Dosarul sirian, discutat de CIA la Ankara

Dosarul sirian, discutat de CIA la Ankara

Directorul CIA, David Petraeus, a evocat marţi la Ankara o serie de probleme regionale, mai ales criza siriană, cu premierul turc Recep Tayyip Erdogan, a anunţat Ambasada SUA din Turcia.
În cadrul întâlnirii desfăşurate cu uşile închise şi care nu figura pe agenda distribuită presei de biroul premierului, cei doi demnitari au abordat „probleme de securitate regională şi de interes reciproc”, a menţionat purtătorul de cuvânt al ambasadei, T.J. Grubisha. „Cele două părţi prevăd o cooperare mai strânsă în lunile următoare în legătură cu subiectele presante”, a adăugat responsabilul citat.
Acesta a mai precizat că directorul CIA s-a întâlnit de asemenea cu şeful serviciilor secrete turce, Hakan Fidan. Vizita înaltului responsabil american în Turcia are loc înaintea împlinirii unui an de la debutul revoltelor din Siria, la 15 martie 2011. SUA şi Turcia, care sunt aliaţi în cadrul NATO, se află pe aceeaşi lungime de undă în criza siriană şi au cerut plecarea de la putere a preşedintelui sirian Bashar al-Assad. Turcia a rupt relaţiile cu fostul său aliat sirian în urma reprimării mişcării de contestare.

Armamentul rusesc provoacă îngrijorare

În altă ordine de idei, senatorii americani i-au cerut secretarului Apărării, Leon Panetta, să pună capăt relaţiilor Pentagonului cu o firmă din Rusia care furnizează arme regimului sirian condus de Bashar al-Assad. Într-o scrisoare adresată lui Panetta, cu data de luni, 17 senatori din ambele partide sunt de părere că în niciun caz „contribuabilii americani nu trebuie să fie puşi în situaţia de a subvenţiona indirect masacrul în masă al civililor sirieni”.
„Vă sprijinim ca să folosiţi toate pârghiile pe care le aveţi la dispoziţie pentru a exercita presiuni asupra Rusiei şi a altor entităţi ruse ca să pună capăt sprijinului acordat regimului Assad”, se mai afirmă în document, transmite Agerpres. Senatorii îi cer lui Panetta să înceteze orice relaţie comercială cu firma rusească de exporturi Rosoboronexport. Aleşii fac referire la un contract încheiat între această societate şi Pentagon privind 21 de elicoptere Mi-17, cu o valoare totală de 900 de milioane de dolari, destinate Afganistanului.
Congresmenii subliniază că Rusia rămâne principalul furnizor de arme al Siriei, potrivit lor, în sumă de peste un miliard de dolari numai în anul 2011. Marţi, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Victoria Nuland, a dat asigurări că diplomaţia americană „împărtăşeşte intenţia senatorilor care este de a convinge Rusia să pună capăt exportului de arme în Siria”.

Share our work
Se decide calendarul retragerii din Afganistan

Se decide calendarul retragerii din Afganistan

afghanistanGeneralul David Petraeus va propune peste aproximativ o săptămână numărul militarilor americani care vor fi retraşi din Afganistan în faza iniţială, luna viitoare, dar între timp dezbaterea în legătură cu retragerea reînvie noi tensiuni între Pentagon şi Casa Albă, care ar putea ridica noi provocări politice preşedintelui Obama. În vreme ce secretarul apărării, Robert Gates i-a asigurat pe aliaţii din NATO că America “nu se va pripi să se retragă“, în audierile de nominalizare pentru poziţia de ambasador al SUA la Kabul, Ryan Crocker, a avertizat comitetul pentru relaţii externe al senatului, că America a mai abandonat Afganistanul o dată, după războiul cu Uniunea Sovietică, în 1989, ceea ce a avut“ consecinţe dezastruoase“, precum intensificarea acţiunilor talibanilor, transmite RRA. Ambasadorul Crocker a recunoscut o serie de probleme pe care le are în faţă Afganistanul, inclusiv corupţia guvernamentală, care ar putea conduce “la o a doua insurgenţă“ dacă va rămâne necontrolată. În acelaşi timp, însă, oficialii de la Casa Albă şi-au pierdut răbdarea în legătură cu strategia în Afganistan şi cer o retragere mai drastică a trupelor, în special după uciderea lui Osama bin Laden şi într-un moment în care creşte furia congresului în legătură cu costul războiului devenit nepopular printre americani. Casa Albă spune că preşedintele trebuie să ia încă decizia finală asupra numărului militarilor dar unele informaţii sugerează că numărul trupelor de luptă care se vor retrage în iulie s-ar putea ridica la 5000 cu încă alţi 5000 de militari care ar putea fi retraşi până la sfârşitul anului. Există în prezent în jur de 100.000 de militari americani în Afganistan, astfel încît retragerea ar putea reprezenta 10 procente dintre aceştia, perspectivă care revoltă deja eşichierul aflat la stânga partidului democrat.

Problema victimelor colaterale

La sfarşitul lunii mai, aproximativ 30 de civili şi 20 de agenţi de poliţie au fost ucişi în ultimele zile în două raiduri aeriene efectuate de NATO în Afganistan, au anunţat atunci autorităţile din provinciile Helmand şi Nuristan. De asemenea, coaliţia internaţională a NATO riscă să se transforme într-o “forţă de ocupaţie” în ochii afganilor, dacă va continua să ucidă civili în cursul operaţiunilor sale, a avertizat marţi preşedintele afgan, Hamid Karzai. În Helmand, elicoptere NATO au intervenit pentru protejarea unui obiectiv care era atacat, în districtul Nawzad. “Din nefericire, 14 civili nevinovaţi – cinci fete, şapte băieţi şi două femei – au fost ucişi, iar şase au fost răniţi – trei copii, o femeie şi doi bărbaţi”, anunţă autorităţile locale. Guvernatorul provoinciei Nuristan a comunicat că 18 civili şi 20 de poliţişti au fost ucişi într-un raid aerian care a avut loc pe 25 mai. “Poliţiştii au fost bombardaţi din greşeală, iar civilii au fost confurndaţi cu talibanii”, afirmă Jamalddin Badar. În localitatea Lashkar Gah (Helmand), un lider al tribului Nawzad a declarat că 12 membri ai familiei sale au fost ucişi în raidurile aeriene NATO. Victimele civile sunt un subiect sensibil în Afganistan, unde opinia publică are sentimente profund antioccidentale după zece ani de prezenţă militară străină. Principalii generali americani din Afganistan şi-au cerut scuze luni dimineaţă pentru o lovitură aeriană care a provocat sâmbătă moartea a 14 civili, în majoritate copii, în sud-vestul Afganistanului. Gen. David Petraeus, comandantul trupelor americane din Afganistan, şi gen. lt. David Rodriguez, şeful Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF) din cadrul NATO, au afirmat că principala preocupare a trupelor Alianţei Nord-Atlantice este evitarea victimelor civile şi a precizat că astfel de cazuri sunt luate foarte în serios, transmite Agerpres. Într-o declaraţie comună dată publicităţii luni dimineaţă de generalul maior John Toolan, din cadrul US Marines, se specifică faptul că lovitura aeriană a avut loc după ce un puşcaş marin a fost ucis şi cinci insurgenţi s-au adăpostit într-un imobil şi au continuat să lupte. În imobil, mai precizează comunicatul, se aflau civili. Potrivit gen. Toolan tirul aerian al NATO a provocat moartea a nouă civili. Oficialii afgani susţin însă că 12 copii şi două femei au murit în atac. “Dacă vor continua să bombardeze case afgane în condiţiile în care Guvernul le-a interzis, atunci prezenţa lor nu va mai fi considerată a unei forţe care duce un război contra terorismului, ci a unei forţe de ocupaţie”, a declarat şeful statului afgan, în cadrul unei conferinţe de presă. “Şi istoria Afganistanului a arătat cum se ocupă afganii de forţele de ocupaţie”, a avertizat el, potrivit Mediafax. Karzai a lansat duminică un “ultim avertisment” către forţele NATO, în special cele americane, somându-le să înceteze anumite operaţiuni “unilaterale”, după moartea, potrivit autorităţilor locale, a 14 civili, între care zece copii, într-un atac al elicopterelor asupra a două case din sud.

Share our work