ANALIZĂ: Republica Moldova, într-o perpetuă democratizare hibridă – cifrele care bat corupția endemică numai pe hârtie

ANALIZĂ: Republica Moldova, într-o perpetuă democratizare hibridă – cifrele care bat corupția endemică numai pe hârtie

Premierul R. Moldova, Pavel Filip, prezentând raportul de activitate al cabinetului său pe 2017, în Parlamentul de la Chișinău

Republica Moldova a fost întotdeauna țara constrastelor, dar a aceleiași constante și anume corupția. De aproape 27 de ani, R. Moldova se luptă să își demonstreze funcționalitatea ca stat, dar între timp circa o treime din populația a emigrat deja din țară, în special tinerii și odată cu ei forța de muncă activă.

Pe acest fundal, premierul R. Moldova Pavel Filip, a prezentat raportul de activitate al guvernului de la Chișinău pe anul 2017. De multe ori, acesta a fost acuzat că aplică principii din afaceri pe un calapod administrativ de țară, fapt care nu coincide mereu cu nevoile societății.

Din punct de vedere al cifrele, semnele sunt îmbucurătoare, dar cel mai problematic este faptul că principiile din business nu pot fi aplicate și atunci când vine vorba de eradicarea corupției sau libertatea de exprimare. Aici trebuie să existe voință politică pentru a reforma un sistem putred de sus până jos și aservit politicului.

La capitolul justiție, deși încrederea este una foarte mică, premierul Pavel Filip a declarat, vineri, în Parlamentul de la Chișinău că unele lucruri s-au îmbunătățit.

Sondajele ne arată că în ultimii doi ani încrederea cetățenilor în justiție a crescut de 3 ori până la 24%”, a spus premierul. Cu toate acestea, el a recunoscut că există o stare de dezamăgire în rândul cetățenilor privind justiția și combaterea corupției, pe care de altfel o împărtățește și el.

Apoi, Filip a reluat promisiunile privind lupta și eforturile care se vor depune pe mai departe pe palierul justiției și a luptei anti-corupție.

Finațare tăiată

În Octombrie 2017, UE anunța că va opri finanțarea de 28 de milioane de euro destinată proiectelor legate de reformarea jsutiției. Anterior, banii europeni veniți pe acest palier au ajutat doar la modernizarea clădirilor instanțelor și dotarea lor cu aparatură.

„UE a urmărit îndeaproape procesul de reformă și a remarcat faptul că autoritățile moldovenești au manifestat un angajament insuficient de reformare a sectorului justiției în perioada 2014-2015. Cu o alocare insuficientă a fondurilor și a personalului, reformele necesare nu au fost realizate. Ca urmare, progresul nu a fost suficient”, se menționa într-un comunicat al Delegației Uniunii Europene în R. Moldova.

La circa două săptămâni distanță, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Nils Muižnieks, a scris un comentariu pe pagina oficială a Comisiei Europene în care afirmă că R. Moldova a făcut progrese în ceea ce privește abordarea violenței domestice, dar trebuie să facă mai multe în domeniul reformării justiției.

„În pofida reformelor întreprinse până în prezent, sunt necesare eforturi susținute în continuare pentru a aborda deficiențele din sectorul justiției, a consolida eficiența și imparțialitatea sistemului judiciar și a restabili încrederea publică”, a scris Nils Muižnieks în comentariul plasat pe pagina web a Consiliului Europei.

Recunoscând eforturile de reformare a serviciului de urmărire penală, inclusiv prin adoptarea unei noi legislații, comisarul s-a arătat îngrijorat de rapoartele persistente privind părtinirea procurorilor în procedurile judiciare și de cazurile de intimidare și hărțuire a avocaților.

De asemenea, dreptul la un proces echitabil este un drept fundamental al omului, iar principiul egalității armelor trebuie respectat, afirma atunci comisarul Consiliului Europei. Potrivit lui, persoanele acuzate de infracțiuni ar trebui să beneficieze de prezumția de nevinovăție și de o apărare juridică de calitate.

Nu în ultimul rând, Nils Muižnieks a acuzat utilizarea excesivă a detenției în stare de arest preventiv, care a fost identificată drept o problemă-cheie în ceea ce privește R. Moldova în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

În așteptarea voturilor

De atunci au trecut șase luni, iar guvernul Filip nu a întreprins mai nimic în această privință.

Acest trend de reformă a justiției trebuie să dea mai mult de gândit la Chișinău, UE fiind decisă să nu mai accepte compromisuri în acest sens de la nimeni, nici măcar cu țările membre.

Proiectul viitorului cadru financiar al UE va prevede un nou mecanism de a penaliza ţările – mai ales cele foste comuniste – ale căror guverne încalcă regulile UE privind asigurarea independenţei sistemului judiciar şi statul de drept. Statele respective ar putea fi supuse unei tăieri a finanţărilor de la bugetul comunitar.

Săptămâna trecută, membrii Comisiei Europene s-au reunit pentru a conveni proiectul viitorului cadru financiar multianual 2021-2027 care este de aşteptat să dea naştere unor dezbateri intense între statele membre ale Uniunii Europene în legătură cu modalităţile de finanţare a deficitului financiar cauzat de ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, potrivit Reuters.

Astfel, autoritățile de la Chișinău ar trebui să se facă cât mai rapid reformele din domeniul justiției și a asigura a statului de drept și lupta anticorupție, deoarece UE a spus-o clar în repetate rânduri că de asta depinde soarta ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro promis de la Bruxelles.

În acest timp, guvernarea a părut mai degrabă preocupată să schimbe sistemul de vot într-unul mixt pentru a-și spori șansele de intrare în Parlament, fără să ia în considerare avertismentele dure venirea de la instituțiile afiliate UE.

Guvernarea actuala de la Chișinău nu pare interesată să demareze lucrurile pentru a primi cele 100 de milioane din două considerente majore: primul ar fi legat de acest sistem de vot mixt care favorizează PD-ul, iar al doilea ar fi legat de faptul că primele tranșe al putea veni prea tărziu, astfel că nu ar putea fi folosite de actuala guvernare, care este posibil să nu mai aibă continuitate după alegerile parlamentare din noiembrie 2018.

În plus, guvernul Filip mizează și pe faptul că UE ar trebui să dea un semnal puternic de susținere în preajma alegerilor și să verse oricum banii în conturile de la Chișinău. O astfel de atitudine blazată și machiavelică denotă lipsă de interes real în slujba cetățeanului.

Cifrele de pe hârtie

Deși cifrele prezentate de Filip în raportul de activitate arată bine pe hârtie, acestea sunt totuși prea mici ca să se resimtă și în nivel de trai al cetățenilor.

Aceste acțiuni și decizii pe care le-am luat pentru a stimula economia au produs și efecte. Am reușit anul trecut o creștere economică de 4,5%, salariul mediu pe economie a crescut cu 12%, până la 5.700 lei, iar anul acesta a trecut de 6.000 de lei. Da, știm că situația încă nu este nici pe departe așa cum ne-am dori. Dar datele ne arată că economia își revine.

În 2017 exporturile au crescut cu aproape 20%. Din totalul de exporturi, 65 la sută merg spre Uniunea Europeană. Doar în primele trei luni ale acestui an, exporturile au crescut cu o treime. Aceste evoluții pozitive ne-au permis să solicităm Uniunii Europene majorarea cotelor pentru exportul de struguri de masă, prune și cireșe pe piaţa europeană.

Ceea ce a omis însă să spună Pavel Filip este că aceste reforme în domeniul economic, care au dus la aceste creșteri, nu sunt numai efortul singular al cabinetului pe care îl conduce, ci se datorează în mare parte și Fondului Monetar Internațional, care a impus o serie de condiții și programe de tăieri ale unor cheltuieli parazitare în sectorul de stat. De asemenea, infuzia de capital de la IMF și UE în ultimii ani au condus inevitabil la aceste creșteri.

Gestionarea acestui proces nu ar trebui prezentat unilateral, ci mai degrabă ca un efort conjugat al mai multor parteneri occidentali ai R. Moldova, tot aceea care țin această țară pe linia de plutire de și mai muți ani.

Hibrizii pseudo-democrației

De asemenea, ca și condiție pentru împrumut de la FMI, Guvernul a fost obligat să pună la treabă Banca Națională a Moldovei pentru a reforma sistem bancar putred din R. Moldova prin care s-au spălat în ultimii ani, conform investigațiilor jurnaliștilor OCCRP, circa 20 de milioarde de dolari americani, bani negri ai mafiei ruse prin diverse circuite complexe.

La acest lucru a contribuit și sistemul judiciar la fel de corupt din R. Moldova perpetuat de-a lungul anilor de toate guvernele de la Chișinău.

Același sistem bancar și complicitatea directă sau tacită a politicienilor a permis sustragerea și trimiterea în afara țării a circa 1 miliard de dolari, echivalentul a 15% din PIB-ul R. Moldova, între anii 2012-2014, dar cu precădere înaintea alegerilor parlamentare din 2014.

Acest lucru ar trebui să pună în gardă vigilența tuturor autortiăților interne și internaționale în pragul acestor alegeri din noiembrie 2018 pentru evitarea unui „tun de ultim moment” similar celui din 2014.

Chiar dacă este animată de o politică pragmatică, guvernarea de la Chișinău încă nu are curaj să depolitizeze și să facă reforme reale pentru a construi instituțiile puternice și independente, care să nu funcționeze la comanda puterii politice a momentului. Aici este cheia succesului de la Chișinău, una pe care cu toții o cunosc, dar nu vor să o folosească.

În tot acest timp, R. Moldova a degradat în topurile democrației ale Freedom House, ajungând astăzi la noțiunea de „regim hibrid”, următorul pas fiind dictatura. Ori, este greu de crezut că o țară cu „regim hibrid” cu probleme pe partea de justiție și stat de drept poate fi parte a UE în viitorul apropiat. Acest fapt cât se poate de real și ar trebui să fie luat în calcul de următorul guvern pro-european care va prezenta un raport de activitate la Chișinău.

Răzvan Iorga

Share our work
Lukașenko debarcă la Chișinău. Premierul Filip, în vizită la Poroșenko

Lukașenko debarcă la Chișinău. Premierul Filip, în vizită la Poroșenko

Alexandr Lukașenko, un aliat cheie al liderului rus Vladimir Putin, debarcă la Chișinău

Alexandr Lukașenko, un aliat cheie al liderului rus Vladimir Putin, debarcă la Chișinău

Preşedintele Republicii Belarus, Alexandr Lukaşenko, va întreprinde o vizită oficială la Chişinău, în perioada 18-19 aprilie, la invitaţia preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, relatează agenția KARADENIZ PRESS, citând anunțul făcut de liderul de la Chișinău pe pagina sa de socializare.

Decizia a fost anunțată în cadrul unei întrevederi cu ambasadorul Republicii Belarus în Republica Moldova, Serghei Ciciuc, invitația fiind făcută în decembrie 2017. Potrivit preşedintelui Dodon, agenda vizitei prevede întrevederi ale preşedintelui Lukaşenko cu omologul său moldovean, cu prim-ministrul Pavel Filip, precum şi semnarea unor acorduri bilaterale.

Diplomație agricolă

Președintele Dodon a mai precizat că, tot la solicitarea sa, în semn de prietenie, preşedintele belarus a luat decizia să doneze Republicii Moldova mai multe unităţi de tehnică agricolă și de transport. ”Am fost unanimi în opinia că între Moldova şi Belarus există relaţii de colaborare foarte bune şi un potenţial de cooperare care trebuie şi poate fi valorificat la justa valoare, în beneficiul ambelor popoare”, a mai scris Dodon.

Decizia liderului de la Minsk de a face această donație face parte din efortul Republicii Belarus de a își menține prezența pe piața de profil din fostele state sovietice, unde uzinele belaruse concurează puternic cu firme occidentale și chineze.

Dodon la Minsk

Președintele Igor Dodon a ţinut să amintească faptul că în vara anului trecut, iulie 2017, a efectuat o vizită la Minsk, în cadrul căreia i-ar fi lansat lui Lukaşenko invitaţia de a întreprinde o vizită în Moldova. Dodon a fost însoțit de mai mulți oficiali moldoveni, inclusiv guvernatorul UTA Găgăuzia, Irina Vlah.

Menţionăm că ultima vizită a preşedintelui belarus la Chişinău a fost în septembrie 2014.

Analiștii politici de la Chișinău consideră că Igor Dodon încearcă să imite pe plan intern stilul de conducere al lui Alexandr Lukașenko, precum și politica acestuia de balans diplomatic între Uniunea Europeană și Federația Rusă.

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, se bucură de o relație privilegiată cu Patriarhia Ortodoxă Rusă, similar omologului său de la Chișinău, Igor Dodon

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, se bucură de o relație privilegiată cu Patriarhia Ortodoxă Rusă, similar omologului său de la Chișinău, Igor Dodon

Filip la Kiev

La rândul său, premierul moldovean, Pavel Filip, reprezentant al Partidului Democrat, controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc, va participa la Forumul de Securitate de la Kiev. Evenimentul, organizat de Fundația Open Ukraine, German Marshall Fund și alte organizații occidentale are loc în perioada 12-13 aprilie la Kiev. Principalele subiecte care vor fi abordate în cadrul forumului vizează provocările la adresa securităţii regionale şi europene, situaţia actuală din regiune, conflictele prelungite şi importanța dialogului în soluționarea acestora.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, la Kiev, Pavel Filip va avea întrevederi bilaterale cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko şi cu prim-ministrul Ucrainei, Volodimir Groisman.

De asemenea, va avea loc o şedinţă în format lărgit a delegațiilor din cele două țări, urmată de semnarea a două documente bilaterale pentru intensificarea cooperării moldo-ucrainene, în domeniul transportului aerian și al transportului auto.

Forumul pentru securitate de la Kiev este la cea de-a 11-a ediție și reunește anual factori de decizie importanţi în domeniul politicii externe și securității din întreaga lume. (Mihai Isac)

Share our work
Ministerul rus de Externe vizează consolidarea legăturilor cu Republica Moldova

Ministerul rus de Externe vizează consolidarea legăturilor cu Republica Moldova

Viceministrul rus de Externe, Grigory Karasin, a taxat dur Republica Moldova pentru demersurile de retragere a trupelor rusești din Transnistria

Viceministrul rus de Externe, Grigory Karasin, a taxat dur Republica Moldova pentru demersurile de retragere a trupelor rusești din Transnistria

Rusia şi Republica Moldova nu utilizează pe deplin potenţialul relaţiilor bilaterale, care au nevoie de un impuls, a anunţat săptămâna trecută Ministerul rus de Externe, ca urmare a vizitei la Chişinău a viceministrului rus de Externe, Grigori Karasin, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Schimbul de opinii a fost focalizat pe starea actuală şi perspectivele relaţiilor ruso-moldoveneşti. Starea actuală a acestora nu corespunde potenţialului existent şi necesită acţiuni comune în vederea redresării şi impulsionării acestora. Dialogul la nivel înalt va crea condiţiile necesare pentru aceasta. Au fost puşi în discuţie paşii concreţi în această direcţie”, se arată într-un comunicat al diplomaţiei de la Moscova.

Atac diplomatic

În cadrul vizitei în Republica Moldova, în perioada 20-22 martie 2018, Grigori Karasin a avut întrevederi cu preşedintele Igor Dodon, cu premierul Pavel Filip, dar şi cu liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski.

Ministerul rus de Externe a mai transmis că Grigori Karasin a subliniat contraproductivitatea apelurilor făcute pe platformele internaţionale, inclusiv la ONU, de evacuare a militarilor ruşi de pe teritoriul Republicii Moldova.

Karasin a discutat cu oficialii de la Chişinău despre modalităţi pentru „menţinerea poziţiei limbii ruse în Republica Moldova şi consolidarea legăturilor multidimensionale ale diasporei cu ţara lor de origine”.

Transnistria rămâne o fortăreață militară rusă

Transnistria, redută militară rusă

Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin a dat asigurări autorităților de la Tiraspol că poziția Rusiei referitor la prezența trupelor militare în Transnistria rămâne neschimbată, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Toate aceste declarații nefondate și rezoluții, care sunt prezentate în cadrul platformelor internaționale, cu apeluri privind evacuarea trupelor ruse, sunt nimic altceva decât antrenamente în ceea ce numim arta diplomatică. Acestea nu pot avea consecințe constructive și provoacă, mai degrabă o agravare inutilă a situației în această chestiune. (…)” a declarat Grigori Karasin, la Tiraspol, la o ședință comună cu reprezentanții administrației nerecunoscute transnistrene.

Poziție dură

„Despre acest lucru le-am comunicat direct conducerii R. Moldova și sper că poziția noastră a fost auzită”, a declarat Grigori Karasin, comentând solicitările Chișinăului privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova. Înaltul oficial rus a mai menționat că această problemă poate fi soluționată doar prin intermediul dialogului direct dintre Chișinău și Tiraspol și în cadrul actualului format de negocieri.

Menționăm că diplomatul rus s-a aflat în perioada 20-21 martie, într-o vizită în R. Moldova. A avut întrevederi cu mai mulți oficiali, inclusiv cu premierul de la Chișinău, Pavel Filip, care a reiterat poziția R. Moldova privind necesitatea finalizării retragerii trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană.

Președintele-rus-Vladimir-Putin-favoritul-absolut-al-cetățenilor-ruși-din-Transnistria-la-alegerile-prezidențiale-din-18-martie-2018

Președintele-rus-Vladimir-Putin-favoritul-absolut-al-cetățenilor-ruși-din-Transnistria-la-alegerile-prezidențiale-din-18-martie-2018

Unitatea lumii ruse, garantată la urma de vot

Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, a lăudat la Tiraspol modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia în regiune și a subliniat că acest scrutin a demonstrat unitatea luimii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia.

Delegația Federației Ruse, condusă de viceministrul rus de Externe, G. Karasin, a ajuns la Tiraspol, traversând podul Gura Bâcului-Bâcioc. Oaspeții ruși au fost întâmpinați de liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. În cadrul întrevederii dintre cei doi, Grigori Karasin a mulțumit adoministrației de la Tiraspol pentru modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia. „Organizarea a fost minunată. Într-adevăr, 74.000 de alegători reprezintă 25% din electoratul rus din diasporă. Este un rezultat bun și este important ca acest impuls, care a fost transmis în campania electorală, să nu se piardă, dar să continue prin alte acțiuni concrete”, a menționat oficialul rus.

Grigori Karasin a mai spus că alegerile care au avut loc pe 18 martie au demonstrat unitatea lumii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia.

24 de secții pentru Putin

În altă ordine de idei, diplomatul rus a apreciat pozitiv activizarea procesului de negocieri, subliniind că este solidar cu administrația de la Tiraspol în poziția privind necesitatea realizării practice a acelor înțelegeri care au fost semnate după discuțiile cu Chișinăul.

La rândul său, Vadim Krasnoselski a declarat că pentru Transnistria este foarte importantă opinia Rusiei. „Rezultatul eforturilor comune dintre Transnistria și Rusia a fost o prezență mare la alegerile prezidențiale din Rusia, ceea ce demonstrează atitudinea clară a transnistrenilor față de Rusia și față de procesele politice care au loc în țară”, a declarat șeful administrației ilegale de la Tiraspol.

Menționăm că Rusia a deschis 24 secții de votare în Transnistria pentru alegerile prezidențiale din Rusia la care a fost înregistrată o prezență record, stimulata de autoritățile separatiste prin acțiuni de propagandă și organizarea unor evenimente publice de anvergură. (M.I./N.G.)

Share our work
Armata rusă rămâne în Transnistria

Armata rusă rămâne în Transnistria

Grigori Karasin, viceministrul rus de Externe, oferă noi garanții militare regimului de la Tiraspol

Grigori Karasin, viceministrul rus de Externe, oferă noi garanții militare regimului de la Tiraspol

Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin a dat asigurări autorităților de la Tiraspol că poziția Rusiei referitor la prezența trupelor militare în Transnistria rămâne neschimbată, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Toate aceste declarații nefondate și rezoluții, care sunt prezentate în cadrul platformelor internaționale, cu apeluri privind evacuarea trupelor ruse, sunt nimic altceva decât antrenamente în ceea ce numim arta diplomatică. Acestea nu pot avea consecințe constructive și provoacă, mai degrabă o agravare inutilă a situației în această chestiune. (…)” a declarat Grigori Karasin, la Tiraspol, la o ședință comună cu reprezentanții administrației nerecunoscute transnistrene.

Poziție dură

„Despre acest lucru le-am comunicat direct conducerii R. Moldova și sper că poziția noastră a fost auzită”, a declarat Grigori Karasin, comentând solicitările Chișinăului privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova. Înaltul oficial rus a mai menționat că această problemă poate fi soluționată doar prin intermediul dialogului direct dintre Chișinău și Tiraspol și în cadrul actualului format de negocieri.

Menționăm că diplomatul rus s-a aflat în perioada 20-21 martie, într-o vizită în R. Moldova. A avut întrevederi cu mai mulți oficiali, inclusiv cu premierul de la Chișinău, Pavel Filip, care a reiterat poziția R. Moldova privind necesitatea finalizării retragerii trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană.

Transnistria rămâne o fortăreață militară rusă

Transnistria rămâne o fortăreață militară rusă

Unitatea lumii ruse, garantată la urma de vot

Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, a lăudat la Tiraspol modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia în regiune și a subliniat că acest scrutin a demonstrat unitatea luimii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia.

Delegația Federației Ruse, condusă de viceministrul rus de Externe, G. Karasin, a ajuns la Tiraspol, traversând podul Gura Bâcului-Bâcioc. Oaspeții ruși au fost întâmpinați de liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. În cadrul întrevederii dintre cei doi, Grigori Karasin a mulțumit adoministrației de la Tiraspol pentru modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia. „Organizarea a fost minunată. Într-adevăr, 74.000 de alegători reprezintă 25% din electoratul rus din diasporă. Este un rezultat bun și este important ca acest impuls, care a fost transmis în campania electorală, să nu se piardă, dar să continue prin alte acțiuni concrete”, a menționat oficialul rus.

Grigori Karasin a mai spus că alegerile care au avut loc pe 18 martie au demonstrat unitatea lumii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia.

24 de secții pentru Putin

În altă ordine de idei, diplomatul rus a apreciat pozitiv activizarea procesului de negocieri, subliniind că este solidar cu administrația de la Tiraspol în poziția privind necesitatea realizării practice a acelor înțelegeri care au fost semnate după discuțiile cu Chișinăul.

La rândul său, Vadim Krasnoselski a declarat că pentru Transnistria este foarte importantă opinia Rusiei. „Rezultatul eforturilor comune dintre Transnistria și Rusia a fost o prezență mare la alegerile prezidențiale din Rusia, ceea ce demonstrează atitudinea clară a transnistrenilor față de Rusia și față de procesele politice care au loc în țară”, a declarat șeful administrației ilegale de la Tiraspol.

Menționăm că Rusia a deschis 24 secții de votare pentru alegerile prezidențiale din Rusia la care a fost înregistrată o prezență record. (N.G.)

Share our work
Asociaţia Investitorilor din România, înființată la Chișinău

Asociaţia Investitorilor din România, înființată la Chișinău

Premierul României, Viorica Dăncilă, și omologul ei de la Chișinău, Pavel Filip, au participat la lansarea noii asociații

Premierul României, Viorica Dăncilă, și omologul ei de la Chișinău, Pavel Filip, au participat la lansarea noii asociații

Pe 27 februarie, s-a lansat la Chișinău Asociaţia Investitorilor din România (AIR), structură care își propune să consolideze mediul de afaceri, economia locală și să atragă investițiile românești în Republica Moldova, relatează serviciul de presă al acestei organizații, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Companiile fondatoare au in Romania o cifra de afaceri agregata de peste 2,7 miliarde Euro si angajeaza direct un numar de peste 21.000 de salariati. Investițiile totale ale membrilor AIR în R. Moldova sunt în acest moment în valoare de aproximativ 76 milioane de euro, mai arată sursa citată.

Lansare oficială

La evenimentul de inaugurare au fost prezenți premierul României Viorica Dăncilă, premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, precum și ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță.
„Vă încurajez să realizați cât mai multe contacte între reprezentanții mediilor de afaceri, menite să identifice noi oportunități de diversificare a prezenței investițiilor românești”, a declarat premierul Viorica Dăncilă pentru presa de la Chișinău.
La rândul său, prim-ministrul Pavel Filip s-a referit la eforturile Executivului de la Chișinău, orientate spre dezvoltarea unui mediu de afaceri atractiv, evidențiind reducerea numărului instituțiilor de control, simplificarea procedurilor de raportare, precum și lansarea reformei legislației muncii. „Anul curent ne propunem să dezvoltăm conceptele respective, pentru că suntem conștienți că dezvoltarea domeniilor sociale ține de capacitatea financiară a statului”, a menționat Premierul moldovean pentru jurnaliștii prezenți la inaugurare.

Potențial imens

„Relațiile economice dintre România și Moldova au un potențial imens de dezvoltare. Sperăm ca această Asociație să primească noi membri, să devină o structură solidă și să se constituie într-un punct de reper și o voce pentru companiile românești din Moldova”, a declarat Dan Nuțiu, Președinte executiv AIR.
Asociația reunește 16 companii cu capital românesc din construcții, comerț, sectorul financiar-bancar, fiind constituită pe 24 ianuarie 2018.

Reamintim că România este principalul susținător politic al Republicii Moldoca la nivelul structurilor Uniunii Europene, acordând și un important sprijin financiar,

Share our work