Alexei Komov, pion al conservatorismului rusesc confirmă întâlnirea lui Dodon cu oligarhul rus Malofeev: „Da, probabil. Dar a avut loc acum lung timp în urmă”

Alexei Komov, pion al conservatorismului rusesc confirmă întâlnirea lui Dodon cu oligarhul rus Malofeev: „Da, probabil. Dar a avut loc acum lung timp în urmă”

Președintele Igor Dodon aprinde lumânări în Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Chișinău, iar Alexei Komov este pe fundal în centru.

Liderul extensiei rusești a Congresului Mondial al Familiilor (WCF) din cadrul Organizației Evanghelice creștine din SUA, Alexei Komov, a declarat într-un interviu pentru Balkan Insight, citat de EvZ Moldova, că intenționează să extindă programul conservator de educație pe care îl gestionează și în Moldova.

Într-un interviu acordat BIRN, Alexei Komov a declarat că curicula programului „Conversația clasică”, o versiune rusă a programului inițial al WCF din SUA, a fost lansat acum doi ani și acum are peste 1.000 de studenți în mai mult de 100 de orașe din Rusia, Ucraina și Belarus .

Moldova ar fi următorul pas, a declarat el pentru BIRN pe marginea întâlnirii anuale a WCF din acest an în capitala Republicii Moldova, Chișinău.

Komov este cunoscut pentru legăturile sale cu Konstantin Malofeyev, un oligarh rus ultra-ortodox ce se învârte în cercurile de putere de la Kremlin. Acesta se află pe lista de sancțiuni a SUA și Uniunii Europene în legătură cu suspiciunea de a finanțare a insurgenței pro-rusești din estul Ucrainei.

WCF este o organizație evanghelică fondată în SUA care se opune vehement drepturilor de comunității LGBT. Komov este reprezentantul WCF pentru fosta Uniune Sovietică, mai precis în țări care se află centrul unei lupte pentru influență dintre Rusia și Occident, Moldova numărându-se printre ele.

Komov a mai declarat în cadrul interviului că a discutat deja programul de educație făcută de acasă cu președintele pro-rus al Republicii Moldova Igor Dodon și liderii Bisericii Ortodoxe, printre care Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel.

„Am anunțat pe social media că vin la acest WCF în Moldova și, dacă cineva este interesat, bineînțeles, ne putem întâlni. Și au fost câțiva oameni, în special adolescenți din R. Moldova, care erau foarte interesați „, a spus Komov pentru BIRN.

„Transmiteți-vă valorile”

Komov este cunoscut ca un puternic critic al liberalismului și promotor al așa-numitelor valori tradiționale ale familiei, care descriu Rusia ca „apărător al adevăratei credințe” împotriva valorilor decadente ale Occidentului liberal.

„Ei (copiii din sistemul educațional de stat- n.r.) nu pot vorbi limbi străine, nu au o înțelegere de bază a principalelor subiecte și petrec 11 ani la școală izolați din societate numai cu oameni de aceeași vârstă”, a spus el.

„Există multe probleme și nivelul academic este în scădere, astfel încât oamenii absolvă cu note bune, dar nu cunosc faptele de bază cum ar fi cine, cine sunt Roosevelt, Churchill, Lenin… (Școala clasică -n.r.) nu este cel mai bun mediu pentru a transmite valorile, dacă se dorește acest lucru”.

Spre deosebire de aceasta, Komov a spus că programul de găzduire a familiei WFC oferă „socializare pozitivă pentru copii” prin „comunități” care se întâlnesc în fiecare săptămână.

El le-a spus BIRN că copiii familiilor WCF au fost, în medie, mai bine educați „academic și moral” decât majoritatea elevilor de stat. Copiii din program iau examene de stat la sfârșitul cursului.

Conexiunea cu Malofeev?

Komov, care anterior a fost director senior al Fundației Ortodoxe a Sfântului Vasile a oligarhului rus conservator Konstantin Malofeeev, a negat că programul conține o agendă politică deschisă.

„Nu are nimic de a face cu politica Kremlinului”, a spus el. „Avem peste 85 de reprezentanți și membri din țări diferite…iar Rusia este doar una dintre ele”

Komov a negat că Malofeeev are legătură cu WCF, în ciuda apariției sale ca unul dintre principalii vorbitori la un eveniment WCF de la Moscova, în sepetembrie 2014.

Potrivit unor rapoarte neconfirmate de mass-media din Moldova, Malofeev s-ar fi întâlnit cu Dodon – care a găzduit evenimentul WCF la Chișinău în septembrie – în timpul unui pelerinaj de către președintele Moldovei la mănăstirile ortodoxe din Muntele Athos în luna august 2017.

Acolo, cei doi ar fi discutat despre organizarea WCF la Chișinău, înainte de alegerile parlamentare din țară care trebuiau să aibă loc până la sfârșitul lunii noiembrie 2018, dar au fost amânate ulterior pentru februarie 2019. Dodon a sperat că socialistii săi valorifice evenimentul în sondaje.

Dodon nu a confirmat și nici nu a negat dacă a avut loc întâlnirea de la Muntele Athos. Întrebat despre asta, Komov a părut bulversat.

„Da, probabil”, a răspuns el, întrebându-se dacă întâlnirea a avut loc.

Apoi a adăugat: „Dar cred că a fost cu mult timp în urmă, dacă a fost. Nu știu despre această întâlnire. Nu știu. Sau ar putea fi. Konstantin Malofeev este un om de afaceri ortodox. El are un ritm de viață activ, astfel încât se întâlnește cu mulți oameni. S-ar fi putut întâmpla, nu știu”, a completat Komov.

 

 

Share our work
Patriarhia Sârbă, aliat al Bisericii Ruse în războiul canonic pentru stăpânirea ortodoxiei din Ucraina

Patriarhia Sârbă, aliat al Bisericii Ruse în războiul canonic pentru stăpânirea ortodoxiei din Ucraina

Patriarhul sarb Irineu este un apropiat al omologului rus Kirill

Patriarhul sarb Irineu este un apropiat al omologului rus Kirill

Patriarhul Irineu al Bisericii Ortodoxe Sârbe, îl avertizează pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu împotriva ”amestecului în problemele bisericii ucrainene”, precum și în Macedonia și Muntenegru, potrivit revistei ortodoxe de misiune și informare poruncaiubirii.agaton.ro, preluată de portalul bucpress.eu, citat de KARADENIZ PRESS.
Într-o scrisoare către Bartolomeu, Ireneu susține că numai Biserica Ortodoxă Rusă are drept canonic și istoric la organizarea bisericească în Ucraina.

Grijă pentru unitatea ortodoxiei

Motivul pentru trimiterea acestei scrisori patriarhului sârb spune că este „grija Bisericii Ortodoxe Sârbe față de unitatea Bisericii Ortodoxe“, după intervenția Patriarhiei Ecumenice în Ucraina, cu posibilitatea acordării Tomosului privind autocefalia către biserica locală. Ireneu declară că „erezia etnofiletismului” este un mare rău al Ortodoxiei moderne.
Potrivit lui Ireneu, Patriarhia Ecumenică, intervenind în treburile Bisericii din Ucraina „împotriva voinței Bisericii Ortodoxe Ruse“, introduce noi parametri și o „activitate distructivă“ în Ortodoxie – și afirmă că există planuri similare pentru „Biserica Ortodoxă Macedoneană“. Despre autocefalia Bisericii din Ucraina patriarhul sârb spune că este ”foarte riscantă, chiar catastrofala“ pentru unitatea Sfintei Ortodoxii, iar Biserica Ortodoxa a Ucrainei cu Patriarhia la Kiev o cataloghează drept ”schismatica”.

Ucraina, obiectiv strategic pentru Patriarhia Rusă

Ucraina, obiectiv strategic pentru Patriarhia Rusă

Precedent pentru Macedonia și Muntenegru

O astfel de decizie, în opinia patriarhului sârb, va însemna și o atitudine nefrățească față de Biserica Rusă. Ireneu pune semnul egalitatii între „liderii schismei din Muntenegru și Ucraina” și consideră că, la fel ca în Macedonia, „situația din Muntenegru este legată de Ucraina”.
Mass-media macedoneană comenteaza că „prin textul scrisorii sale scandaloase, patriarhul sârb s-a plasat în pozitia de judecător al Patriarhului Ecumenic”.
KARADENIZ PRESS reamintește că în Ucraina, Muntenegru și Republica Macedonia există ample conflicte pentru controlul puternicelor biserici ortodoxe locale, care dețin importante proprietăți imobiliare și funciare în fostele state comuniste. Aceste biserici ortodoxe se bucură de o importantă influență pe scenele politice din aceste state. (N.G.)

Share our work
Ortodoxia românească din Basarabia, din nou sub asediul Patriarhiei Ruse. Acțiunea în forță de la Dereneu, o posibilă repetiție generală pentru ocuparea altor biserici ortodoxe românești din Basarabia. Episcopul rus Petru Musteață a plătit 400 de mii de euro pentru funcția sa

Ortodoxia românească din Basarabia, din nou sub asediul Patriarhiei Ruse. Acțiunea în forță de la Dereneu, o posibilă repetiție generală pentru ocuparea altor biserici ortodoxe românești din Basarabia. Episcopul rus Petru Musteață a plătit 400 de mii de euro pentru funcția sa

Episcopul Petru de Ungheni și Nisporeni slujind în biserica din Dereneu alături de preotul Florin Marin (2015)

Episcopul Petru de Ungheni și Nisporeni slujind în biserica din Dereneu alături de preotul Florin Marin (2015)

Mitropolia Autonomă a Basarabiei condamnă „modul violent prin care așa-zisa Mitropolie a Chișinăului și a întregii Moldove (Patriarhia Moscovei) se interferează în viața comunităților locale”, a declarat secretarul Mitropoliei Basarabiei, preotul Ion Cosoi, într-o conferință de presă la Chișinău, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, luni, 5 martie, un grup de creștini fideli ai Patriarhiei Moscovei, susținuți de preoți ai Episcopiei de Ungheni și Nisporeni, au acaparat în mod abuziv biserica „Adormirii Maicii Domnului” din localitatea Dereneu, raionul Călărași pentru că aceasta, în august2017, a aderat la Mitropolia Autonimă a Basarabiei, care aparține de Patriarhie Ortodoxă Română.
Episcopul Petru Musteață, ierarhul Episcopiei de Ungheni și Nisporeni din cadrul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove (din cadrul Patriarhiei Ortodoxe Ruse), este cunoscut pentru modul agresiv în care rezolvă diferendele jurisdicționale. Astfel în anul 2006, când a încercat prima dată să ocupe funcția de episcop de Ungheni şi Nisporeni, a provocat un scandal sângeros ajungîndu-se, în data de 5 octombrie 2006, la bătăi în Biserica „Sf. Alexandru Nevski” din Ungheni, când persoane neidentificate, susținători ai săi, au atacat clericii care se opuneau nimirii sale în funcție, majoritatea făcând atunci parte din Patriarhia Rusă. Ulterior, mass-media rusă a semnalat faptul că episcopul Petru Musteață a plătit 400 de mii de euro pentru această poziție unor înalți ierarhi ai Patriarhiei Ruse.

Drept garantat

Într-o conferință de presă la IPN, secretarul Mitropoliei Basarabiei, preotul Ion Cosoi, a spus că Parohia „Adormirii Maicii Domnului” a aderat la Mitropolia Basarabiei în conformitate cu legile Republicii Moldova. Potrivit lui, dreptul comunităților religioase de a decide liber asupra schimbării jurisdicției lor canonice este unul prevăzut expres și garantat de legile Republicii Moldova. „Mitropolia Basarabiei mai constată că binecuvântarea dată de mitropolitul Vladimir pentru acapararea samavolnică a unui locaș al Mitropoliei Basarabiei este în totală contradicție cu dorința afișată public de a stabili un dialog constructiv cu Mitropolia istorică a Basarabiei”, a spus Ion Cosoi.

Strigător la cer

Potrivit lui Florin Marin, paroh în satul Dereneu, după ce duminică grupul organizat a încercat acapararea bisericii, dar au fost împiedicați de credincioși, aceștia s-au întors într-un număr mai mare a doua zi și au spart ambele uși, intrând samavolnic în biserică. „Este strigător la cer ce se face, ca în postul mare când lumea trebuie să fie mai bună, au stricat inima credincioșilor și a noastră personală celor care slujească acolo de ani de zile”, spune Florin Marin. Parohul a mai spus că decizia de a trece la Mitropolia Basarabiei s-a luat după consultări cu creștinii activi și conform legii, iar trecerea a fost motivată de faptul că la Mitropolia Basarabiei au găsit mai multă duhovnicie, moralitate și înțelegere.
Preotul spune că odată ajunsă poliția la fața locului aceasta a deschis o cauză penal, iar persoanele au fost interogate. Preoții spun că sunt gata să-și retragă plângerea de la poliție dacă cei care au ocupat în mod abuziv biserica, pleacă.

Mitropolia Autonomă a Basarabiei rezistă de decenii ofensivei rusești

Mitropolia Autonomă a Basarabiei, parte a Bisericii Ortodoxe Române, rezistă de decenii ofensivei Patriarhiei Ruse

Apel la organismele internaționale

Preotul Valeriu Enache, tot din cadrul Mitropoliei Basarabiei, spune că din moment ce parohia este o entitate juridică înregistrată la Ministerul Justiției, solicită în mod necondiționat ca lăcașul să fie evacuat pentru ca acolo să se poată desfășura slujbe, iar lumea să se poată împărtăși. Preotul a cerut autorităților statului să suspende activitatea Eparhiei de Ungheni și Nisporeni reieșind din faptul că au organizat vandalizarea unui lăcaș sfânt și au instigat la ură.
Preoții au făcut apel către organismele internaționale să monitorizeze abuzurile comise contra Mitropoliei Basarabiei de către așa-zisa mitropolie a Chișinăului și întregii Moldove și să intervină prompt pentru a curma nedreptățile. Menționăm că la atacurile împotriva ortodoxiei românești de la Dereneu au luat parte mai mulți clerici ai Eparhiei de Ungheni și Nisporeni, precum și grupuri organizate de persoane, unii dintre participanți fiind recunoscuți ca având legături cu mediile criminale din raioanele Ungheni, Călărași și Nisporeni.

Mesaje contradictorii

Conflictul din localitatea de la Dereneu vine ca o surpriză pentru cei neinițiați, mai ales că într-un mesaj postat pe situl Episcopiei de Ungheni și Nisporeni în data de 11 noiembrie 2016, putem citi ,,Mesajul de Felicitare al Preasfinţitului PETRU, Episcop de Ungheni şi Nisporeni, adresat Preacucernicului Protoiereu Florin MARIN, Parohul Bisericii ,,Adormirea Maicii Domnului” din s. Dereneu, R. Călăraşi cu ocazia împlinirii a 25 ani de slujire la Sfântul Prestol,,. ,,Preacucernice Părinte Florin, În această zi importantă pentru Preacucernicia Vostră, permiteți-ne să vă aducem cele mai sincere şi mai cordiale felicitări cu ocazia împlinirii a a unui sfert de secol de slujire la Sfântul Prestol. Fie ca Bunul şi Atotputernicul Dumnezeu să Vă întărească şi să Vă dăruiască cu toate binefacerile Sale pentru a fi şi în continuare stâlp şi pavăză dreptei credinţe, spre mântuirea sufletelor credincioşilor din parohia pe care o păstoriţi. Cu părintescă dragoste în Hristos Domnul, + PETRU, Episcop de Ungheni și Nisporeni” se mai poate citi în comunicatul Biroului de Presă al Episcopiei de Ungheni şi Nisporeni.
Ulterior, în urma Judecății Eparhiale a Episcopiei de Ungheni și Nisporeni din data de 4 iulie 2017 prin care s-au examinat plângerile aduse din partea enoriașilor împotriva preotului Florin Marin, parohul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din s. Dereneu, r-nul Călărași, acesta este acuzat de furt din bunurile bisericii, icoane vechi și alte relicve, estorcare de bani în sume extrem de mari de la credincioși, manipularea credincioșilor pe fon religios pentru a atinge scopuri personale, prin Taina Mărturisirii a influențat persoane la divorț, neîncredere între soți, scrierea bunurilor imobile pe numele său, etc.
Preotul a respins aceste acuzații, explicând că a trecut la Mitropolia Basarabiei datorită presiunilor de ordin financiar la care este supus de administrația episcopului Petru Musteață.

Președintele socialist al Republicii Moldova, Igor Dodon, s-a bucurat de susținerea electorală a Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, reprezentată de mitropolitul Vladimir

Președintele socialist al Republicii Moldova, Igor Dodon, s-a bucurat de susținerea electorală a Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, reprezentată de mitropolitul Vladimir

Alegeri cu bucluc

În momentul primului său demers de a ocupa scaunul episcopal de la Ungheni, Petru Musteață a fost acuzat de clericii din raioanele episcopiei, preoți ai Patriarhiei Ruse, că „nu întrunește nici normele canonice, nici pe cele morale pe care ar trebui să le întrunească un episcop”. În semn de protest față de numirea acestuia, zeci de preoţi au trecut la Mitropolia Basarabiei, consolidând semnificativ prezența acesteia în raioanele Ungheni, Călărași și Nisporeni.
Urmare a situaţie conflictuale, Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Ruse a decis, la 21 august 2007, eliberarea episcopului Petru de la catedra episcopală de Ungheni și Nisporeni și numirea la conducerea acestei eparhii a IPS Vladimir. Episcopul Petru a fost numit ca vicar al Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove, cu titlul de „Episcop de Hîncu” și i s-a stabilit reședința la Mănăstirea de maici „Sf. Cuv. Parascheva” (Hîncu).

400 de mii de Euro pentru toiagul episcopal

Informațiile neoficiale cu privire la suma de bani plătite de Petru Musteață pentru obținerea scaunului episcopal de Ungheni au fost confirmate de articolul «Stingatorii de lumini ai Ortodoxiei», publicat in ziarul «Moskovskii Komsomolet» în ediția din 12 aprilie 2007. Sursa citată precizează, făcând referire la o ședință a Sinodului permanent al Patriarhiei Ruse, că «episcopul Petru, a cerut cuvantul. I s–a oferit posibilitatea sa se pronunte. Dar el a adresat o singura intrebare, care i–a facut sa muteasca pe membrii Sfantului Sinod: «Dar cine imi va intoarce mie 400 000 de euro, pe care i–am platit pentru hirotonia episcopala?» Doar Patriarhul si–a mentinut echilibrul. El l–a intrebat pe episcopul obraznic: «Dar cui i–ati platit aceasta suma?» Acela, privind cu devotament catre mitropolitul Kiril (Gundeaev), a raspuns fara gres: «Mitropolitului Kliment (Kapalin).» Patriarhul, mirat, a decis sa faca o concretizare: «Si cat ar fi asta in dolari?» Episcopul Petru, cu abilitati in ale matematicii, a raspuns imediat: «520.000». Nimeni nu si–a pus intrebarea — de unde are un simplu episcop din Moldova atatia bani? Cu aceasta sedinta Sinodului s–a inchis».
Menționă că mitropolitul Kliment Kapalin, șef al mitropoliei de Kaluga, a fost unul din principalii contracandidați la ultimele alegeri pentru postul de patriarh rus al actualului patriarh Kirill. După alegerea noului patriarh, mitropolitul Kapalin a fost exclus din Sinodul Permanent al Patriarhiei Ruse, inclusiv datorită acuzațiilor frecvente ale implicării acestuia în vânzarea de posturi de episcop în filialele Patriarhiei Ruse, inclusiv în Ucraina, Belarus, Kazahstan și Republica Moldova, în calitatea sa de secretar al Sinodului Permanent al Patriarhiei Ortodoxe Ruse.

Comisie fără rezultat

În pofida faptului că, în acel an, în urma unei deciziei a Sinodului Permanent al Patriarhiei Ortodoxe Ruse a fost constituită o comisie, presedinte fiind numit arhiepiscopul Alexii de Orehovo–Zuevo, insotit de episcopul de Saratov, Longhin, si de episcopul de Egoriev, Mark, sancțiunile nu au fost drastice.
Conform decizii luate la sedinta condusă de patriarhul rus de atunci, Alexii al II–lea, s-a hotărât «sa fie oprit temporar episcopul Petru de la conducerea eparhiei de Ungheni si Nisporeni» si «sa ramana la manastirea Hancu». Nici aici episcopul Petru nu a scăpat de controverse, mass-media din Republica Moldova relatând periodic pe larg de slujbele de exorcizare de la mănăstirea Hâncu, contra unor sume imense de bani, clericii și apropiați ai episcopului Petru alimentând frica credincioşilor faţă de forţele malefice.
Potrivit unei decizii a Sfîntului Sinod al Bisericii Ruse din 24 decembrie 2010, episcopul Petru Musteaţă a fost reales episcop de Ungheni şi Nisporeni.

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, este un oaspete permanent al festivităților Mitropoliei ruse de Chișinău și a Întregii Moldove

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, este un oaspete permanent al festivităților Mitropoliei ruse de Chișinău și a Întregii Moldove. Aici la aniversarea a 50 de ani a episcopului Petru de Ungheni și Nisporeni

Îngrijorare maximă

Surse din cadrul Mitropoliei Autonome a Basarabiei, care au dorit să își păstreze anonimatul, au declarat pentru agenția KARADENIZ PRESS, că se așteaptă ca acțiuni similare celei din localitatea Dereneu, raionul Călărași, să aibe loc și în alte regiuni din Republica Moldova, cu sprijinul actualelor autorități de la Chișinău și implicarea mediilor criminale. Sursele citate au mai declarat că acțiunea de la Dereneu a fost susținută, inclusiv financiar, de persoane afiliate Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, precum deputatul Radu Mudreac.
Menționăm că Petru Musteaţă, episcop de Ungheni şi Nisporeni, a fost unul dintre cei mai importanți susținători ai candidaturii la președinția Republicii Moldova a lui Igor Dodon, lider al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. În timpul campaniei electorale, episcopul Petru Musteață a participat la acțiuni ale Partidului Socialiștilor alături de alți clerici ai episcopiei pe care o conduce.

Promisiuni deșarte

În urmă cu câteva săptămâni, liderul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, Vladimir, membru al Sinodului Permanent al Patriarhiei Ortodoxe Ruse, declara că îşi doreşte să aibă întrevederi frăţeşti cu reprezentanţii Mitropoliei Basarabiei, care și-au manifestat deschiderea pentru dialog. „Avem biserica ortodoxă din Moldova, dar fiindcă sunt şi cei din Mitropolia Basarabiei, noi am dori ca împreună cu ierarhii ei, împreună cu preoţii ei să ducem tratative, să ducem dialog , să avem întrevederi frăţeşti pentru a vorbi despre viaţa canonică a bisericii”, a declarat mitropolitul Vladimir.
„Am avut întrevedere cu preafericitul Daniel, cu preasfinţitul arhiepiscop şi mitropolit Nifon al Târgoviştei, cu care am vorbit că ar fi bine ca să ducem dialog fiindcă suntem şi noi ortodocşi şi dânşii sunt ortodocşi şi ar fi bine ca între noi să fie o bună înţelegere, să fie o frăţie”, a mai menționat mitropolitul Vladimir.

Share our work
ANALIZĂ: Cum își va concentra Rusia toate resursele împotriva României în R. Moldova

ANALIZĂ: Cum își va concentra Rusia toate resursele împotriva României în R. Moldova

Președinte prorus al R. Moldova, Igor Dodon, ascultându-l pe Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel

Moscova a controlat până nu demult trei din cele patru puncte vitale de comandă ale Republicii Moldova. Vorbim aici de butoanele de la Tiraspol, Comrat și Bălți. Niciodată nu a reușit să câștige și bastionul pro-european și cu vizibile nuanțe pro-românești de la Chișinău. Cele două orașe, care de altfel sunt și primele ca mărire din Republica Moldova, ar putea da măsura alegerilor parlamentare și poziționării electoratului sătul de sărăcia pro-rusească și de cleptomania din zona forțelor pretins pro-europene.

Tocmai de aceasta, Rusia nu își va concentra resursele doar în lupta de la parlamentare, ci și pentru a-și recuceri poziția de la Bălți, dar mai ales pentru a doborî reduta de la Chișinău pe care nu reușește să o spargă de ani buni de zile.

Lupta pentru alegerile parlamentare, programate în noiembrie anul acesta, trebuie privită mai întâi prin perspectiva testelor locale generate de alegerile anticipate de la Bălți și Chișinăul ce ar putea avea loc pe 20 mai.

Prima este considerată și „capitala nordului”, iar preferințele electorale sunt înclinate majoritar spre stânga.

După golul lăsat de demisia anunțată pe 12 februarie de către primarul fugit în exil la Moscova, Renato Usatîi, s-a lăsat astfel calea deschisă pentru PSRM de a cuceri această reductă în interesul extins al Moscovei. Oricât s-ar strădui, este greu de crezut că Partidul Nostru, fără „locomotiva Usatîi”, va mai putea cuceri Bălți. În schimb, Dodon și PSRM au toate șansele să o facă.

Bastionul Chișinăului

Dacă la Bălți lupta pentru Primărie, programată în principiu pe 20 mai, este una relativ lejeră, Chișinăul reprezintă o cu totul altă poveste. Aici, PSRM-ul și-a arătat limitele chiar toamna trecută când a eșuat lamentabil în încercarea de organizare a unui referendum pentru demiterea primarul Dorin Chirtoacă.

Ba mai mult, PSRM a tocat fără discernământ nu mai puțin de 9 milioane de lei moldovenești din bani publici pentru organizarea scrutinului și alte milioane bune din propriile buzunare pentru acest deziderat.

Însă toată mașinăria de partid pusă la cale de Dodon și compania și-a arătat limitele, iar acest lucru a dus la prima înfrângere a PSRM-ului de după alegerea lui Dodon în funcția de președinte al R. Moldova de la finele lui 2016.

De toată această situație a profitat PD-ul, care și-a impus-o prin tragere de sfori juridico-tehnice pe Silvia Radu, o femeie de afaceri apropiată mediului de afaceri din R. Moldova dominat de democrați. Total necarismatică, Silvia Radu încearcă să compenseze printr-un management al „mâinii de fier”, curățând posturile de conducere din Primăria Chișinăului. Cu toate acestea, Silvia Radu s-a lovit rapid de problemele existente la Primăria și și-a arătat limitele.

Biserica, agentul electoral princial al Moscovei

Mitropolia Chisinăului și a Întregii Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Ruse, va juca și de această dat un rol extrem de important în economia celor două tipuri de alegeri.

Dodon și-a făcut clară intenția de a-l reactiva pe agentul său electoral de încredere de la Bălți, Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel. Acel personaj obscur care a mers atât de departe în toamna lui 2016, încât a numit-o pe lidera PAS, Maia Sandu, contracandidata pe atunci la președinție a lui Dodon, drept „stearpă”, îndemnând poporul să nu o voteze.

Acesta este un apropiat al PSRM, iar Dodon l-a vizitat în urma cu câteva zile sub pretinsa ocazie a inspectării stării șantierului pe care îl sponsorizează pentru renovarea Eparhiei Bălțiului.

Palatul de la Bălți a fost construit în perioada interbelică în timpul episcopatului lui Visarion Puiu, episcopul român de Hotin, ulterior fiind ales mitropolit al Bucovinei, iar în perioada războiului mondial fiind numit mitropolit al Transnistriei.

Mai important de atât este faptul că Dodon a găsit din nou bani din visteria Administrația Prezidențiale pentru acest lucru, deși nu este tocmai transparent din ce sume sponsorizează el astfel de acțiuni, ținând cont că are un buget extrem de limitat în acest sens.

De asemenea, Dodon s-a asigurat că lucrurile merg bine prin intermediul lui Marchel în vederea găzduirii Congresului Mondial al Familiilor în toamna acestui an, fix înaintea alegerilor. La eveniment este așteptat și Patriarhul Rusiei, Kiril, un obișnuit al pelerinajelor electorale din Republica Moldova.

„Am discutat despre situaţia din municipiul Bălţi, despre Postul Mare şi despre pregătirile pentru sărbătorirea Paştelui din acest an, precum și despre organizarea la Chişinău a Congresului Mondial al Familiilor și despre vizita preconizată în ţara noastră a Patriarhului Moscovei şi al Întregii Rusii, Sanctitatea Sa Kirill”, a scris Dodon pe o reţea de socializare.

„Am discutat detalii despre vizita pe care umează s-o întreprind în Republica Elenă, inclusiv pe Muntele Athos, la finele lunii martie curent, dar şi despre crearea organizației internaționale Prietenii Ortodoxiei”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

În august 2017, Karadeniz a relatat în exclusivitate despre întâlnirea pe care Dodon a avut-o la Muntele Athos, în Grecia, cu oligarul rus Konstantin Malofeev pentru a cere bani și sprijin în aducerea acestui Congres la Chișinău, înainte de alegerile parlamentare.

Principalii sponsori ai Congresului Mondial al Familiilor sunt Konstantin Malofeev și Vladimir Iakunin, doi oligarhi ruși conservatori care au legături strânse cu Kremlinul și care finanțează inițiativele ortodoxe creștine și prietenoase cu Rusia în fostele țări sovietice și în Occident.

Partenerul de afaceri al lui Malofeeev, Aleksei Komov, se află în conducerea consiliului Congresului Mondial al Familiilor. De asemenea, soția lui Iakunin, Natalia Iakunina, este șefa unuia dintre grupurile sale membre denumită „Sfințenia Mamei”.

Konstantin Malofeev este cunoscut mass-media pentru legăturile apropiate cu administrația de la Kremlin, fiind și unul dintre principalii finanțatori ai activității cunoscutului geopolitician rus, Alexandr Dughin, considerat unul dintre ideologii panslaviști cei mai influenți în prezent.

Oligarhul ortodox a intrat în atenția mass-media și datorită finanțării revoltelor pro-ruse din Crimeea și Donbas, fostul premier separatist al Republicii Populare Donețk, Alexandr Borodai, fiind un apropiat și angajat al lui Konstantin Malofeev.

Dodon și PSRM inflamează spiritele la Bălți și Comrat

Recent, Dodon a dat tonul campanie electorale la Bălți, acolo unde juristul său Maxim Lebedinschi a scris pe Facebook că cere instituțiilor de investigație, Procuratura și Serviciul de Informații și Securitate, că investigheze activitatea consulului României la Bălţi, Mihai Baciu, pe care îl acuză de partizanat şi de corupere politică a aleşilor locali din nordul Republicii Moldova.

Deși nu a putut prezenta nicio probă în acest sens, angajatul lui Dodon a afirmat pentru Jurnal de Chișinău că ar avea informații conform cărora aleșii locali care semnează declarația simbolică de unire cu România, ar primi câte 1.000 – 2.000 de euro.

MAE de la București a dezmințit imediat gândurile de pe Facebook ale lui Dodon&Co și a afirmat că aceste afirmații sunt făcute într-o logică de campanie și nu au nimic în comun cu realitatea.

Anterior, Dodon a amenințat în repetate rânduri că va convoca Consiliul de Securitate în privința „amenințării la adresa securității naționale” pe care le reprezintă declarațiile simbolice de unire, hârtii ce nu au nicio valoare juridică.

Același lucru l-a încercat Dodon și la Comrat, în UTA Găgăuzia. De data aceasta ceva mai organizat sunt vorba unei reuniuni ce a avut loc pe 24 februarie în satul Tomai din raionul Ceadâr Lunga din UTA Găgăuzia. Aici au participat mai toții liderii găgăuzi care s-au întrecut în lozinci dure la adresa Bucureștiului și au amenințat Chișinăul că vor ieși de sub jurisdicția sa, în cazul pierderii suveranității R. Moldova și a unei eventuale uniri cu România.

De altfel, un deputat etnic găgăuz, pe numele său Corneliu Dudnic, membru al Partidului Democrat, ce se pretinde pro-european și favorabil unei relații foarte apropiate cu Bucureștiul, a afirmat că el va fi primul care va pune mâna pe armă și va apăra indepedența Găgăuzia împotriva României. Dudnic a scăpat ulterior cu un avertisment, chiar înainte ca premeirul României, Viorica Dăncilă, să vină în vizită oficială la Chișinău pe 27 februarie.

Toate aceste elemente conduc la intrarea într-o logică de campanie electorală totală ce va utiliza toate tacticile negre de manipulare și demonizarea a UE și a României în particular de către forțele pro-rusești, în ciuda pretinselor războaie anti-propagandă pe care Chișinăul le-ar purta împotriva propagandei rusești din Republica Moldova.

Aceste lucruri sunt aruncate sub ochii partenerilor occidentale, în timp ce la Chișinău „sistemul de putere” funcționeză în continuare după regulile locale de împărțire a feliilor de tort, iar România este folosită ca paravan pentru aceste combinații non-combat care se fac în plan local, atât de politicienii proruși, cât șo cei pretinși proeuropeni.

Corespondență de la Chișinău pentru Karadeniz Press, Mădălin Necșuțu

Share our work
ANALIZĂ: Cum s-a implicat Rusia în Balcani și statele Parteneriatului Estic împotriva Occidentului

ANALIZĂ: Cum s-a implicat Rusia în Balcani și statele Parteneriatului Estic împotriva Occidentului

Patriarhul rus Kiril, alături de liderul de la Kremlin Vladimir Putin

Un raport al Comitetului de Relații Externe al Senatului american, intitulat ,,Asaltul asimetric al lui Putin asupra democrației din Rusia și din Europa: implicații pentru securitatea Națională a Statelor Unite”, a stârnit multe reacții în ultimele zile. Documentul de 206 pagini face referire la metodele pe care Rusia le folosește atât în Balcani, dar și în țările Parteneriatului Estic pentru a obstrucționa, sau chiar de a stopa procesele democratice din diferite țările din zona sud-estică a Europei, dar și cea baltică.

„Majoritatea finanțărilor guvernului rus se concentrează asupra „statelor-leagăn” (termen folosit în alegerile interne din SUA pentru a denumine statele în care pot câștigă oricare din forțele politice înscrise în bătălie -n.r.) post-sovietice precum Ucraina, Moldova, Georgia și Armenia, dar și grupurile sprijinite de Kremlin în țările baltice și în Balcani, în special în Serbia și Bulgaria”, se arată în document

În numele „tătucii” Vladimir

Raportul scoate în evidență rolul Patriarhiei ruse în promovarea politicii externe a Kremlinului.„Biserica a devenit un instrument a statului rus. Este folosit pentru a extinde și a legitima interesele Kremlinului”, se arată în document care îl citează pe fostul editor al revistei oficiale al Patriarhiei Moscovei.

Interesantă este însă paralela dintre Republica Moldova și Muntenegru, acolo unde Rusia acționează, în primul caz pentru împiedicarea parcursul de aderare la UE al Chisinau, iar în cazul Muntenegrului de aderare la NATO.

În ambele situații, Rusia acționează prin bisericile locale. Dacă Mitropolia Moldovei este subordonată canonic de Patriarhia Moscovei, în cazul Muntenegrului, Rusia acționează prin „proxy” și anume Biserica Ortodoxă Sârbă, una cu strânse legături cu Moscova.

„În Moldova, înalții prelați ai Bisericii au lucrat pentru a opri dorința de integrare a țării în Europa (conducând proteste anti-homosexuale și chiar pretinzând că noile pașapoarte biometrice pentru UE au fost „satanice” deoarece aveau un număr de 13 cifre), iar preoții din Muntenegru au condus eforturile pentru a bloca țara de la aderarea la NATO”, se precizează în raport.

Documentul relevă că Mitropolia Moldovei a avut un rol determinant ca agent electoral în alegerea președintelui prorus Igor Dodon la finele lui 2016. Pe lângă cele menționate în raport, o bună parte din preoții Mitropoliei Moldovei au avut ca misiune diabolizarea candidatului Maia Sandu în rândul populației, principalul personaj în acest sens fiind Episcopul de Bălți, Marchel.

Candidatul PAS a căzut atunci sub un tir de acuzații și jigniri legate de faptul că nu este căsătorită și nu are copii, retorica bisericii bazându-se pe cea legată de familia tradițională ca virtute absolută.

Avem de ales un președinte din două candidaturi. Un creștin sau un necreștin. Un patriot sau un nepatriot (…) Rugăm să veniți la alegeri și să faceți alegerea corectă. Sfânta biserică nu se implică în politică… Ea supraveghează latura morală și religioasă a întregii societăți. Biserica mai are o sfântă datorie de a lămuri oamnilor pe cine să voteze (…) Igor Dodon, pe care-l credem creștin și patriot, regulat se împărtășeşte, frecventează biserica, este prieten al bisericii…. Dacă o votați pe Maia Sandu, vă asumați multă osândă și mare păcat în fața lui Dumnezeu”, a declarat în campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din toamna anului 2016, episcopul de Bălți și Fălești Marchel.

Acest lucru este relevat ca „modus operandi” și în raportul Senatului american și în alte state din regiune precum Ucraina, Georgia sau Armenia.

„Comisiile ortodoxe cu privire la familie, modelate pe comitete ortodoxe ruse similare, au lansat atacuri asupra grupurilor feministe și cele LGBT. Aceste comitete pretind că egalitatea de gen este o construcție occidentală destinată răspândirea homosexualității în Europa de Est, învinuind Statele Unite și UE pentru căderea „sănătății morale” în respectivele societăți”, se arată în document.

Muntenegru, tărâmul unor bătălii aprige între Est și Vest

Cu o populație de circa 600.000 de cetățeni, o armată de câteva mii de soldați și câteva tancuri, Muntenegru a fost cu precădere în aceeași toamnă a anului 2016 tința unor importante imixtiuni ruse. Influența rusă se face simțită în Muntenegru nu numai prin legături bisericești, dar și prin numărul mare de investitori ruși care au băgat milioane de euro în zona stațiunilor maritime muntenegrene de la Budva sau Kotor.

În noiembrie 2016, un complot pus la cale de serviciile speciale ale armatei ruse GRU de asasinare a premierul muntenegrean, cu ajutorul unor paramilitari sârbi, a fost curmat de către autoritățile de securitate muntenegrene.

Procurorul care s-a ocupat de caz, specializat în lupta crimei organizate, Milivoje Katnic, declara atunci că „autorităţile au descoperit că o grupare de crimă organizată s-a format pe teritoriul Muntenegrului, Rusiei şi Serbiei cu scopul de a comite acte de terorism”.

Rusia s-a zbătut atunci foarte tare să țină Muntenegru departe de NATO, pentru a nu permite extindea influenței Alianței în zona Balcanilor. „Expansiunea continuă a infrastructurii militare NATO și a NATO spre est, desigur, nu poate decât să ducă la acțiuni de răspuns din partea Estului, și anume partea rusă”, declara încă din decembrie 2015, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de New York Times.

Unul dintre cei mai vocali avocați anti-NATO din Muntenegru a fost episcopul ortodox Momcilo Krivokapici, ce are parohia în Kotor, unul dintre cele mai frumoase orașe de pe coasta Mării Adriatice.

NATO este o forță ocupantă și sunt absolut împotriva ei”, declara Krivokapic în noiembrie 2016. Cu o lună mai devreme, în octombrie 2016, Krivokapici fusese gazda, la Kotor, a unei reuniuni a 26 de organizații cazace din Serbia, Bosnia-Herțegovia, Muntenegru, Macedonia, Grecia și Bulgaria.

Armata cazacilor din Balcani”, o grupare condusă de ruși a naționaliștilor pan-slaviști ostili față de NATO, se autodenumesc „luptători”. Pe lângă aceștia, la reuniunea de la Kotor și-au făcut simțită prezența și membrii clubului de motocicliști ruși „Night Wolves” (Lupii nopții – n.r.), al cărui lider este prieten cu Vladimir Putin.

Astfel de întâlniri ale cazacilor au devenit frecvente în Balcani, un caz mediatizat fiind cel al cetățeanul sârb Bratislav Zivkovic, combatant de partea separaștilor din Lugansk și Donețk în estul Ucrainei și declarat indezirabil în Romania pentru 15 ani, după ce a participat în luna octombrie la o întâlnire organizată de Obștea Cazacilor din România în Delta Dunării în toamna lui 2017.

Moldova, în „cleștele sfânt” al Moscovei

Dacă în cazul Muntenegrului, care a acces în NATO în iunie 2017, lucrurile nu au putut fi la fel și pentru Republica Moldova. Ales la finele lui 2016 ca președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon a demarat imediat acțiuni de întărire a relației cu Rusia, inclusiv pe partea bisericească. Încă din martie 2017, Dodon a mers la Moscova acolo unde s-a întâlnit și cu Patriarhul rus Kiril.

Ulterior, la începutul lui august 2017, Dodon a avut o întâlnire de taină la muntele Athos cu Konstantin Malofeev, numit de presa occidentală și „oligarhul lui Dumnezeu”, unul dintre principalii sponsori ai promovării intereselor politice ale Rusiei prin intermediul bisericii.

Acolo, în Grecia, Dodon i-a cerut oligarhului rus, aflat de astfel și pe „blacklist-ul” sancționaților de către Occident, sprijin financiar și de imagine pentru ca Patriarhul rus Kiril să vină în toamnă acestui an la Chișinău cu ocazia desfășurării Congresului Mondial al Familiei.

Acesta nu este altceva decât o acțiune de imagine menită să ridice popularitatea lui Igor Dodon și a PSRM în perspectiva alegerile parlamentare ce ar trebui să se desfășoare în noiembrie, atunci când socialiștii vor marșa pe cartea ortodoxiei și a familiei de tip tradițional.

După ultima vizita a lui Dodon la Moscova, pe 26 decembrie 2017, acesta a reiterat faptul că l-a invitat pe Patriarhul rus Kirill la Chișinău. „Patriarhul Kiril a primit invitația mea de a efectua o vizită pastorală în Moldova şi de a participa la Congresul Mondial al Familiilor, care va avea loc la Chişinău, în luna septembrie, 2018”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

Astfel, în toamna acestui an nu vor fi doar alegeri politice între Est și Vest în Republica Moldova, ci se va da o bătălie inclusiv cu arme adiționale precum „cele sfinte” ale bisericii, acolo unde Patriarhia Rusă deține un atuu important ce nu va ezita să-l folosească pentru a spori punctajul colțului politic prorus de la Chișinău.

Corespondență de la Chișinău de Mădălin Necșuțu pentru Karadeniz Press

Share our work