Analiză// Moldova în 2019: Anul electoral poate redefini scena politică

Analiză// Moldova în 2019: Anul electoral poate redefini scena politică

Republica Moldova se pregătește pentru o serie de alegeri importante în acest an, care s-ar putea dovedi decisive în reconfigurarea scenei politice și determinarea viitorului statului pentru o lungă perioadă de timp. Moldova se confruntă cu un an electoral plin în 2019, se precizează într-o analiză a portalului de limbă engleză Balkan Insight. Ciclul începe cu alegerile parlamentare din 24 februarie. Simultan, un referendum va avea loc pentru reducerea numărului de deputați în parlamentul de la Chișinău de la 101 la 61.

În luna mai, regiunea autonomă Găgăuzia își va alege un nou lider, în timp ce în vară vor fi organizate alegeri locale, atunci când alegătorii vor alege noii primari și membrii consiliilor pentru toate entitățile administrative din Moldova.

Aceste alegeri, care au loc într-o perioadă de incertitudine politică, ar putea duce la o schimbare politică majoră, deoarece cele două partide principale – Partidul Democrat, PD, de guvernământ, anterior pro-UE, și principalul partid pro-rus de opoziție, Partidul Socialist, analizează o posibilă alianță.

Sondajele recente arată că socialiștii au un avantaj, cu sprijinul a aproximativ 35% din alegători, față de doar 12% pentru partidul de guvernământ.

Cu toate acestea, experții consideră că socialiștii pot forma o coaliție de guvernământ doar dacă își unesc forțele cu alte partide, cum ar fi democrații.

Această opțiune pare din ce în ce mai probabilă, având în vedere că pozițiile Partidului Democrat și cele ale opoziției proeuropene par a fi din ce în ce mai ireconciliabile înaintea următoarelor alegeri.

Pe de altă parte, liderii socialiștilor și ale democraților, președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, și omul de afaceri-transformat-politician Vlad Plahotniuc, par să aibe tot mai multe idei și inițiative similare în ultima vreme.

Ambii au susținut modificarea sistemului electoral al țării, în ciuda sfaturilor și chiar a avertismentelor atât ale UE, cât și ale Comisiei de la Veneția.

Datorită acestor schimbări și a situației politice existente, condițiile procesului electoral în 2019 vor fi nefavorabile pentru opoziția pro-europeană, condusă de Partidul de Acțiune și Solidaritate, PAS și Platforma pentru Demnitate și Adevăr, PPDA , consideră expertii.

„Începând cu acuzațiile fantastice făcute împotriva liderilor opoziției, numirea unor persoane controversate în poziții cheie din sistemul judiciar și utilizarea excesivă a resurselor administrative, partidul lui Plahotniuc pare hotărât să rămână la guvernare cu orice preț”, a menționat analistul politic Mihai Isac, pentru BIRN.

Isac și alți experți avertizează asupra unei „alianțe necurate” între Dodon și Plahotniuc, care ar putea submina corectitudinea viitoarelor alegeri.

Pe măsură ce PD-ul își radicalizează pozițiile și recurge la retorica populistă, UE și-a exprimat îngrijorarea tot mai mare cu privire la situația politică din Moldova și la corectitudinea viitoarelor alegeri.

După ce instanțele au anulat în mod controversat rezultatele alegerilor pentru primăria Chișinău din iunie 2018, după ce un candidat al opoziției a câștigat, UE și-a exprimat nemulțumirea prin suspendarea ajutorului macrofinanciar în valoare de 100 de milioane de euro.

Suspendarea ajutorului UE rămâne în vigoare până după alegerile parlamentare din februarie 2019.

Isac a menționat că, după ce democrații au adoptat mai mult sau mai puțin „o nouă doctrină oficială și au abandonat de facto reformele judiciare și lupta împotriva corupției, duo-ul Plahotniuc-Dodon este pregătit să domine viața politică … pentru următoarele cicluri electorale”.

Cu toate acestea, experții consideră că, dacă democrații își mențin locul în următoarea guvernare de coaliție după alegeri, se așteaptă ca aceștia să încerce să reconstruiască punțile de legătură cu Bruxelles, pentru a obține din nou ajutorul financiar al UE.

Descoperiți în fața amenințării rusești

O altă provocare majoră cu care se confruntă Moldova în anul următor este activitatea militară a Rusiei în regiune, ca urmare a confruntărilor recente din Marea Azov și Marea Neagră între navele ucrainene și cele rusești.

Această situație este complicată de faptul că Ucraina se pregătește, de asemenea, pentru alegerile parlamentare și prezidențiale în 2019, ceea ce ar putea crea tensiuni politice și militare în regiune, avertizează experții.

Moldova este insuficient pregătită pentru astfel de provocări, cu o armată slabă, mică și subfinanțată de doar 7.000 de soldați.

În schimb, regiunea pro-rusă separată a Transnistriei are forțe militare de peste 15.000 de soldați.

Guvernele moldovenești au demonstrat o lipsă consistentă a interesului față de armată, doar 0,4% din PIB-ul anual fiind alocat forțelor armate.

Moldova rămâne, așadar, extrem de vulnerabilă la orice amenințare militară care vine de pe malul stâng al Nistrului, unde, pe lângă forțele proprii ale Transnistriei, Rusia menține un contingent de aproximativ 1.500 de soldați.

În anul 2017, analizele de specialitate și oficialii militari moldoveni au confirmat că în regiunea secesionistă au avut loc peste 200 de exerciții militare comune care implicau trupe rusești și transnistrene.

Pe de altă parte, în 2018 Moldova și-a intensificat exercițiile de pregătire militară și interoperabilitate cu NATO și armatele regionale, în special cu cele din statele vecine, Ucraina și România.

Moldova va continua astfel de exerciții militare, precum și reformele pentru profesionalizarea armatei în 2019, urmărind crearea unei armate profesionale în următorii câțiva ani, consideră experții.

Cu toate acestea, tentativele de federalizare a Moldovei, ca modalitate de soluționare a diferendului transnistrean, va rămâne o altă provocare pentru Republica Moldova în anul următor.

Atât Rusia, cât și socialiștii moldoveni promovează această idee ca o modalitate de a rezolva dilema transnistreană și, în același timp, să blocheze efectiv țara într-o alianță permanentă cu Moscova.

„În 2019, Moldova este amenințată de posibilitatea federalizării, promovată activ de Partidul Socialist și în mod tacit de liderul indiscutabil al democraților, Vladimir Plahotniuc, care a purtat mai multe runde de discuții cu Victor Gusan… liderul de facto al Transnistriei”, a remarcat Isac.

Același expert a adăugat că Moscova susține federalizarea Moldovei și ca un precedent juridic internațional care ar putea fi ulterior aplicat Ucrainei, pentru a rezolva conflictul cu forțele pro-ruse separatiste din estul Ucrainei.

Instabilitatea politică amenință perspectivele economice

Ca și în situația politică, economia Moldovei se confruntă, de asemenea, cu provocări majore, spun experții.

Aceștia remarcă mișcările populiste care au început în decembrie, când guvernul a adus pensii și salarii în administrație chiar înainte de alegeri, ceea ce va adăuga presiunea asupra bugetului țării.

Viitorul economiei Moldovei depinde îndeaproape de relațiile cu UE, atât în ​​ceea ce privește ajutorul financiar, cât și comerțul.

Exporturile Moldovei pe piețele UE au crescut cu 67% în 2018, iar în 2019 există loc pentru o creștere mai mare dacă țara rămâne pe calea UE după alegeri, spun economistii.

„Riscurile pentru prognoza economică a anului 2019 sunt abundente, provenind atât din surse interne, cât și din exterior”, se arată în cel mai recent studiu publicat pe 13 decembrie de Expert-Grup, un think-tank cu sediul la Chișinău.

Acești experți consideră că în anul 2019 PIB-ul Moldovei va crește între 3,5 și 5,2 la sută, iar rata de creștere a exportului va varia între 7,7 și 8,7 la sută.

În timp ce acest lucru pare sănătos, vor crește și importurile, menținând astfel deficitul comercial actual.

Dilema energetică nerezolvată

Cu toate acestea, o problemă mai mare pentru Moldova în 2019 va fi problema nerezolvată a aprovizionării cu energie.

România depune eforturi mari pentru conectarea Moldovei la sistemul energetic european, dar până la sfârșitul anului 2019 Moldova va trebui să renegocieze un nou contract de furnizare a gazelor naturale cu Gazpromul rus – perioadă în care țara rămâne în continuare dependentă de 100% gaz din Rusia.

„Până la sfârșitul anului 2019, Gazprom va finaliza construcția gazoductului Turkish Stream. Până atunci, contractul de furnizare a gazului dintre Gazprom și Moldovagaz expiră, iar contractul de tranzit prin Ucraina și Moldova va expira „, a declarat fostul șef al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Victor Parlicov, pentru BIRN.

El pune la îndoială faptul că noua conductă România-Moldova, care va trece prin Iași, Ungheni și Chișinău, va fi finalizată până la sfârșitul anului 2019.

„Nu cred că vor reuși [n.r.-construirea conductei] într-un an … Acest proiect nu a fost gândit pentru profit, este clar”, a spus Parlicov, adăugând că scopul său principal a fost acela de a permite Moldovei să evadeze din actuala dependență totală de Gazprom.

Sergiu Gaibu, de la Grupul Expert, a declarat pentru BIRN că Gazprom mai are încă o rețea bine structurată de reprezentanți ai lobby-ului în Moldova, inclusiv președintele pro-rus Dodon, care se opune legăturii energetice dintre Moldova și UE.

„Acești lobby-iști au provocat întârzieri masive în omplementarea celui de-al treilea pachet energetic al UE [conceput pentru a deschide piețele de gaz și energie electrică în UE], ceea ce ar reduce în mod semnificativ controlul exercitat prin monopolul Gazprom în Moldova”, a concluzionat Gaibu.

Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work
EDITORIAL: R. Moldova, pe buza prăpastiei: realități și riscuri pentru 2019

EDITORIAL: R. Moldova, pe buza prăpastiei: realități și riscuri pentru 2019

Sedinta de guvern comuna moldo-romana la Bucuresti

Mulți ar zice că anul 2018 a fost greu pentru R. Moldova. Și n-ar greși cu nimic. Însă, 2019 se anunță a fi unul și mai dificil. Totul este legat de incertitudinea rezultatului alegerilor parlamentare din anul viitor de la Chișinău. Miza este de fiecare dacă foarte mare pentru R. Moldova, atât în plan intern, cât și internațional.

Dar să le luăm pe rând și să vedem care au fost unele dintre cele mai importante momente în economia lui 2018. Trend-ul pe anul în curs al abuzului de putere din partea partidului de guvernământ s-a menținut.

După schimbarea sistemul de vot dintr-unul proporțional într-unul mixt, împotriva recomandărilor UE, PD a continuat să-și fortifice pozițiile și să creeze un sistem bine gândit care să o favorizeze la următoarele alegerile parlamentare.

Pentru a nu afișa imagologic niciun semn de slăbiciune, după ce liderul PPDA Andrei Năstase a câștigat cursa pentru Primăria Chișinăul în iunie, PD a tras din culisele judecătorești toate ițele necesare pentru ca liderul menționat al opoziției să nu nu ajungă în fotoliul de primar.

Acest lucru a constituit picătura care a umplut paharul la Bruxelles, de acolo de unde imediat după anularea rezultatelor alegerilor din iunie, s-a spus „stop joc!”. Comisia Europeană a oprit prima tranșă din ajutorul macro-financiar de 100 de milioane de euro pentru Guvernul de la Chișinău.

S-a invocat atunci, într-un limbaj diplomatic, scăderea standardelor democratice. Dar, în fapt, Bruxelles-ul a spus a tăiat dialogul cu un guvern ce a dovedit că nu este interesat decât de putere și este gata de măsuri nedemocratice, chiar cu accente dictatoriale, pentru a nu pierde puterea.

Colac peste pupăză, întreprinzători ca un SRL, cei de la putere au găsit metoda de avarie și anume un controversat pachet fiscal, acolo unde diavolul stătea în detalii. Mai precis, posibilitatea de cumpărare a cetățeniei moldovenești contra unor sume cuprinde între 100.000 – 250.000 de euro și apoi amnistierea fiscală contra unui procent de 3% la stat.

Pentru noile cetățenii au fost oferite 5.000 de locuri, iar numele viitorilor cetățen moldoveni a fost trecut la secret. Cu alte cuvinte, orice mafiot poate să-și ia cetățenia moldovenească și pentru o taxă de 3% la stat poate să „înălbească” orice sumă obținută pe căi oneroase.

Pericolul este cu atât mai mare cu cât Moldova are putea deveni o nouă gaură neagră de spălare a banilor, după scandalul Landromatului rusesc, atunci când în anii trecuți nu mai puțin de 20 de miliarde de dolari au fost spălate prin intermediul sistemelor bancare și judecătorești din R. Moldova și după „furtul miliardului” din 2014.

Toate suprapuse pe un conflict înghețat cu tente de creștere mocnită, după trupele ruse și transnistrene au efectuat âmpreună, în 2017, peste 200 de exerciții miliare.

Cu așa un peisaj politic intern este greu de crezut că R. Moldova poate continua un parcurs european ingenuu.

Anul 2019 nu se anunță deloc mai liniștit. Algerile parlamentare de „Dragobete” se anunță ca fiind unele cu rezultat incert, iar scenariile nu sunt deloc optimiste pentru partidele pro-europene. Deși a susținut 10 ani că este un partid pro-european, PD și-a dat arama pe față și să metamorfozat într-un „Pro-Moldova”.

Mai mult, vicele său Andrian Candu a spus că „niciodată să nu spui niciodată”, întrebat fiind recent dacă PD ar putea face coaliție la guvernatare cu partidul pro-rusesc PSRM. Un plan devoalat care a arătat încă o dată că „binomul PSRM – PD” este pe cale să se arate în toată splendoarea sa, dacă calculele puterii o vor cere după data de 24 februarie 2019.

La rândul său, Dodon s-a arătat din nou timid la avansuri PD-ului cu care cochetează deja de când a fost ales președinte în 2016. Chiar dacă va reveni la putere în 2019, creditul PD-ul la Bruxelles a expirat, iar relația va fi suficientă și doar de complezență.

Asta chiar dacă formațiunea va încerca să invoce machiavelismul ca scuze pentru acțiunile sale din 2017 și 2018. Bruxellesul va sufla și în iaurt când va veni vorba de ei, cu tot lobby-ul bine plătit acolo, inclusiv cel al eurparlamentarilor români.

O altă problemă majoră la Chișinău va fi la finele lui 2019 faptul că R. Moldova îi va expira contractul pentru livrare de gaze cu Gazprom, iar România nu va putea face în timp util gazoductul Ungheni-Chișinău.

Practic, R. Moldova va merge cu pantalonii în vine la negocierile cu Gazprom, care ar putea impune absolut orice condiții dorește pentru un nou contract. Și nici nu are de ce să nu o facă, mai ales că în 2019 se va finalizata magistrala Turkish Stream, cea care va ocoli R. Moldova și o va scoate din circuit strategic spre Balcani prin care Rusia livra gaze în această zonă.

Totodată, Ucraina va trece și ea în 2019 prin alegeri parlamentare și prezidențiale, fapt ce va avea un impact regional și ar putea avea reverberații și spre Chișinău într-un joc geopolitic extins.

Cu alte cuvinte, lucrurile nu sunt deloc roz pentru viitorul apropiat al R. Moldova, iar 2019 ar putea fi anul decisiv pentru drumul european al R. Moldova în sensul curmării de facto al acestui vector luat în urmă cu o decadă, cu toate riscurile ce derivă de aici.

Cel mai important ar fi anularea dreptului de călătorie fără vize al moldovenilor UE și menținerea sau chiar micșorarea cotelor de export pe piețele europene ale produselor moldovenești, în condițiile în care deja 67% din exporturile R. Moldova merg către UE. Rămâne de văzut în ce măsura R. Moldova se va metamorfoza politic încă o dată în 2019!

Corespondență de la Chișnău, Mădălin Necșuțu

 

Share our work
Analiză: Opoziția din R. Moldova critică sprijinul României pentru „oligarhul” Plahotniuc

Analiză: Opoziția din R. Moldova critică sprijinul României pentru „oligarhul” Plahotniuc

Colaj: Liderul PSD, Liviu Dragnea (stânga) și liderul PD Vlad Plahotniuc (dreapta)

Partidele de opoziție proeuropene de la Chișinău au acuzat guvernul României că sprijină un regim corupt în Republica Moldova – și că blochează eliberarea unui raport internațional condamnabil privind deficiențele democratice din această țară, se arată într-o analiză a portalului Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova. Pe măsura aproprierii alegerilor parlamentare ce se vor desfășura în Republica Moldova pe data de 29 februarie 2019, principalele partide din țară își îndreaptă privirea spre aliați și adversari externi.

Până în prezent, politica internă a Republicii Moldova s-a bazat mai degrabă pe teme geopolitice, și mai puțin pe orientarea concrentă a țării spre vest sau spre est. Dar implicarea din ce în ce mai mare a famiilor politice europene de centru-dreapta și centru-stânga, PPE și PES, a schimbat regulile jocului. Atât partidele pro-europene de stânga cât și cea dreaptă din R. Moldova își orientează din ce în ce mai mult retorica după „frații lor mari” din Bruxelles.

În acest context, Partidul Acțiunii și Solidarității Pro-Europene, PAS și Platforma Demnității și Adevărului, PPDA – condusă de Maia Sandu și Andrei Năstase – a lansat marți un atac asupra Partidului Social Democrat (PSD) din România, condus de Liviu Dragnea (foto).

Aceștia l-au acuzat pe Dragnea că susține un „guvern oligarhic” la Chișinău condus de Vladimir Plahotniuc și Partidul Democrat. „După suportul moral oferit de Dragnea lui Plahotniuc odată cu invalidarea alegerilor din Chișinău câștigate de forțele pro-europene și pro-românești, iată că guvernul de la București a decis să blocheze un raport critic la adresa regimului lui Plahotniuc”, se arată într-o declarație comună semnată de lidera PAS Maia Sandu și liderul PPDA, Andrei Năstase.

Criticile acestor au survenit după ce România și Ungaria au blocat de comun acord, luni, eliberarea unui raport al Consiliului Afacerilor Externe al UE cu privire la un recul al standardelor democratice în Republica Moldova – pe care guvernul moldovean s-a obligat să le susțină în baza Acordului de asociere semnat cu Uniunea Europeană în 2014.

„Devine deja legitate faptul că, ori de câte ori are nevoie de acoperire politică internațională pentru fărădelegile și hoțiile din Republica Moldova, oligarhul Plahotniuc poate conta pe sprijinul necondiționat al lui Liviu Dragnea și Victor Orban”, se mai arată în declarație. Ambii lideri politici din R. Moldova l-au criticat pe Ministrul de Externe al României, Teodor Melescanu, și pe cei pe care i-au numit „prietenii loiali ai Kremlinului în Budapesta”.

„Avem o mare nedumerire: care dintre prevederile de mai sus, în opinia domnului Meleșcanu, nu ar întruni condițiile pentru adoptarea unui raport, așa cum au convenit, în interesul cetățenilor Republicii Moldova, toate celelalte țări europene? (…) Se pare că interesele clientelare dintre Dragnea și Plahotniuc au întâietate”, a mai scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook. În schimb, ea a cerut forțelor politice din România să ajute cetățenii și partidele moldovenești care se bazează pe sprijinul din partea Bucureștiului.

Izbucnire la adresa PSD-ului lui Dragnea

Năstase și Sandu au cetățenia română. Cu toate acestea, niciunul dintre cei doi nu au adoptat o poziție clară unionistă, sprijinind reunirea Republicii Moldova cu România, în parte pentru a evita retorica partidelor pro-ruse care ar fi folosit acest lucru ca armă în campaniile lor electorale.

Analiștii din Chișinău văd episodul ca fiind mai mult un atac asupra unei anumite ținte din România, respectiv Dragnea, decât asupra României în sine. „Nu este un izbucnire împotriva României, ci împotriva partidului care conduce în prezent la București, care oricum nu are cea mai bună imagine la Bruxelles”, a declarat analistul politic al Republicii Moldova, Ion Tabarta, pentru BIRN.

„Se vrea poate un front comun înpotriva oligarhilor de la București și Chișinău”, a adăugat el. Tăbârță a reamintit că, în ultimii ani, Partidul Democrat a încercat să se apropie de PSD-ul de centru-stânga din România, iar PAS și PPDA s-au apropiat de Partidul Național Liberal de centru-dreapta și de Uniunea Salvați România.

„Am auzit la Bruxelles multe voci criticând politicile R. Moldova, iar acum toate acestea au fost adunate în acest raport”, a observat el. „Opoziția din Moldova suspectează că toate aceste probleme au fost rezolvate la nivel de stat pe filiera legăturilor oligarhice”, a adăugat el. Partidul Democrat de la Chișinău a făcut diverse mișcări controversate în ultimul an, care au iritat Bruxelles, precum și partidele de opoziție.

UE a ridicat întrebări reale dacă acest partid pro-european auto-declarat are vreo intenție reală de reformare a Moldovei, astfel încât să se poată angaja pe calea europeană sau nu.

Problemele cu UE au început odată cu trecerea, în iulie 2017, de la un sistem de vot proporțional la unul mixt, împotriva avizului Comisiei de la Veneția. Tensiunile s-au intensificat în iunie 2018, după ce instanțele din R. Moldova au anulat rezultatele alegerilor pentru primăriile din Chișinău, pe care liderul opoziției Nastase le-a câștigat, sub pretextul că legea electorală aar fi fost încălcată. Această afirmație a fost dovedită ulterior a fi una falsă. În același timp, Partidul Democrat a promovat un amendament la codul electoral, permițând campaniilor electorale să se desfășoare până în ultima zi înainte de alegeri.

Astfel de mișcări au pus la încercare răbdarea Comisiei Europene, care a suspendat acordarea de asistență macrofinanciară Republicii Moldova în cuantum de 100 de milioane de euro, invocând erodarea standardelor democratice din țară.

Interese primordiale

Interesul României în Moldova a fost constant acela de a bloca forțele pro-ruse și de a le împiedica să preia puterea într-o țară cu care are o frontieră comună. Dar situația din regiune riscă să devină din ce în ce mai imprevizibilă, în timp ce partidele aflate la guvernare „pro-UE” la Chișinău flirtează în subsidiar și cu Rusia – țară cu ambițiile în creștere în regiune.

România este o țară de graniță pentru UE și NATO, iar Moscova are staționați aproximativ 1.500 de soldați pe teritoriul R. Moldova, în regiunea separatistă a Transnistriei, la aproximativ 100 de kilometri de granița cu România. „Lucrurile s-ar putea schimba radical dacă actualul guvern de la București va cădea”, a spus Tăbârță. „Un nou guvern la București și-ar putea revizui serios relația cu Chișinăul”, a spus el, referitor la șansele partidelor de centru-dreapta, care nu vor susține regimul PD la Chișinău, se preia puterea la București.

Materialul a fost tradus după onaliză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work
ANALIZĂ// Referendum simultan cu alegerile parlamentare din R. Moldova, doar o manevră a puterii acuză opoziția

ANALIZĂ// Referendum simultan cu alegerile parlamentare din R. Moldova, doar o manevră a puterii acuză opoziția

Lidera PAS Maia Sandu și cel al PPDA, Andrei Năstase, la un protest din PMAN din Chișinău. Foto credit: BIRN

Partidul de guvernământ din Republica Moldova declară că vrea să reducă numărul deputaților din Parlament. Oponenții săi spun că încearcă doar să câștige mai multe voturi. Opoziția din R. Moldova se declară împotriva unei inițiative a partidului de guvernământ de a organiza un referendum privind reducerea numărului de parlamentari în aceeași zi cu alegerile parlamentare din luna februarie a anului viitor, considerându-l drept un partid populist ce își doresște să câștige mai multe voturi și să își asigure o legislatură cât mai flexibilă, scrie EvZ Moldova după o analiză a portalului de limbă engleză Balkan Insight

Miercurea trecută, președintele pro-rus al țării, Igor Dodon, a promulgat o lege amendată de către de către Partidul Democrat (PD) și adoptată în Parlament pe 30 noiembrie, permițând desfășurarea unui referendum în aceeași zi pe cu alegeri parlamentare ce vor avea loc pe 24 februarie 2019.

Liderul PD Vlad Plahotniuc a declarat luna trecută că partidul său a fost mai întâi reticent în a organiza un referendum pe această temă, din cauza costului de organizare a acestuia, un cost care ar fi evitat prin organizarea acestuia în aceeași zi cu alegerile parlamentare.

PD dorește reducerea numărului de deputați de la 101 la 61, o mișcare care ar putea să prindă bine la cetățenii moldoveni obosiți de clasa politică a țării. Parlamentarul PD Sergiu Sîrbu, cel care a propus amendarea la Codul electoral, a declarat că problema este „una tehnică, dar importantă”.

Partidele de opoziție, însă, văd această inițiativă ca pe o pledoarie din partea partidului de guvernământ în a înclina balanța acestor alegeri în favoarea PD.

„Acest referendum nu are nici un scop”, a declarat pentru BIRN, Tudor Deliu, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova. „Este pur și simplu momeală electorală și una foarte atrăgătoare pentru populație”.

Deliu a menționat că, în cazul unui vot „Da”, va fi necesară o lungă serie de acte legislative pentru a pune în aplicare schimbarea, inclusiv un amendament la Constituția R. Moldova care va necesita sprijinul a două treimi din deputații, o acțiune care s-ar putea dovedi insurmontabilă.

„Ei vor veni în fața poporului și vor spune că ei [PD] sunt cei care vor să reducă numărul deputaților și că oamenii vor avea acum dreptul de a-i demite pe cei aleși din fotoliile lor”, a spus Deliu. „Aceasta este o aberație totală„.

Precedentul Curții Constituționale

Lidera Partidului de Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, dar și a opoziției potrivit sondajelor de opinie, a declarat că planul legat de referendum este unul menit pentru a distrage atenția de la agenda campaniei plină de acuzațiile de corupție și de la derapajele democratice ale guvernului.

La rândul său, celălalt lider al opoziției, președintele PPDA Andrei Năstase a declarat pentru BIRN că ideea a aparținut inițial formațiunii sale și că el este cel care lansat de fapt ideea reducerii numărul parlamentarilor în 2015, atunci când a adunat circa 405.000 de semnături pentru un astfel de scrutin.

Maia Sandu a mai remarcat și coordonarea dintre PD și PSRM-ul președintelui prorus Igor Dodon în promovarea amendamentului care să permită desfășurarea referendumului, fapt ce dă naștere și mai intens speculațiilor cum că cele două parte ar putea să facă front comun pentru guvernare după alegeri, în ciuda diferențelor ideologice promovate în politică de către acestea.

Năstase a mai declarat spus că nu se opune pe fond noțiunii de referendum, „dar cum este acesta propus acum, eu nu să accept”.

„Curtea Constituțională a spus foarte clar că nu este corect să organizăm un referendum care ar putea influența alegerile„, reamintind o hotărâre judecătorească în acest sens din septembrie 2014.

„Cei de la putere au schilodit Constituția R. Moldova, au schilodit acte normative, Codul Electoral, tot ce au vrut ei”, a declarat Andrei Năstase pentru BIRN.

Năstase a câștigat alegerile pentru Primăria Chișinău, în iunie 2018, dar instanțele au anulat votul sub acuzația de fraudă. Aceasta s-a dovedit ulterior a fi una falsă. Ca răspuns, Uniunea Europeană a suspendat un pachet de ajutor macrofinanciar de 100 de milioane de euro destinat R. Moldova, cea mai săracă țară din Europa, invocând o nerespectare a standardelor democratice.

Opoziția a acuzat deja partidul de guvernământ de implicare în joc viciat înainte de vot, inclusiv prin încercarea de a-i ilustra pe liderii de opoziție ca pioni ai Moscovei.

Uniunea Europeană a semnat un Acord de Asociere cu Moldova în 2014, dar oficialii de la Bruxelles au devenit tot mai deranjați de nerespectarea de către oficialii de la Chișinău a normelor democratice. Din acest motiv, UE a subliniat importanța alegerilor libere și corecte în luna februarie.

Năstase a concluzionat că Europa a trimis un mesaj clar împotriva încercării puterii „de a discredita opoziția”.

Materialul a fost tradus după un interviu publicat de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnat de Mădălin Necșuțu

Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work
Analiză: Suspiciuni europene în problema miliardului furat din băncile moldovenești

Analiză: Suspiciuni europene în problema miliardului furat din băncile moldovenești

Oameni la protest în centrul Chișinăului pentru recuperarea miliardului furat. Foto credit: BIRN

Oficialii de la Bruxelles suspectează autoritățile din Republica Moldova că nu doresc să-i pedepsească pe cei aflați în spatele ingeniosului furt a unui miliard de dolari SUA din sistemul bancar. Experții consideră că, pentru partidul de guvernământ, interesul politic vine pe primul loc, scrie portalul Balkan Insight într-o analiză detaliată. 

Uniunea Europeană intensifică presiunea asupra autorităților de la Chișinău pentru a pedepsi pe cei care au pus la cale sistemul prin care peste 1 miliard de dolari SUA au dispărut în 2014 din băncile moldovenești, dar și să recupereze banii, pe fondul suspiciunilor că guvernul trage de timp pentru a obține dividende politice.

Ilan Șor, eminența cenușie a furtului care aproape a falimentat cea mai săracă țară a Europei, condamnat în primă instanță, rămâne liber în așteptarea rezultatului recursului. Criticii consideră că roțile justiției se mișcă prea încet și se întreabă dacă principalul partid de guvernământ așteaptă să vadă dacă sprijinul partidul condus de Șor poate fi necesar pentru a obține o majoritate după alegerile parlamentare din februarie 2019.

Numai câteva persoane au fost trimise în închisoare pentru implicarea în schema complexă de fraudare a Băncii Naționale a Moldovei cu 13 miliarde lei moldovenești, în valoare de aproape 1 miliard de dolari sau aproximativ 15% din producția economică a Republicii Moldova.

În două rapoarte pregătite pentru Banca Centrală de la Chișinău, anchetatorii internaționali din cadrul Departamentului de Investigații al firmei Kroll susțin că dovezile sugerează că zeci de companii au fost implicate într-o „acțiune masivă, coordonată de fraudare” care a avut loc într-o perioadă de peste trei ani. Cu toate acestea, cu excepția lui Șor, autoritățile moldovenești au păstrat secrete numele celor identificați în aceste rapoarte.

„Există suspiciuni că nu există dorința de a investiga, de a recupera banii sau de a îi pedepsi pe cei vinovați”, a declarat, săptămâna trecută, într-o emisiune politică difuzată în fosta republică sovietică, ambasadorul UE în Moldova, Peter Michalko.

„Nu numai că partenerii internaționali așteaptă să audă despre recuperarea fondurilor, ci și cetățenii Moldovei pentru că își doresc banii înapoi”, a spus Michalko.

„Au fost aduse pagube mari țării. Aceasta este cu siguranță una dintre marile așteptări”, a adăugat el, referindu-se la o serie de probleme care au înrăutățit, în ultimii ani, relațiile dintre Chișinău și Bruxelles.

Calcule politice

Răbdarea UE față de Chișină pară să fi ajuns la capăt, la patru ani după ce au semnat un acord de asociere menit să stimuleze reformele economice și politice într-o țară ruptă între integrarea cu Occidentul și vechile legături cu Rusia.

Șor a fost condamnat în primă instanță și a primit, în luna iunie a anului trecut, o condamnare la șapte ani și jumătate de închisoare. Recursul său este în curs de desfășurare. În ciuda faptului că i-a fost interzis să călătorească în afara țării, a reușit să obțină permisiunea instanței pentru a se trata în străinătate, fiind văzut într-un hotel de lux israelian în luna august.

Partidul său, care îi poartă numele, este în plină campanie electorală pentru viitoarele alegeri parlamentare din 24 februarie 2019; un loc parlamentar îi poate oferi imunitate lui Șor, iar o prezență puternică a partidul său în viitorul Parlament de la Chișinău se poate dovedi folositoare pentru Partidul Democrat (n.r.-formațiune care conduce și actuala coaliție de guvernământ), când va veni momentul construirii unei noi alianțe de guvernare, consideră unii analiști.

Dacă, pe de altă parte, partidul nu reușește să treacă pragul de 6% pentru a intra în Legislativ, Șor „poate fi sacrificat pe altarul luptei împotriva corupției”, a declarat analist politic Ion Tăbârță.

Între timp, atacurile lui Shor împotriva opoziției și potențialul său de a atrage posibili alegători de la socialiști convin de minune Partidului Democrat.

„Ilan Șor are o misiune dublă: să hărțuiască opoziția și să-i atragă posibili alegători ai Partidului Socialist”, a declarat Tăbârță pentru BIRN.

„Persoane absolut oneste”

Când Partidul Democrat a preluat conducerea coaliției de guvernământ, la scurt timp după arestarea fostului prim-ministru Vlad Filat în octombrie 2015, ei au promis să organizeze un panou electronic care să arate cât de mult din sumele sustrase în „jaful secolului” au fost recuperate. Dar până în ziua de azi, doar aproximativ 10% din bani au fost recuperați, după ce au fost vândute unele dintre activele deținute de cele trei bănci falimentare implicate în furt.

„Miliardul furat este în drum spre Moldova”, a declarat vicepreședintele Partidului Democrat, Vladimir Cebotari, la sfârșitul lunii trecute, într-o emisiune de televiziune.

Cebotari a declarat că 90% dintre cei implicați în furt au fost identificați și că au fost inițiate cazuri penale în ceea ce privește 90% din banii furați.

În schimb, colegul său de partid, premierul Pavel Filip, a declarat, la sfârșitul anului trecut, că în 90% din cazurile identificate de Kroll „suspecții sunt persoane absolut oneste”.

Prezent la aceeași emisiune cu Cebotari, analistul politic Igor Munteanu a declarat că vizitele lui Șor și înțelegerile de afaceri încehiate în continuare sugerează că este „sub protecția aparentă a PDM”.

Michalko, ambasadorul UE, a sugerat autorităților să se uite mai atent la acțiunile lui Șor în calitate de primar al orașului Orhei, la nord de capitala.

El a subliniat, de asemenea, din nou preocuparea UE față de o reformă fiscală controversată, care prevede că oamenii vor putea legaliza banii și bunurile care nu au fost declarate în scopuri fiscale, pentru o taxă de 3%. Criticii spun că legea legalizează, în mod efectiv, furtul.

Într-un studiu publicat pe 1 noiembrie de către ong-ul Expert Group de la Chișinău, analistul Sergiu Gaibu a susținut că în Republica Moldova și în alte părți ale Europei de Est există un risc tot mai mare ca „instituțiile statului să devină actori cheie în spălarea banilor”.

Analistul politic Tăbârță, a declarat că Partidul Democrat, deocamdată, nu va ceda presiunilor venite din partea UE.

„Acum, pentru partidul de guvernământ, obiectivul major este cel de a rămâne la putere”, a menționat el, „și după alegeri, prin posibila resetare a unor instituții de stat și prin numirea unor noi oameni, probabil că vor încerca să redreseze relații cu Bruxelles, care au avut de suferit în ultimii ani”.

Materialul a fost tradus după un interviu publicat de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnat de Mădălin Necșuțu

Share our work