Analiză: Ciondănelile post-electorale ar putea modela viitorul R. Moldova

Analiză: Ciondănelile post-electorale ar putea modela viitorul R. Moldova

Buletine de vot scoase de la tipar pentru alegerile parlamentare de la Chișinău, de pe 24 februarie 2019. Foto: CEC

Forțele de stânga au ieșit câștigătoare la alegerile din R.Moldova, dar totuși fără ca niciun partid din rândul lor să obțină suficiente locuri în viitorul Parlament pentru a conduce de unul singur, astfel că negocierile politice ulterioare vor determina dacă țara va rămâne pe drumul pro-European sau se va îndrepta spre un curs mai apropiat de Rusia, se arată într-o analiză a Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova. 

Partidul pro-rus al Socialiștilor din Moldova, PSRM, precum și partidul naționalist, anterior pro-european, PDM, au ieșit drept câștigătoare în alegerile parlamentare de duminica trecută din Republica Moldova, unul pe lista națională, iar celălalt pe cele circumscripțiile uninominale, ca număr de mandate.

Dar după această perioadă de guvernare a PDM din ultimii ani, marcată de scandaluri majore de corupție și lupte ale democraților adversarii și foștii săi aliați, provocarea acum pentru partidele care au trecut pragul de accedere în Parlament este de a aduna o majoritate cu care să guverneze.

Noua majoritate va determina, de asemenea, dacă Moldova va continua pe calea sa europeană sau va lua o nouă direcție, apropiindu-se de Moscova.

În concluzie, în Parlamentul următor vor fi reprezentate în total patru partide: PSRM va avea 35 de mandate în legislatura de 101 locuri; PDM va avea 30, în timp ce ACUM, un bloc politic format din două partide proeuropene – PAS și PPDA – vor avea 26 de mandate.

Al patrulea partid, de factură pro-rusească și condus de primarul condamnat al Orheiului, Ilan Șor, va fi reprezentat de opt parlamentari. Alți trei candididați independenți vor intra în Parlament.

Strategii post-electorale

Președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, care este liderul de facto al PSRM, a declarat luni că el și partidul său vor aștepta un timp înainte de a decide ce să facă despre încercarea de a forma o coaliție de guvernământ pentru a vedea cum va alege Comisia Electorală Centrală (CEC) să se ocupe de numeroasele acuzații de fraudă din ziua votării.

„Pentru a emite o opinie dacă alegerile au fost sau nu legitime, fie că a fost sau nu frauduloase, trebuie să așteptăm deciziile finale ale organelor se vor ocupa de aceste probleme”, a spus Dodon.

Cu toate acestea, negocierile din spatele scenei ar fi putut deja fi demarate.

Liderul PDM Vlad Plahotniuc a declarat că partidul său este dispus să negocieze un potențial guvern de coaliție cu orice partid care a trecut pragul electoral sau cu candidați independenți după validarea mandatelor lor.

„Nu există restricții privind criteriile pe care trebuie să le îndeplinească partenerii de dialog – nici doctrina, nici diferențe de opinie din trecut”, a spus Plahotniuc.

El a insistat, de asemenea, că PDM este deasupra „orgoliilor personale”.

Dar blocul pro-european ACUM a sugerat că nu ar accepta rezultatele, denunțând alegerile drept „cea mai întunecată pagină din istoria Moldovei” de la independența față de Uniunea Sovietică în 1991.

„Noi, blocul ACUM [ACUM], nu recunoaștem că alegerile sunt libere și corecte. Am acumulat dovezi și informații despre frauda comisă în ziua alegerilor”, a declarat co-președintele ACUM, Maia Sandu.

Ea a menționat că toate probele pe care le-a strâns blocul vor fi formulate într-un raport care va fi lansat cât mai curând posibil.

Principalul ONG care a monitorizat procesul electoral în Moldova, Promo-LEX, a remarcat peste 400 de incidente sau încălcări ale legii, dar a concluzionat că, în general, alegerile au fost libere.

Cu toate acestea, peste 38.000 de cetățeni moldoveni care trăiesc în regiunea separatistă transnistreană au fost aduși într-o manieră organizată pentru a vota, potrivit filmărilor adunate de mass-media independentă din R. Moldova.

Au fost vehiculate suspiciuni că fiecare votat ar fi fost plătit cu sume de până la 20 de dolari pentru votul său, PSRM, PDM și Partidul Șor fiind acuzate de acest lucru de către rivalii lor politici.

Părțile au negat oferirea de mită. Cu toate acestea, unii oameni au recunoscut pe camera de filmat că au primit bani pentru voturile lor.

PDM încearcă să-și extindă conducerea

Analiștii politici consideră PDM drept marele câștigător al zilei de duminică, însă partidul va trebui să depășească anumite probleme pentru a aduna o majoritate de guvernământ și să rămână la putere.

„PDM va încerca să stabilească o majoritate, bazându-se pe sprijinul partidului Ilan Șor, al candidaților independenți și al unor parlamentari care vor fi convinși prin diverse metode de a se alătura unei eventuale coaliții guvernamentale formate în jurul democraților”, a declarat expertul politic Mihai Isac pentru BIRN .

În trecut, PDM a fost acuzat că folosește mită sau amenințări pentru a convinge alți deputați să se alăture sau să-și părăsească partidele. Partidul a negat acest lucru.

Între timp, analistul politic Dumitru Minzarari a scris pe pagina sa de Facebook că, în opinia sa, PSRM -ul lui Dodon va dori să coabiteze cu PDM în următorul guvern, alternativa fiind ca PDM să îi racoleze o parte din deputați.

PSRM ar fi interesat mai mult să fie formal în coalitie cu PDM, pentru că în alternativă va „dărui” oricum deputații necesari. Participarea formală le va permite să pretindă la fotolii în guvern”, a scris Mînzărari pe Facebook.

Isac a subliniat că PDM și PRSM au cooperat în trecut, în ciuda faptului că fiecare acuză cealaltă parte că sunt marionete ale Moscovei sau Bruxelles-ului.

„În ultimii ani, PDM și PRSM s-au prezentat între Moscova și Bruxelles ca oameni de paie. Dar, de fapt, ei au cooperat pe anumite obiective majore comune, cum ar fi sistemul electoral mixt „, a spus Isac.

Analistul român, Armand Goșu, a scris într-un editorial pe site-ul Contributors.ro că poate vedea trei scenarii posibile în care PDM ar putea avea majoritatea și astfel să-și extindă perioada de guvernare.

„Plahotniuc fură deputați de la alte partide și-și face majoritate simplă; mare coaliție între democrați și socialiști (67 deputați din 101); alegeri parlamentare anticipate în vară, odată cu cele locale”, a sugerat Goșu.

Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work