de Isac Mihai | ian. 27, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, razboi electoral total
Rada Supremă a Ucrainei va examina în a doua lectură un proiect de lege privind modificarea Constituției, care presupune consfinţirea cursului ţării spre UE și NATO, într-o ședință specială programată pentru data de 7 februarie, a declarat reprezentantul președintelui Ucrainei în Rada Supremă, Irina Lutsenko, într-un interviu pentru postul TV „Pryamoy”, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit sursei citate, negocierile cu grupurile parlamentare demonstrează sprijinul acestora pentru schimbări cu o majoritate constituțională de peste 300 de voturi. Pentru cimentarea cursului euro-atlantic al Ucrainei, în următoarea sa sesiune, Rada Supremă de la Kiev, va examina proiectele de lege legate de securitatea națională și apărare necesare, a mai declarat Irina Lutsenko.
Reamintim că, în primă lectură, Rada a susținut proiectul de amendamente la Constituție, care consfinţesc cursul țării spre UE și NATO, la 22 noiembrie, 2018. Această decizie a fost susținută de 311 deputați ai poporului.
Poroșenko, ofensivă electorală
Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, şi-a exprimat convingerea că Ucraina se îndreaptă cu încredere spre aderarea la Uniunea Europeană și la Alianţa Nord-Atlantică, relatează agenția de presă UNIAN, menţionând că liderul de la Kiev a făcut o declaraţie în acest sens la întâlnirea anuală cu diplomații străini acreditaţi în Ucraina. „Ne urmăm calea cu încredere. Aceasta este modalitatea prin care se poate construi o ţară cu un stat de drept şi o democraţie europeană, care să se îndrepte cu precizie spre aderarea la UE și la NATO. Este calea consensului nostru național, ideea națională. Sunt sigur că nu vom renunța la această cale” a mai subliniat Poroșenko.
Preşedintele a mai menţionat că zona de liber schimb cu UE este „ghidul nostru pentru o amplă integrare economică pe piața europeană comună”. „Ucraina implementează cu succes schimbări fundamentale în domeniul securității și apărării statului. Armata ucraineană a intrat deja în clasamentul primelor zece cele mai puternice armate din Europa. Iar legea privind securitatea națională, adoptată anul trecut, ne-a adus mai aproape de standardele NATO într-un ritm și mai accelerat” – a spus Petro Poroşenko.
Armata Ucrainei, mandria lui Porosenko
Vise NATO
Ucraina ar putea deveni stat membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice în următorii cinci sau zece ani – consideră general-locotenentul în rezervă Igor Romanenko, fost șef adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, relatează mass-media de la Kiev.
Acesta califică drept „destul de realistă” posibilitatea ca Ucraina să atingă standardele NATO, în condiţiile în care planul de reformare a armatei ucrainene ar trebui finalizat până în 2020. „Cel mai important lucru este că Ucraina se îndepărtează de sistemul de control al Rusiei, în care Statul Major era parte din Ministerul Apărării, așa cum era în Rusia țaristă, în forțele armate sovietice și în Federația Rusă modernă. Trecem la așa-numitul sistem anglo-saxon, în care Ministerul Apărării îndeplinește o funcție pur militaro-politică, contribuind în mod cuprinzător la dotarea forțelor armate” – a concluzionat fostul șef adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Standarde NATO
Anterior, ministrul adjunct al afacerilor externe de la Kiev, Vadim Pristaiko, a declarat că Alianța Nord-Atlantică apreciază pozitiv dezvoltarea armatei ucrainene, în special în ceea ce privește pregătirea sergenţilor şi gestionarea trupelor. „Ultima evaluare, pe care Alianţa a făcut-o la sfârșitul anului trecut, indică faptul că există mari realizări” – a menţionat Pristaiko. Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, de asemenea, a anunţat recent că, începând cu anul viitor, forțele armate ucrainene vor funcționa conform standardelor NATO, un obiectiv stabilit prin legea privind securitatea națională a Ucrainei.
„În 2020, Forțele Armate ale Ucrainei vor fi organizate și capabile să acționeze pe deplin conform standardelor NATO, în conformitate cu legea noastră privind securitatea națională” – a precizat șeful statului ucrainean. Totodată, Poroșenko şi-a exprimat convingerea că parcursul euroatlantic al Ucrainei va contribui la asigurarea securității granițelor și suveranității statului. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 22, 2019 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Zelenski, unul din favoritii alegerilor prezidentiale din Ucraina
Partidul „Slujitorul poporului” («Слуга народа») l-a înaintat oficial pe actorul Vladimir Zelenski drept candidatul lor la alegerile prezidențiale din Ucraina, relatează mass-media de la Kiev, citată de KARADENIZ PRESS. Potrivit portalului Meduza, sondajele îi oferă ușor un tichet în turul doi al scrutinului prezidențial, programat pentru luna aprilie 2019. Zelenski, care l-a jucat pe președintele ucrainean într-un serial TV, este foarte popular în special în sud-vestul Ucrainei, iar ratingul lui ușor concurează cu cel al lui Iulia Timoșenko sau actualul lider, Petro Poroșenko.
Raiting crescut
Popularitatea lui Zelenski a cunoscut o ascensiune bruscă în urma interpretării rolului de şef al statului în serialul „Slujitorul Poporului” („Sluga Naroda”). În urările sale de Anul Nou, el anunţase că doreşte să-l concureze pe actualul preşedinte Petro Poroşenko.
Petro Poroşenko, a cărui guvernare trebuie să facă faţă unui conflict armat împotriva separatiştilor proruşi în sud-estul Ucrainei, este devansat în prezent în sondaje de fostul premier Iulia Timoşenko. În pofida aparenţei teribiliste a candidaturii lui Volodimir Zelenski, campania sa pregătită de mult timp a reuşit să atragă o parte din electoratul dezamăgit de corupţie şi lentoarea reformelor.
În ultimele sondaje, el este creditat cu 8,8% din intenţiile de vot, faţă de 13,8% pentru Petro Poroşenko şi 16% pentru Iulia Timoşenko.
Umor politic negru
Pretendentul pentru șefia Ucrainei, Vladimir Zelenski a găsit anterior o metodă inedită de a-i îndemna pe cei care-l susțin să semneze în favoarea sa. Acesta a filmat o secvență de la înmormântarea actualului președinte Petro Poroșenko. Chiar dacă nu dă niciun nume, actorul relatează faptele pe care Poroșenko le-ar fi făcut de-a lungul activității sale în fruntea Ucrainei.
„Ce amărăciune. O pierdere enormă pentru întreg sistemul politic. La alegerile din anul 2014 ne-a promis o economie puternică. Câte lucruri încă nu a reușit să ne promită. A plecat. A plecat atât de devreme. Noi putem să spunem mai multe despre el, dar cel mai bine pentru el vorbesc faptele. Însușirea celor 20 de milioane din haznaua statului, de exemplu. Sau protejarea cazinourilor. El a plecat, dar faptele lui vor trăi”, spune Zelenski în filmuleț.
Actorul a subliniat în mod ironic unele decizii pe care le-ar fi luat Poroșenko în calitate de președinte al Ucrainei. „Ne pare rău să constatăm că nu putem să-i punem trupul în pământ. Pentru că anume în urma deciziilor sale pe acest pământ se va înălța un uriaș complex locativ. Nici măcar nu am putut să-i ardem trupul în crematoriu, pentru că prețul la gaz pe care l-a negociat anume el nu ne permite acest lucru. Dar nu-i nimic, datorită acestui preț el oricum va ajunge să ardă în iad” a declarat acesta
Totodată, el a vorbit și despre traseul politic pe care l-a parcurs Președintele Ucrainei în cadrul Radei Supreme. „Să nu vă mire faptul că pe placa comemorativă nu va fi scris numele lui. Asta pentru că încă în timpul vieții el a reușit să transcrie totul pe numele soției și a rudelor apropiate. El știa prețul prieteniei. De-a lungul activității sale în Rada Supremă a reușit să fie membru a 9 fracțiuni. Nu fi trist, prietene. În curând ți se vor alătura toți pământenii tăi. Dormi liniștit. Ai făcut deja cel mai bun lucru pe care ai fi putut să-l faci. Ai murit” a menționat acesta.
Sprijinit de oligarh
Vladimir Zelenski este un actor popular din Ucraina. El este cunoscut pentru numeroasele roluri în producții de comedie. Totuși, un plus de popularitate actorul a câștigat odată cu rolul principal în serialul „Sluga Naroda” unde joacă rolul unui profesor care a fost ales preşedinte al Ucrainei, în semn de protest. După ce și-a exprimat public dorința de a candida la alegerile prezidențiale, Zelenski se numără printre favoriţii cursei prezindenţiale din acest an.
Vladimir Zelenski beneficiază de sprijinul mediatic al oligarhului Ihor Kolomoisky, un dușman declarat al președintelui Ucrainei Petro Poroșenko. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 17, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE
Liderul de la Kiev, Petro Porosenko, ingrijorat de alegerile prezidentiale
Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, şi-a exprimat convingerea că Ucraina se îndreaptă cu încredere spre aderarea la Uniunea Europeană și la Alianţa Nord-Atlantică, relatează agenția de presă UNIAN, menţionând că liderul de la Kiev a făcut o declaraţie în acest sens la întâlnirea anuală cu diplomații străini acreditaţi în Ucraina, preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Ne urmăm calea cu încredere. Aceasta este modalitatea prin care se poate construi o ţară cu un stat de drept şi o democraţie europeană, care să se îndrepte cu precizie spre aderarea la UE și la NATO. Este calea consensului nostru național, ideea națională. Sunt sigur că nu vom renunța la această cale” a mai subliniat Poroșenko.
Preşedintele a mai menţionat că zona de liber schimb cu UE este „ghidul nostru pentru o amplă integrare economică pe piața europeană comună”. „Ucraina implementează cu succes schimbări fundamentale în domeniul securității și apărării statului. Armata ucraineană a intrat deja în clasamentul primelor zece cele mai puternice armate din Europa. Iar legea privind securitatea națională, adoptată anul trecut, ne-a adus mai aproape de standardele NATO într-un ritm și mai accelerat” – a spus Petro Poroşenko.
Vise politice
Ucraina ar putea deveni stat membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice în următorii cinci sau zece ani – consideră general-locotenentul în rezervă Igor Romanenko, fost șef adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, relatează mass-media de la Kiev.
Acesta califică drept „destul de realistă” posibilitatea ca Ucraina să atingă standardele NATO, în condiţiile în care planul de reformare a armatei ucrainene ar trebui finalizat până în 2020. „Cel mai important lucru este că Ucraina se îndepărtează de sistemul de control al Rusiei, în care Statul Major era parte din Ministerul Apărării, așa cum era în Rusia țaristă, în forțele armate sovietice și în Federația Rusă modernă. Trecem la așa-numitul sistem anglo-saxon, în care Ministerul Apărării îndeplinește o funcție pur militaro-politică, contribuind în mod cuprinzător la dotarea forțelor armate” – a concluzionat fostul șef adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Obiectiv strategic
Anterior, ministrul adjunct al afacerilor externe de la Kiev, Vadim Pristaiko, a declarat că Alianța Nord-Atlantică apreciază pozitiv dezvoltarea armatei ucrainene, în special în ceea ce privește pregătirea sergenţilor şi gestionarea trupelor. „Ultima evaluare, pe care Alianţa a făcut-o la sfârșitul anului trecut, indică faptul că există mari realizări” – a menţionat Pristaiko. Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, de asemenea, a anunţat recent că, începând cu anul viitor, forțele armate ucrainene vor funcționa conform standardelor NATO, un obiectiv stabilit prin legea privind securitatea națională a Ucrainei.
„În 2020, Forțele Armate ale Ucrainei vor fi organizate și capabile să acționeze pe deplin conform standardelor NATO, în conformitate cu legea noastră privind securitatea națională” – a precizat șeful statului ucrainean. Totodată, Poroșenko şi-a exprimat convingerea că parcursul euroatlantic al Ucrainei va contribui la asigurarea securității granițelor și suveranității statului. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 1, 2019 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Liderul de la Kiev, Petro Porosenko, ingrijorat de amenintarile Kremlinului
Campania pentru alegerile prezidenţiale din Ucraina, care vor avea loc la 31 martie, a început luni, pe fondul tensiunilor privind starea de urgenţă, în vigoare în 10 regiuni din această ţară până în urmă cu câteva zile din cauza incidentului naval din Marea Neagră cu Rusia, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Candidaţii au termen până la 3 februarie pentru a se înscrie în cursa electorală şi până la 8 februarie pentru a-şi înregistra candidaturile la Comisia Electorală Centrală (CEC).
Timoșenko, favorită în sondaje
Potrivit ultimelor sondaje, fosta şefă a executivului de la Kiev, Iulia Timoşenko, conduce în intenţiile de vot, cu un procent de 16-18%. Timoșenko conduce în preferințele electoratului din majoritatea regiunilor Ucrainei, mai ales în zona de vest și centrală a fostei republici sovietice.
Actualul şef al statului, Petro Poroşenko, a câştigat teren şi este creditat în acest moment cu 14% din intenţiile de vot, ocupând poziţia a doua în topul preferinţelor electoratului, în condiţiile în care la jumătatea lui noiembrie se situa abia pe poziţia a cincea.
Poroşenko, care a devenit preşedinte după câştigarea alegerilor convocate în mai 2014 după înlăturarea de la putere a lui Viktor Ianukovici, era până de curând criticat pentru felul defectuos în care gestiona economia ţării şi pentru corupţia generalizată, iar realegerea sa părea puţin probabilă.
Însă incidentul naval cu Rusia din Marea Neagră din 25 noiembrie şi impunerea stării de urgenţă l-au ajutat să câştige popularitate, el fiind de altfel criticat de detractorii săi, inclusiv de preşedintele rus Vladimir Putin, că a recurs la ”o provocare preelectorală”.
Turul 2 de scrutin
Analiștii politici consideră că va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin, la care tot Timoşenko pleacă din poziția de favorită, experții opinând că Poroşenko va continua să crească în sondaje pe măsură ce se apropie data alegerilor și a măsurilor militare luate în ultoma perioadă.
Candidatul clasat pe poziţia a treia în preferinţele electoratului este actorul şi comicul Vladimir Zelenski, cu 8-12% din intenţiile de vot. În pofida ratingului ridicat, acesta nu este susținut de o formațiune electorală importantă, care să îi ofere o capacitate organizatorică și de mobilizare a electoratului similară celei de care se bucură Timoșenko ori Poroșenko.
Între alţi candidaţi se numără fostul ministru al apărării Anatoli Griţenko, prorusul Iuri Boiko, fost ministru al energiei, şi populistul Oleg Liaşko.
Campania începe pe fondul acuzaţiilor formulate de Poroşenko şi de atotputernicul ministru de interne, Arsen Avakov, conform cărora Rusia intenţionează să se amestece în procesul electoral din Ucraina, notează mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 1, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Bătălia pentru Marea Neagră și Marea Azov se intensifică
Ucraina şi-a informat partenerii din aşa-numitul format „Normandia”, inclusiv Franța și Germania, cu privire la intenția Kievului de a ridica, la negocierile de la Minsk, problema consolidării prezenței misiunii OSCE în apele Mării Negre și ale Mării Azov – a anunţat reprezentantul Ucrainei în cadrul grupului de negocieri, prim-vicepreședintele Parlamentului ucrainean, Irina Gheraşcenko, citat de RADOR și Interfax, preluate de KARADENIZ PRESS. Oficialul de la Kiev a precizat că Ucraina cere ca misiunea OSCE să fie prezentă inclusiv în Crimeea anexată, fiindcă „misiunea specială de monitorizare are dreptul de a-şi desfăşura activitatea pe întreg teritoriul Ucrainei”.
Monitorizarea Crimeei
„Suntem foarte îngrijorați de militarizarea Crimeii, peninsulă cunoscută anterior în special ca destinaţie turistică. În Crimeea nu au existat niciodată atât de multe arme. Solicităm monitorizarea acestui teritoriu ucrainean. Suntem foarte preocupați de faptul că peninsula Crimeea rămâne închisă oricărei misiuni de observare, indiferent că este vorba despre OSCE, Crucea Roșie sau ONU, ai căror reprezentanţi nu au voie să inspecteze închisorile de acolo, pentru a preveni tortura” – a explicat parlamentarul ucrainean. Potrivit Irinei Gheraşcenko, reprezentanții Rusiei în grupul de negocieri de la Minsk evită orice discuţie pe tema situaţiei din Marea Azov și din strâmtoarea Kerci.
Merkel refuză militar Ucraina
Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a îndemnat anterior autoritățile ucrainene la reţinere, după apelul preşedintelui Petro Poroșenko ca NATO să trimită nave în Marea Azov pentru a se opune Rusiei în conflictul din largul Crimeei. „Nu poate exista o soluţie militară la aceste confruntări”, a insistat Angela Merkel la Berlin, în timpul unui forum economic germano-ucrainean.
Acuzându-l totodată pe preşedintele rus Vladimir Putin de escaladarea tensiunilor, Merkel a subliniat că partea ucraineană trebuie „să dea dovadă de înţelepciune, pentru că nu vom putea soluţiona problemele decât rămânând raţionali şi discutând unii cu alţii”.
„Pentru că toate acestea trebuie puse în totalitate pe seama preşedintelui rus. După ce acest pod a fost inaugurat în mai, condiţiile de navigaţie au fost înrăutăţite”, a spus cancelarul federal german. Angela Merkel a promis că va face totul pentru ca partea ucraineană, în special oraşul Mariupol, să rămână accesibile pe cale maritimă.
Permanentizarea prezenței militare navale a NATO în Marea Neagră îngrijorează Kremlinul
Războiul declarațiilor
Anterior, Petro Poroșenko a declarat că Vladimir Putin, prin acțiunile demarate în ultimii ani, își dorește anexarea întregii Ucrainei.
„Nu credeți minciunile spuse de Putin! Putin își dorește vechiul imperiu rus. Crimeea, Donbas, întreaga țară. Ca țar rus, așa cum se vede, imperiul său nu poate funcționa fără Ucraina. Ne vede ca pe colonia sa”, a declarat Poroșenko.
La rândul său, liderul de la Kremlin a acuzat autoritățile de la Kiev că întrețin rusofobia în rândul cetățenilor din Ucraina. Printre declarațiile președintelui rus, una s-a remarcat prin „expresivitate”. „Kievul întreține în mod activ sentimentele anti-rusești. Asta e tot ce au. Și funcționează. Dacă (cetățenii – n.r.) vor vrea să mănânce bebeluși la micul dejun începând de mâine, probabil că le vor servi bebeluși”, a declarat Vladimir Putin.
Miza Nord Stream 2
Poroşenko a cerut anterior Germaniei, cel mai mare şi mai bogat cumpărător al exporturilor de gaze ale Moscovei, să oprească construcţia unui gazoduct submarin ce ar permite Rusiei să furnizeze direct gaz Germaniei, ocolind Ucraina.
„Avem nevoie de o reacţie puternică, fermă şi clară la adresa comportamentului agresiv al Rusiei”, a declarat el pentru Funke. „Asta înseamnă şi oprirea proiectului de gazoduct Nord Stream 2”, a adăugat el.
Germania consideră conducta, care este construită de compania energetică deţinută de statul rus Gazprom, ca o investiţie privată. Dar Merkel i-a recunoscut recent „dimensiunile politice” şi a spus că prin Ucraina trebuie să continue să treacă gazul rusesc vândut Europei de Vest.
Oficiali germani au declarat miercuri că poziţia lor asupra conductei a rămas neschimbată şi că discuţiile privind înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei, cerute de Statele Unite şi de mulţi politicieni europeni, sunt „premature”.
Armata Ucrainei, antrenată de specialiști britanici
Kremlinul, pregătit pentru mutarea NATO
Navele NATO nu vor putea intra în Marea Azov, chiar dacă se decide să fie trimise acolo, a declarat ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, într-un interviu acordat pentru Euractiv, citat de mass-media internațională. Amenințările oficialului rus vin la câteva săptămâni după ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană.
„Teoretic, ei pot veni într-o vizită amicală, cu consimțământul Rusiei și Ucrainei. Dar mă îndoiesc că Rusia va da acordul pentru o astfel de vizită. Ei nu vor trece în niciun caz”, a spus Cijov.
Întrebat dacă, cumva, cuvintele sale înseamnă că rușii vor tampona navele NATO, la fel cum au făcut în cazul celor ucrainene, Cijov a răspuns că „aceasta va depinde de comportamentul lor”.
„Dar sunt sigur că în NATO nu sunt atât de proști încât să depună astfel de eforturi periculoase și riscante”, a adăugat ambasadorul rus, citat de mass-media regională.
Cosmosul, armă politică
Comentând apelul la NATO al președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, care a cerut ca alianta sa trimită nave în Marea Azov, Cijov a spus: „El poate invita forțele aeriene ale planetelor Marte și Venus împreună, dar acest lucru puțin probabil va avea vreo importanță”.
Reamintim că, într-un interviu acordat recent ziarului german Bild, Poroșenko a spus că țările NATO ar trebui să trimită mai multe nave în Marea Azov pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i garanta securitatea.
Oficialii NATO au declarat că prezența navelor sale militare în Marea Neagră este deja destul de semnificativă.
Refuz cu repetiție
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat anterior că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană. În interviul acordat RT France, Paris Match și Le Figaro, șeful diplomației ruse a menționat că în conformitate cu Acordul ruso-ucrainean privind Marea Azov, Kievul are nevoie de acceptul Moscovei în ceea ce privește anumite acțiuni în acest bazin. Anterior, Ucraina a acuzat Rusia că blochează accesul vaselor sale în Marea Azov.
Serghei Lavrov a mai declarat că Occidentul acționează provocator atunci când recurge la modernizarea infrastructurii de transport. Moscova consideră că, astfel, tehnica militară NATO poate să ajungă mai ușor la granițele Rusiei.
Menționăm că, în acest moment, Federația Rusă deține superioritatea absolută din punct de vedere al navelor de luptă și avianelor militare în bazinul Mării Azov, pe fondul controlului exercitat asupta strâmtorii Kerci. Autoritățile ruse au concentrat în Marea Azov unități specializate din Flota militară rusă din Marea Caspică, Flota Mării Baltice, alte mari unități, având sprijinul Flotei militare ruse a Mării Negre și al importantului contingent militar rus din Peninsula Crimeea.
Mobilizare ucraineană
Ucraina a început construcția unei baze militare în zona Mării Azov, situată în nordul Mării Negre, şi a mobilizat efective suplimentare în această regiune pentru a contracara ameninţările Rusiei. „Toate acţiunile din zona Mării Azov constituie elemente pentru consolidarea prezenţei ucrainene în această regiune, pentru a putea avea o reacţie adecvată la posibilele provocări lansate de Rusia”, a afirmat anterior Viktor Muzhenko, şeful Statului Major al armatei ucrainene, citat de mass-media regională, preluată de KARADENIZ PRESS.
În acest moment, Ucraina are puține nave militare în Marea Azov. La sfârșitul lunii septembrie 2018, două nave ucrainene militare auxiliare, remorcherul A-830 Korets și nava de conducere A-500 Donbass, au ajuns în portul Mariupol, cel mai important port civil și militar al Ucrainei de la Marea Azov, țintă a mai multor ofensive eșuate ale separatiștilor pro-ruși. Cele două nave au traversat, cu acordul expres al părții ruse, Strâmtoarea Kerci, pe sub Podul Crimeea, fiind suplimentate cu două vedete blindate purtătoare de artilerie moderne, de producție ucraineană. Două nave similare au fost capturate de partea rusă în timpul incidentelor recente din Marea Neagră.
Aceste eforturi susținute de consolidare a unei prezențe navale a Kiev-ului în Marea Azov, au dus la incidentul naval dintre Rusia și Ucraina de acum câteva zile, soldat cu arestarea de către Moscova a 3 nave militare și a 24 de marinari și ofițeri ucraineni, transferați deja din Crimeea la Moscova.
Administraţia SUA a cerut Rusiei „să înceteze persecutarea” navelor ucrainene şi a oferit Forţelor Navale ucrainene nave militare de patrulare.
Moscova susţine că inspecţiile maritime sunt legitime şi acuză Ucraina că ar intenţiona să impună o blocadă în jurul Crimeei. (N.G./M.I.)
