de Isac Mihai | oct. 18, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Ucraina
SUA sprijină Georgia
Ministrul american al apărării, Lloyd Austin, a sosit luni în Georgia, prima etapă a turneului său în regiunea Mării Negre cu scopul de a consolida alianţele cu ţările supuse presiunii Rusiei.
Austin – primul şef al Pentagonului care vizitează această ţară din Caucazul de Sud din 2014 – va căuta să reînnoiască un program de formare militară şi va afişa angajamentul SUA faţă de Tbilisi, care cere de mai mulţi ani să devină membru cu drepturi depline al NATO.
Sprijin american
„Dăm asigurări şi consolidăm suveranitatea ţărilor care se află în prima linie a agresiunii ruse”, a declarat presei ministrul american al apărării înaintea de începerea turneului său.
Trupele ruse staţionează în două regiuni georgiene, Abhazia şi Osetia de Sud. Moscova se opune oricărei decizii în sensul unei evoluţii a statutului Georgiei de la ţara parteneră a NATO la membru pe deplin integrat.
SUA desfăşoară programe militare de ani de zile cu armata georgiană, concentrându-se pe interoperabilitatea cu NATO şi pe apărarea teritorială. Programul actual urmează să se încheie în decembrie 2021.
Administraţia preşedintelui american Joe Biden trebuie să acorde mai multă atenţie Georgiei pentru a evita o eventuală alunecare a ei spre Rusia sau spre China, apreciază David Kramer, cercetător în ştiinţe politice la Florida International University.
„Există temeri din ce în ce mai mari că guvernul este un pic prea flexibil cu Moscova”, explică el, adăugând că „aceasta (se întâmplă) în parte din cauza frustrării simţite în urma absenţei progresului pe care îl constată în privinţa integrării în NATO”.
Escale la București și Kiev
După Georgia, Austin se va deplasa în alte două ţări riverane Mării Negre, Ucraina şi România, cu acelaşi mesaj de susţinere împotriva Rusiei.
Pentagonul consideră această regiune un potenţial punct fierbinte, în special de când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014.
Forţele aeriene şi navale ruseşti provoacă din ce în ce mai mult membrii NATO în Marea Neagră, scrie agenţia franceză de presă. În iunie, forţele ruse au ameninţat nave de război olandeze şi britanice care se aflau în largul Crimeii.
Washingtonul acordă atenţie problemelor legate de angajamentul său faţă de ţările situate la frontierele cu Rusia, în timp ce strategia sa se concentrează asupra regiunii Indo-Pacifice pentru a răspunde rapidei creşteri a puterii militare a Chinei.
Ministrul american al apărării va aborda aceste probleme în cursul discuţiilor pe care le va avea joi şi vineri la Bruxelles la summitul cu omologii săi din NATO. (K.P.)
de Razvan Iorga | iun. 29, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Intelligence, Știri
Președintele rus Vladimir Putin, rostind un discurs la SVR
Conducerea de la Moscova se teme cel mai mult de o intervenție străină pentru răsturnarea actualului regim de putere de la Kremlin. Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, joi, că serviciile secrete străine ar încearcă să influenţeze viaţa politică şi socială a Rusiei şi a aliaţilor săi pentru a destabiliza țara. „În general, activitatea sporită a serviciilor secrete străine împotriva Rusiei şi aliaţilor ei este evidentă”, a declarat Putin cu ocazia unei întâlniri cu ofiţerii serviciilor de informaţii externe (SVR) ale Rusiei, citat de Tass.
El a adăugat serviciile secrete străine ar folosi noi metode pentru a colecta şi a răspândi informaţii, ar efectua atacuri cibernetice şi ar încerca să recruteze agenţi care să le ofere acces la informaţii ce privesc capabilităţile de apărare ale Rusiei. El a adăugat că serviciile de informaţii străine încearcă să influenţeze evoluţiile politice şi sociale din Rusia. Liderul de la Kremlin susţine că spionii serviciilor străine oferă suport grupărilor extremiste şi islamiste care ar încerca să destabilizeze regiunile de la frontiera Rusiei.
„Ştiţi că (serviciile secrete străine) folosesc grupările teroriste şi extremiste ca pe un instrument. Unele dintre aceste grupări primesc asistenţă directă de la agenţiile secrete din unele ţări”, a afirmat Putin. Totuși, acesta s-a declarat mulţumit de activitatea desfăşurată de serviciile de informaţii ruseşti, despre care a spus că oferă garanţia suveranităţii naţionale. „Rusia va creşte capacitatea serviciilor de informaţii, care vor fi aprovizionate cu noi tehnologii, ofiţerii experimentaţi vor fi încurajaţi şi vor fi pregătiţi noi agenţi”, a afirmat Putin.
Raport de confirmare al Pentagonului
Temerile lui Putin privind amestecul serviciilor speciale ale altor țări în Rusia se regăsesc și într-un raport al Agenţiei de Informaţii a Apărării (DIA), serviciul de informaţii al Pentagonului (ministerul Apărării al SUA -n.r.). Documentul precizează că liderii ruși sunt convinși și se tem de faptul că SUA urmăresc schimbarea regimului din Rusia, teamă ce sporeşte tensiunile militare şi diplomatice între cele două ţări. Raportul scoate în evidenţă creşterea temerilor Moscovei în privinţa Statelor Unite.
Potrivit oficialilor de la Pentagon, Rusia ar manifesta o neîncredere profundă în SUA pe motiv că ar urmări să promoveze democraţia în întreaga lume, ceea ce ar reprezenta o campanie a SUA de a impune un singur set de valori întregii lumi. Astfel, Kremlinul ar fi convins că SUA au pus bazele unui plan care ar urmări schimbarea regimului de la Moscova, convingere întărită de evenimentele din Ucraina, unde, potrivit lui Vladimir Putin, SUA ar fi orchestrat revolta populară care a condus la răsturnarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici. Reacţia Rusiei a fost de a anexa regiunea Crimeea şi de a susţine separatiştii proruşi din estul Ucrainei.
Erodare de la baza sistemului
Pe lângă aceste temeri, Rusia este îngrijorată și de încercările SUA de a institui un set de norme internaţionale universale ar ameninţa fundaţia actualei puteri de la Kremlin. În timpul celor două mandate ale lui Barack Obama, relaţiile ruso-americane s-au deteriorat constant, existând neînţelegeri în dosare precum Ucraina sau Siria.
În ceea ce-l priveşte pe actualul lider de la Washington, Donald Trump, relaţiile dintre Kremlin şi Casa Albă nu s-au îmbunătăţit în primele şase luni din mandatul noului preşedinte american. Prim întâlnire a președintelui american Donald Trump și a omologului său rus, Vladimir Putin, va avea loc săptămâna viitore, în Germania, în marja summitului liderilor grupului celor mai mari 20 de economii ale lumii (G20).
de Anatol Terzi | iul. 26, 2012 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Pentagonul a anunţat miercuri că intenţionează să încheie cu autorităţile din Kuweit un contract vizând dotarea emiratului cu 60 de rachete Patriot antirachetă de tip PAC-3 care să îi permită consolidarea apărării sale antirachetă faţă de Iran.
Agenţia de Cooperare pentru Apărare şi Securitate (DSCA), însărcinată cu vânzarea de armament american în străinătate în cadrul Pentagonului, a notificat Congresului această posibilă vânzare pe data de 20 iulie, anunţă DSCA. Congresul are la dispoziţie 30 de zile să formuleze eventuale obiecţii, în caz contrar contractul urmând să fie încheiat după acest termen. Proiectul vânzării vizează 60 de rachete de tip Patriot de nouă generaţie (PAC-3), 20 de lansatoare, patru radare, staţii de control şi formarea necesară în vederea operării lor şi piese de schimb, a precizat DSCA.
„Kuweitul va utiliza echipamentul şi rachetele PAC-3 pentru ameliorarea capacităţilor sale de apărare antirachetă, consolidarea apărării teritoriului şi descurajarea ameninţările regionale”, motivează Agenţia. La începutul lui aprilie, în cadrul unui forum la care au participat Statele Unite şi cele şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare în Golf (Arabia Saudită, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Oman, Qatar şi Kuweit), secretarul de Stat american Hillary Clinton a declarat că doreşte instaurarea unei cooperări multilaterale în materie de apărare, în special printr-un scut antirachetă care să asigure apărarea faţă de Iran.
Membrii GCC, opuşi Iranului, sunt clienţi importanţi ai industriei americane de armament. Kuweitul dispune deja de rachetele Patriot. În 1992 emiratul a achiziţionat 210 astfel de rachete din generaţia precedentă şi 25 de lansatoare, iar în 2007 şi-a suplimentat arsenalul cu încă 80 de rachete, potrivit Serviciului de Cercetări al Congresului (CRS).
de Anatol Terzi | dec. 5, 2011 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Şeful Pentagonului Leon Panetta a declarat vineri că nu există garanţii că eventuale atacuri aeriene împotriva Iranului, vizând programul său nuclear, îşi vor atinge ţintele, subliniind că anumite obiective sunt ‘dificil de atins’. Secretarul american al apărării şi-a exprimat în mai multe rânduri îndoiala în ceea priveşte eventuale atacuri aeriene împotriva Iranului. Potrivit AFP, pentru prima dată, vineri, Leon Panetta, care s-a adresat în cursul unei reuniuni organizate de un centru de reflexie la Washington, a părut să sugereze că instalaţiile nucleare subterane ale Iranului ar putea să reziste la astfel de atacuri.
Săptămâna trecută, ministrul iranian al apărării, generalul Ahmad Vahidi, a ameninţat că va lansa 150.000 de rachete asupra Israelului dacă această ţară va ataca teritoriul iranian, transmite Agerpres. ‘Iranul nu este Irakul sau Afganistanul. Dacă americanii fac greşeala de a ataca Iranul, le vom arăta noi ce înseamnă o astfel de luptă’, a afirmat ministrul iranian, vorbind în faţa a 50.000 de voluntari ai armatei în localitatea iraniană Bushehr, unde se află şi o centrală nucleară. ‘Israelul trebuie pedepsit pentru ceea ce a făcut musulmanilor în Palestina şi Liban’, a adăugat el.
Un comandant al Gardienilor Revoluţiei a declarat că ţara sa va ataca elementele scutului american antirachetă din Turcia, în cazul în care SUA sau Israelul pornesc o operaţiune militară împotriva Iranului.
de Anatol Terzi | oct. 4, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Israelul este „din ce în ce mai izolat” în Orientul Mijlociu în contextul „primăverii arabe” şi este „realmente important să facem tot posibilul pentru a-l ajuta să-şi refacă relaţiile cu ţări ca Turcia şi Egiptul”, a declarat duminică secretarul american al Apărării, Leon Panetta. Panetta a declarat că nu are prea multe îndoieli cu privire la faptul că Israelul îşi menţine superioritatea militară. „Dar problema este dacă e suficient să-ţi menţii avantajul militar, dacă eşti pe punctul de a te izola pe arena diplomatică”, a adăugat Panetta, adresându-se jurnaliştilor la bordul avionului care îl conducea în Israel în cadrul unui turneu în Orientul Mijlociu, transmite Mediafax. „În acest moment extraordinar în Orientul Mijlociu, în timp ce se produc atâtea schimbări, nu este bine pentru Israel să fie din ce în ce mai izolat. Şi asta este pe cale să se întâmple”, a precizat el. „Cred că pentru securitatea acestei regiuni este realmente important să facem tot posibilul pentru a-l ajuta să-şi refacă relaţiile cu ţări ca Turcia şi Egiptul”, a adăugat oficialul american. Panetta are programate întâlniri cu lideri israelieni şi palestinieni luni, înainte de a merge în Egipt, apoi la o reuniune a NATO la Bruxelles, în cursul săptămânii. El a mai afirmat că va exercita presiuni asupra liderilor israelieni şi palestinieni pentru a reveni la masa negocierilor. „Principalul meu mesaj pentru cele două părţi este: nu pierdeţi nimic reluând negocierile”, a subliniat el. Secretarul american al Apărării urmează să se întâlnească luni cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi cu ministrul Apărării, Ehud Barak, precum şi cu preşedintele palestinian, Mahmoud Abbas, la câteva zile după depunerea cererii de aderare a unui stat Palestina la ONU.
