Guvernul de la Sofia lasa santierul de la Belene fara paza
Poliţia bulgară nu va mai fi obligată să păzească şantierul centralei nucleare de la Belene.
În cadrul şedinţei sale de miercuri, guvernul de la Sofia a decis că scoate acest şantier de pe lista obiectelor de importanţă strategică pentru securitatea naţională, informează biroul de presă al executivului. Această decizie este legată de faptul că, în luna martie, premierul bulgar Boiko Borisov a anunţat că Sofia renunţă definitiv la proiect. Borisov a evocat atunci preţul drept principal motiv pentru oprirea proiectului. În opinia lui, centrala nucleară de la Belene ar fi costat în jur de 10 miliarde de euro, ceea ce Bulgaria nu-şi poate permite. Totodată, Borisov a venit cu ideea ca noul reactor, care a fost produs pentru centrala de la Belene, să fie instalat la Kozlodui. Acesta va fi cel de-al şaptelea reactor al centralei de la Kozlodui. În prezent, însă, doar două din primele şase reactoare ale centralei mai funcţionează, după ce patru au fost oprite în perioada 2002-2007 la cererea Uniunii Europene, care le-a considerat nesigure.
Decizia privind construcţia unei centrale nucleare la Belene, oraş situat pe malul Dunării, a fost luată în anul 1981. Construcţia efectivă a început în anul 1987, dar proiectul a fost îngheţat la începutul anilor ’90 din cauza lipsei de finanţare şi a riscurilor seismice din zonă, pentru a fi reluat în anul 2003. Centrala urma să fie dotată cu două reactoare de 1.000 MW fiecare şi să fie construită de compania rusă Atomstroyexport. Planurile iniţiale prevedeau ca statul bulgar, prin Compania Naţională de Electricitate NEK, să deţină o participaţie de 51% în viitoarea centrală. Restul de 49% urma să fie vândut companiei germane RWE. Realizarea proiectului a ajuns însă în impas după ce în luna octombrie 2009 grupul RWE s-a retras din proiect.
Un semnal de alarmă cu privire la munca la negru şi preţurile de dumping practicate în industria de securitate privată a fost tras recent de către Asociaţia Profesională a Companiilor de Securitate şi Securityportal. Modul de organizare al licitaţiilor sau atribuirilor directe, precum şi modul de operare al unor firme de profil a reprezentat subiectul de discuţie al conferinţei de presă, prilej cu care Adrian Baciu (APCS) a prezentat preţul minim de achiziţie al serviciilor de pază. Acest preţ este cel pe care o firmă de profil îl poate oferi fără să obţină profit, după ce plăteşte salariul minim pe economie şi achită toate taxele la stat. Specialiştii în securitate au calculat acest preţ pentru a avea o referinţă cu privire la firmele care practică un preţ de dumping. La rândul său, Cătălin Dovan (Civitas PSG) a adăugat că, la aceste cheltuieli, se mai adaugă şi altele (uniforme, logistică, carburanţi, cheltuieli indirecte). „Ofertele la preţuri suspecte sunt doar vârful icebergului, deoarece problemele majore, de sistem, sunt două: neprofesionalismul şi moralitatea de business. Altfel spus, fie vorbim de licitaţii aranjate cu condiţii absurde, fie de lipsa de interes şi de profesionalism a autorităţilor statului atât din punct de vedere al specificului securităţii cât şi al tehnicii achiziţiilor publice. Neajunsurile sunt cu atât mai mari cu cât statul, în calitatea sa de garant al respectării legii, este de multe ori în situaţia de a propune soluţii ce nu acoperă cheltuielile minime legale (n.r. valoarea estimată nu acoperă cheltuielile salariale minime) sau, mai grav, contribuie la manifestarea unor astfel de situaţii din complicitate sau neştiinţă”, a declarat Răzvan Ionescu, directorul general al
Ministerul Apărării Naţionale va implementa o nouă concepţie de asigurare a hrănirii personalului armatei şi de organizare a sistemului de pază al unităţilor militare. În prezent, hrănirea militarilor şi paza unităţilor se realizează cu personal de specialitate al armatei şi prin operatori economici de profil, pe baza unor contracte de prestări servicii. Înfiinţarea structurii specializate de pază şi intervenţie a CN ROMTEHNICA SA va crea noi locuri de muncă, acestea putând fi ocupate de soldaţi şi gradaţi voluntari trecuţi în rezervă sau scoşi din evidenţele militare din motive neimputabile lor şi soldaţi şi gradaţi rezervişti voluntari, categorii de personal care deţin un nivel bun de pregătire militară generală şi de specialitate, o parte dintre aceştia desfăşurând activităţi în structuri destinate executării serviciului de pază şi intervenţie. Filiala specializată va prelua, treptat, paza şi intervenţia la obiectivele M.Ap.N., pe măsură ce contractele de prestări servicii cu operatorii economici de profil vor înceta. Sisteme similare de pază a obiectivelor militare şi de asigurare a hrănirii personalului sunt implementate şi în cadrul armatelor altor state membre NATO, prin agenţii sau companii aflate în subordinea ministerelor apărării din respectivele ţări. Conducerea Ministerului Apărării Naţionale a dispus, în anul 2010, efectuarea unei analize temeinice a modului de realizare a hrănirii personalului şi de asigurare a pazei unităţilor prin prestări de servicii din partea unor firme private. Principalele probleme constatate au fost legate de costuri, de calitatea serviciilor prestate în baza contractelor încheiate şi de disfuncţionalităţi apărute în activitatea de hrănire a efectivelor, îndeosebi cu ocazia desfăşurării exerciţiilor, taberelor de instrucţie şi aplicaţiilor militare, fapt care ar putea avea repercusiuni grave în situaţii de mobilizare sau război, scrie