțelor Navale ale Regatului Unit, capabilă să efectueze misiuni de cercetare.
Armata Ucrainei, antrenată de specialiști britanici
Echo în Marea Neagră
O navă hidrografică a Marinei britanice a intrat în apele Mării Negre cu direcţia Ucraina, relata anterior presa rusă, citând date ale portalului turc Bosphorus Observer, cunoscut pentru semnalarea tranzitului militar prin strâmtorile turcești.
Nava HMS Echo a intrat în Marea Neagră cu direcţia Ucraina, fiind trimisă în baza unui acord semnat între Londra şi Kiev la 21 noiembrie. HMS Echo este o navă hidrografică echipată cu tehnologie capabilă să culeagă date militare și de intelligence, participând la numeroase operațiuni clasificate ale NATO ori Marii Britanii în zonele de conflict din Marea Mediterană, Golful Persic, etc..
Invazie rusă, evitată
Forțele Armate ale Marii Britanii joacă un rol cheie în asigurarea apărării țării împotriva invaziei rusești în apele teritoriale sau în spațiul aerian al Regatului Unit, relatează mass-media britanică, citată de KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, premierul britanic, Theresa May, a adus, în mesajul adresat militarilor britanici de Crăciun, un omagiu armatei, care a curățat străzile din Salisbury de urmele agentului neurotoxic, care i-a vizat în luna martie 2018 pe fostul colonel al GRU, Serghei Skripal, și pe fiica sa Julia.
Potrivit premierului britanic, în cursul anului 2018, Forțele Armate au fost implicate în protecția apelor teritoriale și a spațiului aerian britanic împotriva invaziei ruse, precum și în întărirea aliaților din Europa de Est.
“Odată cu sosirea Anului Nou, noi provocări vă așteaptă. Dar, știu că veți continua să le înfruntați, așa cum ați făcut-o mereu. Cu curaj, determinare, perseverență și inventivitate”, a adăugat premierul britanic în mesajul său.
Reprezentanții Ministerului rus al Apărării au declarat, în mai multe rânduri, că zborurile avioanelor militare ruse se desfășoară deasupra apelor neutre, conform regulilor internaționale de utilizare a spațiului aerian.
În același timp, Ambasada Federației Ruse de la Londra a anunțat că Forțele Navale ruse nu reprezintă o amenințare pentru Marea Britanie, navele de luptă ale acestora trecând prin Canalul Mânecii conform procedurilor în vigoare.
Menționă că recent diferiți oficiali britanici au declarat, citați de mass-media engleză, că Federația Rusă reprezintă o amenințare mai mare la adresa securității Marii Britanii decât Statul Islamic sau Al-Qaeda. (Mihai Isac/Daniar Nauryz (Kiev)/N.G. (București))
de Isac Mihai | dec. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina
Liderul rus, Vladimir Putin, principalul aliat politic extern al președintelui Dodon
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, considerat unul din principalii exponenți politici pro-ruși de la Chișinău, a declarat că dorește să aibe întrevederi cu liderii de la Kiev, se arată într-un interviu publicat în buletinul „Mijnarodna polityka ta suspilistvo” (Politica internațională și societatea), coordonat de Fondul german „Friedrich Ebert”, transmite Evropeiska Pravda (Adevărul European), citat de Libertatea Cuvântului, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Dodon s-a declarat convins că va primi consimțământul părții ucrainene pentru aceste întâlniri, oficialul dorind să discuta reglementarea problemei transnistrene.
Viziune prezidențială
„La prima întâlnire cu înalții oficiali de la Kiev, voi prezenta viziunea mea asupra reglementării conflictului transnistrean. Sunt convins că partea ucraineană va aprecia modul în care voi prezenta perspective respective”, a spus el.
Menționăm că în vara acestui an președintele Republicii Moldova a declarat de mai multe ori că dorește să aibe contacte oficiale cu lideri de la Kiev. Cu toate acestea, președintele Petro Poroșenko, a declarat că dialogul poate avea loc doar în cazul în care Igor Dodon va recunoaște agresiunea rusească împotriva Ucrainei, inclusiv anexarea ilegală a Crimeei. În cadrul campaniei sale electorale din anul 2016, liderul de la Chișinău a fost acuzat că susține anexarea peninsulei de către Rusia.
Rusia, destinație favorită
Președintele moldovean, Igor Dodon a plecat din nou în Rusia pentru a participa la ședința Consiliului Suprem al Uniunii Economice Eurasiatice, precum și la reuniunea informală a șefilor de state ale CSI. Vizita lui Dodon vine la doar o săptămână după mai multe întrevederi pe care le-a avut președintele moldovean cu oficiali ruși și diaspora moldovenească la Moscova și Sank-Petersburg.
Șeful statului, Igor Dodon, însoțit de Irina Vlah, guvernatoarea Găgăuziei, a declarat că la Sankt Petersburg va avea întrevederi bilaterale cu liderii altor state, precum și cu autoritățile regionale.
Statut contestat
”Republica Moldova participă pentru prima dată la summitul Uniunii Economice Eurasiatice în calitate de stat-observator, după ce la ședința din luna mai, de la Soci, R.Moldova a devenit prima țară-observator în cadrul acestei structuri economice”, afirmă președintele moldovean. La rândul său, guvernul de la Chișinău contestă acțiunile administrației prezidențiale, mizând pe apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
”Obținerea statutului de observator ne va permite să colaborăm cu mai mult succes cu țările Uniunii Economice Eurasiatice în domeniul comerțului, agriculturii, industriei, IT, economiei digitale și în multe alte sfere economice”, declara atunci Dodon.
Propunerea de a oferi R.Moldova acest statut a venit din partea președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin și a fost susținută de liderii țărilor membre ale Uniunii Economice Eurasiatice.
Cei care au votat în mai pentru ca R.Moldova să devină stat observator în cadrul Uniunii Ecomice Eurasiatice, pe lângă Vladimir Putin, au fost președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, cel al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, președintele Kîrgîzstanului, Sooronbay Jeenbekov, dar și primul ministru al Armeniei, Nikol Pașinyan, aliați de încredere ai Kremlinului. (N.G.)
de Isac Mihai | dec. 2, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Ucraina
Războiul va continua” în estul rebel al Ucrainei atâta timp cât autorităţile ucrainene actuale „vor rămâne la putere”, a declarat sâmbătă preşedintele rus Vladimir Putin, după încheierea summitului G20 de la Buenos Aires, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Autorităţile actuale ucrainene nu au interesul să soluţioneze conflictul” între Kiev şi separatiştii proruşi din estul Ucrainei, care s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa, în 2014, a declarat Putin, în cadrul unei conferinţe de presă. „În special prin mijloace paşnice”, a adăugat el.
Condiționări politice
„Atâta timp cât acestea vor rămâne la putere, războiul va continua (…) Este mereu mai uşor să-ţi justifici eşecurile economice prin război”, aruncând responsabilitatea asupra unui „agresor extern”, a subliniat preşedintele rus.
Kievul şi Occidentul acuză Rusia, care a anexat în 2014 peninsula ucraineană Crimeea, că îi susţine militar pe rebelii proruşi în estul Ucrainei, ceea ce Moscova neagă cu vehemenţă.
Tensiunile între Moscova şi Kiev s-au înveninat după capturarea, duminică, de către Garda de coastă rusă, a trei nave militare ucrainene în Marea Neagră, în largul Crimeii, şi arestarea a 24 de marinari ucraineni.
Rusia acuză că acestea au intrat ilegal în apele teritoriale ruse. Putin a denunţat din nou sâmbătă „o provocare” a Ucrainei, ale cărei nave, susţine el, „au încălcat de o manieră impertinentă” frontiera rusă.
NATO, blocat în Azov
Navele NATO nu vor putea intra în Marea Azov, chiar dacă se decide să fie trimise acolo, a declarat ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, într-un interviu acordat pentru Euractiv. Amenințările oficialului rus vin la câteva săptămâni după ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană.
„Teoretic, ei pot veni într-o vizită amicală, cu consimțământul Rusiei și Ucrainei. Dar mă îndoiesc că Rusia va da acordul pentru o astfel de vizită … Ei nu vor trece în niciun caz”, a spus Cijov.
Întrebat dacă, cumva, cuvintele sale înseamnă că rușii vor tampona navele NATO, la fel cum au făcut în cazul celor ucrainene, Cijov a răspuns că „aceasta va depinde de comportamentul lor”.
„Dar sunt sigur că în NATO nu sunt atât de proști încât să depună astfel de eforturi periculoase și riscante”, a adăugat ambasadorul rus, citat de mass-media regională.
Cosmosul, armă politică
Comentând apelul la NATO al președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, care a cerut ca alianta sa trimită nave în Marea Azov, Cijov a spus: „El poate invita forțele aeriene ale planetelor Marte și Venus împreună, dar acest lucru puțin probabil va avea vreo importanță”.
Amintim, într-un interviu acordat ziarului german Bild, Poroșenko a spus că țările NATO ar trebui să trimită mai multe nave în Marea Azov pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i garanta securitatea.
Oficialii NATO a răspuns că prezența navelor sale în Marea Neagră este deja destul de semnificativă.
Întâlnire anulată
Preşedintele american Donald Trump şi-a anulat întâlnirea prevăzută cu Vladimir Putin la Buenos Aires după confruntare navală ruso-ucraineană. Oficialii ruși consideră că principalul motiv este situația politică internă din SUA.
Rusia consideră că preşedintele Statelor Unite Donald Trump şi-a anulat întâlnirea cu Vladimir Putin mai degrabă din motive interne decât din cauza situaţiei din Ucraina, a declarat vineri Ministerul rus de Externe, citat de mass-media regională.
„Este provocarea lansată de Kiev în Strâmtoarea Kerci (de la Marea Azov) un motiv real pentru anulare? Am auzit-o ca versiune oficială şi am acceptat-o. Este motivul unul real? Eu cred că noi ar trebui să căutăm răspunsurile în situaţia politică internă din SUA”, a declarat purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova citată de agenţiile de presă ruse.
Reamintim că Trump a anunţat anularea întâlnirii pe Twitter în timp ce se afla în drum spre summitul G20 de la Buenos Aires, citând un incident ce a avut loc weekendul trecut între paza de coastă rusă şi marina ucraineană, când partea rusă a deschis focul şi a capturat nave ucrainene. (N.G.)
de Isac Mihai | dec. 2, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Liderul de la Kiev, Petro Porosenko, ingrijorat de amenintarile Kremlinului
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko a reluat, sâmbătă, acuzaţiile conform cărora Rusia a adunat o forţă militară consistentă în estul Ucrainei, care este controlat de separatiştii pro-ruşi şi în Crimeea, regiunea fiind anexată de Rusia în 2014, relatează mass-media de la Kiev. „Rusia a mobilizat 80.000 de soldaţi, 1.400 de sisteme de rachete, 900 de tancuri, 2.300 de vehicule blindate, 500 de avioane şi 300 de elicoptere”, a scris Poroşenko pe Twitter. De asemenea, Moscova a construit o forţă navală puternică în Marea Neagră şi Marea Azov, zone împărţite de Rusia şi Ucraina, conform preşedintelui ucrainean.
Poroşenko a putut fi văzut pe postul de televiziune „112 Ucraina” când prezenta aeronave, elicoptere şi drone noi pentru armata ucraineană, pe fondul introducerii legii marțiale în 10 regiuni din fosta republică sovietică, majoritatea limitrofe Federației Ruse și regiunii separatiste transnistrene. Ucraina şi-a înăsprit securitatea de la zonele de infrastructură esenţială, precum centralele nucleare şi chimice sau la porturile din Marea Neagră şi Marea Azov, a precizat Poroşenko, care se află în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din 31 martie 2019.
Incident naval
Trei nave ucrainene – două vedete blindate, Berdiansk şi Nikopol, şi remorcherul Iani Kapu – au fost sechestrate duminică de forţele ruseşti în timp ce încercau să intre din Marea Neagră în Strâmtoarea Kerci, care desparte Crimeea de Rusia şi marchează accesul în Marea Azov. Una dintre nave fost atacată, iar şase marinari au fost răniţi, conform Kievului, în timp ce în varianta Moscovei au fost răniţi trei marinari, fără însă a le fi pusă în pericol viaţa. Incidentul a dus la un război al declaraţiilor, în conflict intervenind statele occidentale şi NATO. Parlamentul Ucrainei a aprobat, luni seara, legea marţială pentru 30 de zile, la frontiera cu Rusia, urmare a incidentului din largul Crimeei.
Ucraina, legea marțială în 10 regiuni
Crimeea, fortificată cu noi sisteme S-400
Al patrulea batalion de sisteme de rachete sol-aer S-400 a intrat joi în serviciu în localitatea Djankoi din nordul Crimeii, în apropiere de graniţa cu Ucraina, a anunţat agenţia de presă rusă oficială TASS, citând un purtător de cuvânt al Flotei Rusiei din Marea Neagră, potrivit Unian, citat de KARADENIZ PRESS. ‘Sisteme de rachete S-400 Triumf din cadrul unităţii de apărare antiaeriană a Districtului militar Sud (al Federaţiei Ruse) au intrat în serviciu pentru protejarea antiaeriană a Crimeii’, a precizat purtătorul de cuvânt Aleksei Rulev, conform căruia sistemele de rachetă S-400 sunt deja operaţionale.
În septembrie, Rusia a desfăşurat un batalion de sisteme antiaeriene S-400 Triumf în împrejurimile localităţii Evpatoria, pe coasta vestică a Crimeii, permiţându-i să monitorizeze zona de vest a Mării Negre, pe o rază de 600 km, acest sistem având o rază de interceptare a ţintelor aeriene de 400 de km la o înălţime de până la 30 de km.
Prima subunitate de S-400 a fost instalată în ianuarie 2017 în Feodosia, iar a doua a intrat în serviciu în ianuarie 2018 la Sevastopol.
Monitorizare intensificată
Potrivit presei regionale, Rusia va putea astfel monitoriza zona dintre Bosfor şi Odesa şi părţi din Turcia, Bulgaria, România, Republica Moldova şi Ucraina. În acest sens, Moscova a desfășurat și subunități specializate în peninsula Crimeea.
S-400 este destinat interceptării la mare distanţă a rachetelor balistice şi de croazieră, a bombardierelor strategice şi a altor tipuri de avioane, dar şi atacării ţintelor terestre.
Desfăşurarea noilor sisteme S-400 în Crimeea intervine în plină criză între Kiev şi Moscova, după incidentul naval din Marea Neagră în weekendul trecut, când trei nave militare ucrainene – două vedete blindate şi un remorcher – au fost interceptate cu forţa şi sechestrate de către gărzile de coastă ruse. Toţi cei 24 de marinari ucraineni – între care trei răniţi – au fost luaţi prizonieri şi plasaţi în arest preventiv pentru 60 de zile. Rusia susţine că navele ucrainene au intrat ilegal în apele sale teritoriale în apropiere de strâmtoarea Kerci, care asigură trecerea din Marea Neagră în Marea Azov. Kievul susţine, în schimb, că a fost un act de agresiune comis de partea rusă în ape neutre.
Corespondeță de la Kiev de Mihai Isac
de Isac Mihai | nov. 30, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina, confruntată cu un nou an electoral
Alegerile prezidențiale ordinare din Ucraina vor avea loc pe 31 martie 2019 se arată în decretul semnat de președintele Radei Supreme de la Kiev, Andrei Parubii, relatează mass-media din Ucraina, citată de KARADENIZ PRESS. „În conformitate cu punctul 7 partea a doua art. 85, partea a cincea a art. 103 din Constituția Ucrainei, Rada Supremă de la Kiev hotărăște: a stabili data alegerilor ordinare ale președintelui Ucrainei pentru duminică, 31 martie 2019. Această hotărâre intră în vigoare din data adoptării”, se arată în textul hotărârii publicate pe site-ul Parlamentului unicameral de la Kiev.
Actualul președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko, deține această funcție din 7 iunie 2014. Până în acest moment, pricipala favorită este Iulia Timoșenko, lidera principalului partid de opoziție, Batikivșcina.
Legea marțială
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a promulgat miercuri Actul asupra legii marţiale în Ucraina, pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia, a anunţat purtătorul său de cuvânt, citat de mass-media. „Preşedintele Poroşenko a semnat legea”, a anunţat pe Facebook acest purtător de cuvânt, Sviatoslav Ţegolko, cu privire la legea adoptată luni de parlamentul ucrainean, privind introducerea legii marţiale pentru 30 de zile în zece regiuni frontaliere ale Ucrainei.
Într-un discurs către naţiune susţinut luni, Petro Poroşenko a subliniat că intenţionează să instituie legea marţială începând din 28 noiembrie, ora locală 09:00, pentru 30 de zile, şi nu începând cu ziua de luni, aşa cum a decis în ajun Consiliul Securităţii Naţionale şi Apărare (SNBO). Poroşenko a declarat că instituirea legii marţiale nu va afecta drepturile şi libertăţile individuale, dar documentul care a fost prezentat Radei Supreme conţine totuşi restricţii în acest sens.
Textul adoptat de deputaţi a ratificat un decret prezidenţial semnat în acest sens luni.
Legea marţială a fost introdusă pentru 30 de zile în zece regiuni de frontieră şi cu ieşire la coasta Mării Negre şi Mării Azov, ca urmare a unui incident armat care a avut loc între Ucraina şi Rusia în largul Peninsulei Crimeea.
Incident naval
Duminică, paza de coastă rusă, subordonată Serviciului Federal de Securitate (FSB), a capturat două nave-vedetă şi un remorcher al marinei ucrainene, pe care Moscova le acuză că au intrat ilegal în apele teritoriale ruse în largul peninsulei Crimeea anexate. Acest incident a survenit în Marea Neagră în timp ce aceste nave încercau să pătrundă în strâmtoarea Kerci, pentru a intra în Marea Azov.
„Trebuie să fim cu toţii gata să respingem agresiunea din partea duşmanului nostru, care până de curând a fost vecinul nostru”, a declarat miercuri şeful guvernului ucrainean, Volodymyr Groisman, în deschiderea Consiliului de Miniştri.
Autorităţile ucrainene au dat de mai multe ori asigurări că legea marţială, care permite mobilizarea cetăţenilor, reglementarea mass-media şi limitarea întrunirilor publice, are un caracter strict „preventiv”. „Obiectivul legii marţiale constă în a-i arăta duşmanului că va plăti foarte scump dacă va decide să ne atace. Va fi ca un duş rece care să-i oprească pe nebuni, înainte de a avea de gând să atace Ucraina”, a declarat marţi seara la televiziune preşedintele Poroşenko.
Iulia Timoșenko, favorită
Peste 50 la sută din ucraineni nu susțin candidatura actualului lider de la Kiev, Petro Poroșenko, la Președinția Ucrainei, arată datele unui nou sondaj, realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, în parteneriat cu Centrul de cercetări economice şi politice „O. Razumkov” și Grupul sociologic „Rating”, transmite UNIAN.
Potrivit sondajului, 47% dintre respondenții au menționat că se vor prezenta la urnele de vot cu siguranță, în timp ce circa 28% susțin că probabil se vor prezenta la vot, iar 28% sunt indeciși sau declară că cu siguranță nu vor participa la alegeri.
În ceea ce privește preferințele și simpatiile electorale, pentru Iulia Timoșenko, liderul Partidului „Batikivșcina” ar vota 20,7% dintre respondenți, pentru omul de televiziune Volodymyr Zelenski, liderul partidului „Servitorul Poporului” ar vota 11,4%, pe când actualul președinte Petro Poroșenko ar înregistra 10,3% din sufragii.
Pe locul 4 s-ar plasa Anatolii Gryțenko cu 8,7% din voturi, urmat de Iurii Boiko cu 7,6% din voturi, Oleg Leașko – 5,5% și Sveatoslav Vakarciuk – 5,1%.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 10 mii de respondenți, în perioada 19 octombrie – 2 noiembrie 2018, și are o marjă de eroare de +/- 1%. (N.G.)
