Podul Kerci, lovit de Ucraina

Podul Kerci, lovit de Ucraina

Drone marine ucrainene au fost folosite în atacul asupra podului Kerci, care leagă peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, de Rusia şi care a trebuit să fie închis traficului rutier şi feroviar după ce a fost lovit de mai multe explozii, potrivit agenţiei publice de presă ucrainene Ukrinform, citat[ de mass-media internațională.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

SBU în acțiune

Agenţia citează surse neidentificate din serviciile secrete (SBU) şi Marina ucrainene, cele două componente ale forţelor de securitate ale Kievului care ar fi organizat atacul. „A fost greu să ajungem la pod, dar până la urmă am reuşit”, a spus un reprezentant al SBU, citat de Ukrinform, menţionând că podul este o ţintă legitimă pentru Ucraina, deoarece a fost construit pe teritoriul ucrainean ocupat.

Potrivit acestor surse, atacul ar fi avut loc în noaptea de duminică spre luni cu ajutorul unor drone marine care se deplasează de-a lungul suprafeţei apei şi care ar fi avariat podul.

Postul public de radiodifuziune ucrainean Suspilne şi publicaţia Ukrainska Pravda au oferit puţine detalii ale unei operaţiuni la care, potrivit lor, au fost implicate SBU şi Marina ucraineană, însă Suspilne a citat surse care au declarat că podul a fost atacat cu drone subacvatice. Suspilne a citat un purtător de cuvânt al Marinei care a declarat că nu are astfel de informaţii şi care a îndemnat postul public de radio să aştepte anunţurile oficiale.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

„Urgenţă” la pod

Autorităţile ruse au recunoscut o „urgenţă” la pod şi au raportat moartea a doi civili în incident.

Podul Kerci a fost construit la ordinul preşedintelui rus Vladimir Putin după ce Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea în 2014. Podul leagă peninsula de la Marea Neagră de Rusia şi este un simbol al prezenţei ruse în Crimeea.

Podul reprezintă o rută-cheie de aprovizionare terestră pentru personalul militar rus staţionat în Crimeea, o regiune care joacă un rol cheie în susţinerea trupelor ruse care ocupă sudul Ucrainei.

În plus, Rusia foloseşte Crimeea şi flota militară pe care a desfăşurat-o acolo pentru a lansa multe dintre atacurile sale împotriva restului teritoriului ucrainean.

Podul Kerci a fost atacat pentru prima dată cu explozibili în octombrie anul trecut, într-o acţiune care a stârnit euforie în Ucraina şi ameninţări cu o nouă escaladare militară din partea Rusiei, aminteşte EFE.

Trafic feroviar reluat

S-a reluat traficul feroviar de mărfuri peste podul care leagă Crimeea de Rusia, transmite și agenţia rusă TASS, preluată de Reuters. Un tren a plecat deja dinspre Kerci către Moscova.
Preşedintele parlamentului ilegal rus din Crimeea a susţinut tot luni că Ucraina s-a aflat în spatele incidentului de la pod în care şi-au pierdut viaţa doi oameni, duminică noaptea. Oficialul citat de RIA – de asemenea conform Reuters – a declarat că podul a fost atacat de „regimul terorist” de la Kiev, însă infrastructura feroviară nu a fost afectată.
Purtătoarea de cuvânt a comandamentului ucrainean de sud, Natalia Humeniuk, a afirmat că incidentul ar putea fi o provocare din partea Rusiei. „Crearea unor astfel de provocări, pe care autorităţile de ocupaţie din Crimeea le raportează imediat foarte vocal, este o modalitate tipică de rezolvare a problemelor de către autorităţile din Crimeea şi de către ţara agresoare”, a declarat ea postului naţional de radio Rada din Ucraina.

Share our work
Deportarea stalinistă a tătarilor, recunoscută drept genocid

Deportarea stalinistă a tătarilor, recunoscută drept genocid

Tătarii crimeeni, țintă favorită a FSB-ului din peninsulă

Tătarii crimeeni, țintă favorită a FSB-ului din peninsulă

Autoritățile de la Kiev au solicitat comunităţii internaţionale să recunoască drept genocid deportarea stalinistă a 200.000 de tătari din Crimeea în urmă cu 75 de ani, relatează mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Cerem partenerilor noştri internaţionali să onoreze victimele inocente ale deportării, să condamne această crimă a regimului comunist totalitar şi să recunoască deportarea tătarilor din Crimeea din 1944 ca fiind un genocid”, potrivit ministerului afacerilor externe de la Kiev.

Recunoaștere la Kiev

Parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, a recunoscut drept genocid deportarea tătarilor din Crimeea, iar pe 23 aprilie Mejils, adunarea populară a tătarilor din Crimeea, a făcut apel într-o scrisoare adresată statelor membre ale ONU să procedeze în mod similar.

Conform datelor deţinute de Kiev, 191.400 de persoane au fost deportate din Crimeea în primele două zile ale operaţiunii staliniste de deportare, în timp ce alte 5.989, acuzate că au cooperat cu Germania nazistă şi cu alte „elemente anti-sovietice” au fost arestaţi şi trimişi în Gulag sau în lagăre de muncă sovietice.

Tătarii din Crimeea, care au legături cu tătarii ruşi, au fost principalii locuitori ai peninsulei din Marea Neagră, anexată de Rusia în 2014, până când imperiul rus au cucerit-o în secolul al XVIII-lea.

În timpul perioadei staliniste, tătarii, asemenea cecenilor şi inguşilor, au fost deportaţi în masă în republici din Asia Centrală, reuşind să se întoarcă în Crimeea în timpul Perestroikăi şi, într-un număr mai mare, după căderea Uniunii Sovietice în 1991. (N.G.)

Share our work