de Razvan Iorga | feb. 13, 2019 | Uncategorized @ro
Politica și religia merg mână în mână în R. Moldova, o țară de tip patriarhal în care religia încă face casă bună cu politică. Nici această campanie electorală pentru alegerile parlamentare, ce vor avea loc pe 24 februarie, nu face excepție de la această cutumă.
La fel ca în anii precedenți, înalții ierarhi se afișează cu politicienii la toate evenimente importante, dar mai ales participă activ în campaniile electorale de partea anumitor candidați. Influența lor se exercită fie la vedere, prin declarații de susținere și transfer de imagine către anumiți politicieni, fie la nivel parohial, acolo unde preoții locali le spun oamenilor cu cine anume să voteze.
În R. Moldova, 97% la sută dintre cetățeni se declară creștini-ortodocși, iar Biserica se află pe primul loc în topul încrederii acestora. Tocmai din aceste considerente există o relație strânsă între politicieni și clerici. Dacă primii primesc girul înalților prelați și merg în campanie cu sloganuri religioase și teme bazate pe religie, cei din urmă se aleg cu beneficii materiale și influențarea anumitor decizii la nivel înalt.
Cele mai importante biserici din R. Moldova sunt subordonate canonic unor entități din afara țării. Dacă în cazul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove este vorba de supunere religoasă față de Patriarhia Moscovei, în cazul Mitropoliei Basarabiei subordonarea canonică se face față de Patriarhia de la București.
Comparativ, Mitropolia Moldovei deține o putere mult mai mare prin numărul de biserici și mănăstiri, dar și din punct de vedere al numărului mult mai mare de enoriași. Raportul este undeva de circa 8 la 1.
Ceea ce este însă mai interesant este că Mitropolia Moldoveni nu și-a schimbat niciodată reflexele de pe vremea Uniunii Sovietice și continuă să se implice activ numai de partea candidaților din zona de stânga. Ca particularitate, de partea forțelor politice proruse sau care au o orientare politică de moment ce convine Moscovei.
Dacă în trecut au fost comuniștii, în ultima decadă cei mai susținuți au fost socialiștii conduși de facto de președintele prorus Igor Dodon. Acesta continuă să fie principalul vector de imagine al Socialiștilor care nu au alte figuri importante și merg în continuare cu locomativa imagologică reprezentată de Dodon, liderul de facto al formațiunii.
Totuși, pe acest palier a intrat și fostul partid proeuropean – Partidul Democrat – condus de Vlad Plahotniuc. În prezent, acesta din urmă a schimbat orientarea ideologică și a declarat că formațiunea sa va duce o politică de tip naționalism denumită pro-Moldova.
Astfel de abordări sunt în concordanță cu linia Mitropoliei Moldovei care la rândul său promovează valorile spirituale ale lumii slave și un naționalism local denumit „moldovenism”. Acest curent se vrea unul negaționist. Mai exact, al negării moștenirii culturale și lingivistice a moldovenilor față de români, cu toate că populațiile celor două state împărtășesc aceeași limbă și au aceleași obiceiuri și tradiții.
De Biserica este apropiat și partidul prorus Ilan Shor, al cărui lider este tocmai creierul în afacerea denumită „furtul miliardului”, care a păgubit sistemul bancar moldovenesc cu un miliard de dolari între 2011-2014.
Biserica și familia sunt unele dintre cele mai importante teme promovate de socialiștii proruși, creditați în sondaje cu circa 36% din opțiunile de vot ale moldovenilor. În septembrie 2018, președintele Igor Dodon a adus la Chișinău Congresul Mondial al Familiilor, un eveniment ultraconservator ce a implicat foarte intens înalți prelați din Patriarhia Moscovei, Mitropolia Moldovei și secte ultraconservatoare occidentale.
Patriarhul rus Kirill îl binecuvântează politic pe Igor Dodon
La eveniment ar fi trebuit să participe chiar și Patriarhul rus Kiril, însă situația creată de dorința de autocefalie a Patriarhiei de Kiev i-a anulat acestuia planurile de călătorie în Moldova.
Cu toate acestea, Igor Dodon insistă ca Patriarhul Kiril să facă o vizită la Chișinău luna aceasta pentru a ridica cota de popularitate pentru partidul său – PSRM.
La fel ca și în Rusia, troika puterii la Chișinău este alcătuită din Președinte, Guvern și Biserică. Astfel, de fiecare dată când ajunge la Moscova, Dodon are întrevederi cu reprezentanți ai acestor instituții. Ultima de acest fel a avut loc la 1 Februarie 2019, cu ocazia a 10 ani de la întronizarea lui Kiril ca lider al Bisericii Ruse.
Dodon i-a mulțumit atunci lui Kiril pentru „grija Rusiei față de Mitropolia Moldovei” și l-a asigurat pe acesta că nu va permite „implantarea în Moldova a ideologiei antifamilie”.
Rolul important jucat de biserică în economia ultimelor scrutine din R. Moldova este incontestabil. Cel mai elocvent caz a fost cel al influentului episcop de Bălți, Marchel, care a ieșit public și a îndemnat enoriașii să nu voteze cu contracandidata lui Dodon la alegerile prezidențiale din noimebrie 2016, proeuropeana Maia Sandu.
Marchel a numit-o atunci pe Maia Sandu drept „stearpă” și o persoană care nu trăiește în canoanele bisericii, motiv pentru care voturile ar trebui să meargă către Igor Dodon. Imediat după ce a câștigat alegerile, Dodon a început sponsorizarea din fondurile Administrației Prezidențiale a clădirii Episcopiei de la Bălți, condusă de Marchel.
Marchel a mai fost implicat în noiembrie 2014, în pragul ultimelor alegeri parlamentare și într-o serie de întâlnire conspirative cu mai mulți lideri separatiști din R. Moldova, autoritățile vorbind atunci de o serie de planuri pentru prealuarea puterii de către acest grup prin acțiuni de lovitură de stat.
În aceste condiții, Biserica este un factor decisiv de balans în opțiunea electoratului din punct de vedere al orientării geopolitice a țării. Și în acest scrutin, prelații subordondați canonic Moscovei vor încerca să încline balanța în favoarea forțelor de stânga, cu precădere cele de natură prorusă.
Lupta va fi din nou inegală. Forțele politice proruse vor arunca în joc din nou „triada nucleară”: Biserica, propagandă prin gurile de tun mediatice și situații cu pontențial emoțional puternic de ultim moment.
Corespondența de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | apr. 23, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Dacă în plan politic, economic și militar relațiile dintre Ucraina și Rusia sunt de mult tensionate și aproape de ruptura totală, Kievul mai urmărește un plan în care să se despartă de Moscova – cel spiritual. Mai exact, Ucraina vrea să obțină autocefalia bisericii ortodoxe ucrainene.
În prezent, în Ucraina, pe lângă Biserica Ortodoxă a Ucrainei care este dependentă jurisdicțional de Patriarhia Moscovei însă are statut de autonomie, mai funcționează alte două entiăți. Este vorba de Biserica Ortodoxa a Patriarhatului din Kiev, foarte prezentă în timpul Euromaidanului și Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană, ce stă bine la capitolul reprezentare externă.
În acest context, liderul de la Kiev, Petro Poroșenko a simțit potențialul electoral al unei astfel de inițiative și vrea să împingă demersul cât mai aproape de deznodământ. Poroșenko, aflat în scădere în sondaje, ar vrea să candideze pentru un nou mandat de președinte în 2019.
Săptămâna trecută, Poroşenko declara că va adresa un apel către Patriarhul de Constantinopol Bartolomeu I, căruia îi va cere să acorde bisericii locale ucrainene Tomosul de autocefalie.
În plan intern, Poroşenko le-a cerut liderilor partidelor politice de la Kiev să susţină acest demers, argumentând că Ucraina este mai aproape decât oricând să obțină apariția propriei biserici autocefale locale.
„Acest lucru este evidențiat nu numai de poziția Patriarhului de Constantinopol, ci și de poziția membrilor Sinodului”, a menţionat preşedintele ucrainean. El a spus că nu poate dezvălui detaliile acestei întâlniri, dar a asigurat că există deja toate elementele necesare pentru crearea unei biserici locale ucrainene.
„Ucraina, ca stat independent, nu doar că are dreptul, ci pur și simplu este obligată să îşi înfiinţeze biserică. Eu, în calitate de președinte, am decis să apelez la Patriarhul Bartolomeu, solicitând să acorde Tomosul de autocefalie pentru biserica locală ucraineană şi v-aş ruga şi pe dumneavoastră, dragi colegi, ca şi Parlamentul să sprijine este apel şi să facem acest lucru cât mai repede posibil”, a precizat Poroșenko în cadrul unei întâlniri cu liderii partidelor parlamentare din Ucraina, citat de Rador.
Liderul de la Kiev a explicat că, după adoptarea unei decizii în acest sens în Parlament, chestiunea creării bisericii ucrainene va fi discutată în cadrul Sinodului.
Ucraina face lobby că decizia Sinodului să fie una pozitivă și să vină înainte de aniversarea a 1030 de ani de la creştinarea Rusiei Kievene (28 iulie 2018 – n.r). Totodată, liderul de la Kiev a subliniat că biserica ortodoxă ucraineană va fi separată de stat. „Biserica ortodoxă locală unificată nu va deveni o biserică de stat. Toți credincioșii au dreptul să-şi aleagă liber atât lăcaşul de rugăciune, cât şi jurisdicția ecleziastică”,a adăugat Petro Poroşenko.
Ecouri la Constantinopol
Apel lui Poroșenko a avut ecou rapid la Constantinopol, acolo un Sfântul Sinord al Patriahiei Ecumenice s-a întâlnit între 19-20 aprilie, chiar la reședința Patriarhatul din cartier Fanar al Instanbului.
Evenimentul a fost anunțat pe pagina de Facebook a Patriarhiei de la Kiev. La Constantinopol, Patriarhia Ecumenică a examinat probleme legate de situația bisericii din Ucraina. Instituția a primit de la biserica ucraineană și autoritățile civile apelul de acordarea a autocefaliei și a decis i-a în considerare această problemă în coordonare cu toate bisericile ortodoxe surori.
„În conformitate cu canoanele divine și sacre, precum și cu ordinea ecleziastică seculară și cu Sfânta Tradiție, Patriarhia Ecumenică se preocupă de păstrarea unității pan-ortodoxe și de îngrijirea Bisericilor Ortodoxe din întreaga lume – în special a Ucrainei Ortodoxă, care a primit credința creștină și botezul sfânt de la Constantinopol.
Astfel, Biserica-mamă a examinat aspectele legate de situația eclesiastică din Ucraina, așa cum a fost făcută în sesiunile sinodale anterioare și primită de la autorități ecleziastice și civile – reprezentând milioane de creștini ortodocși ucrainieni – o petiție care cere eliberarea autocefaliei, a decis să comunice îndeaproape și să coordoneze cu Bisericile sale ortodoxe sora în legătură cu această chestiune „, se arată în comunicatul publicat pe site-ul web al Patriarhiei Ecumenice din 22 aprilie.
Vestea Sinodului Patriarhiei ecumenice a fost primită cu entuziasm de structurile clericale ucrainene.
„Având în vedere că Sinodul de la Constantinopol este în general limitat la informarea despre întâlnirile sale fără a preciza detaliile, comunicatul de mai sus, chiar prin publicarea sa, este un semnal pozitiv semnificativ al schimbărilor semnificative și Pregătirea Patriarhiei Ecumenice de a aduce cazul la concluzia sa pozitivă logică”, a precizat la rândul său centrul de presă al Patriarhiei de la Kiev, citat de Karadeniz Press.
„Războiul” din Kiev: faza pe capele
Semnalul poate fi interpretat ca unul pozitiv, astfel că în cel mai scurt timp cererea de primire a autocefaliei de către Patriarhia Kievului va fi satisfăcută.
Lucrurile în aceea ce privește „schisma” de Moscova au început să se precipite încă din noiembrie 2017. Atunci,activiștii ucraineni au creat o petiție pe site-ul Consiliului Local al orașului Kiev, în care solicitau demolarea unei capele din centrul orașului ce aparține Bisericii Ortodoxe Ucrainene, de sub tutela Moscovei Petiția a strâns atunci rapid cele 10.000 de semnături necesare astfel că a fost luată în considerare de Consiliul municipal al orașului Kiev.
După ce activiștii dintr-un grup naționalist ucrainean au distrus un birou de informații în apropierea capelei, în 25 ianuarie 2018, poliția i-a arestat pe arhitecții activiști Oleksandr Horban and Oleksi Șemotiuk sub acuzația de tentantivă de incendiere.
La 27 ianuarie, Tribunalul din Kiev a dispus două luni de arest atât pentru Horban, cât și pentru Șemotiuk, aceștia fiind acuzați de distrugere intenționată și alte daune materiale.
Astfel că demonstranții s-au adunat din nou în apropierea capelei de pe strada Volodimirska din Kiev pentru a cere o investigație asupra legalității construcției Patriarhiei Moscovei și a eliberării lui Horban și Shemotiuk.
Protestarii au purtat atunci pancarte cu mesajele: „Pleacă preotul Moscovei!” și „O incendiere care nu s-a întâmplat niciodată” și au fost aproape de a se ciocni cu enoriașii arondați acestei capele.
Decizia autorităților
La începutul lunii februarie, Consiliul municipal din Kiev a dat curs petiției cetățenilor hotărând că într-adevăr capela Bisericii Ortodoxe Ucraineane, subordonată Moscovei, ar fi contruită ilegal pe lângă rămășițele fundației Bisericii Desiatynna, ce se află pe teritoriul Muzeului Național de Istorie al Ucrainei din Kiev.
Consilierii au cerut mutarea construcției, deoarece ar fi construită ilegal pe pământul de importanță culturală și istorică. Între timp, directorul Muzeului Național de Istorie al Ucrainei din Kiev, Tetiana Sosnovska, a declarat presei ucrainene că muzeul va recurge la o acțiune în instanță împotriva organizației religioase care a inițiat construcția ilegală.
Cu un 2019 drept an eletoral crucial în Ucraina, astfel de acțiuni schismatice se vor produce la toate nivelurile între Ucraina și Rusia. Pe termen lung, Rusia a pierdut această partidă cu Occidentul, după anexarea Crimeii și întreținerea războiul din estul Ucrainei. Acum, Kievul doar decontează pe toate planurile ambițiile politico-teritoriale ale liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. (M.N.)
de Vitalie Goncearov | iul. 27, 2016 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, R. Moldova, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rusia se va implica în propaganda din spațiul său de influența nu numai prin mass-media, ci și prin redutabila armă a religiei. Tocmai din această cauză, în luptă va fi aruncată Patriarhia Rusă care vrea să capteze atenția și a celor care folosesc noile tehnologii de comunicate. În acest scop, Biserica Ortodoxă Rusă a anunțat recent că va lansa o aplicație de tip messenger atât pentru enoriași, cât și pentru preoții săi, a precizat serviciul de presă al rețelei de socializare ortodoxe „Elițî”, preluat de Tass. „Aplicația va deveni o parte importantă a platformei unice de comunicare a Bisericii Ortodoxe Ruse, realizată pentru satisfacerea necesităților credincioșilor de comunicare interactivă și pentru o comunicare neîntreruptă între enoriași și Biserică”, se precizează într-un comunicat oficial. În noua aplicație messenger, în afară de funcțiilor obișnuite, vor fi și funcții speciale pentru fețele bisericești de diferite ranguri. „Potrivit estimărilor noastre, auditoriul releței poate ajunge la 7-10 milioane de oameni”, a declarat directorul pentru dezvoltare a relețelei „Elițî”, Ivan Suslin. La începutul lunii iulie, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii a anunțat despre lansarea a două posturi de televiziune cu tematică religioasă.
Oglinzile strâmbe ale lui Kiril
La începutul anului 2014, Patriarhul Kiril nu se arătat deloc încântat de noile tehnlogii pe care le cataloga drept rătăciri ale sufletului. „Oamenii pasionati prea mult de retelele de socializare ratacesc intr-o ‘imparatie a oglinzilor strambe”, a declarat Patriarhul Moscovei si intregii Rusii, Kiril, potrivit Itar-Tass. „Aceasta este o inrobire a constiintei si vointei. Oamenii stau cu zilele in fata ecranelor, a monitoarelor sau tabletelor si se afunda in aceasta realitate. Se dezvolta romane virtuale, tragedii virtuale, conflicte virtuale. Ne cufundam intr-o imparatie a oglinzilor strambe”, a caracterizat in mod plastic situatia Patriarhul Kirill, intr-un interviu difuzat marti pe postul de televiziune „Rossia”. Capul Bisericii Rusiei considera ca, in aceasta situatie, poate fi vorba de o „criza spirituala a oamenilor”. „In aceste oglinzi strambe se oglindeste realitatea, ne oglindim noi insine. De aceea, intr-un anumit sens, Internetul este o imagine a lumii spirituale a civilizatiei umane, iar acest lucru constituie subiect de gandire, posibil in primul rand pentru Biserica, responsabila de starea spirituala a oamenilor’, a recunoscut Patriarhul Kiril.
În 2013, fugea de internet ca dracul de tămâie
În timp ce Biserica Rusa cauta în 2014 să-și extinda influența în viața publică a cetățenilor ruși, Patriarhul Kiril avea planuri importante si in cazul unei reforme pe internet. Dusman declarat al Internetului, Kiril, a declarat in vara lui 2013 ca fetele bisericesti nu trebuie sa se foloseasca de internet, pentru a se feri de tentatii. El este de parere ca viata monahala nu trebuie sa se adapteze in niciun fel conditiilor moderne de viata, potrivit Lenta.ru. n prezent, o mare tentatie este internetul. Multi calugari procedeaza, in opinia mea, absolut lipsit de intelepciune: pe de o parte, ei se retrag din lume, pentru a-si crea conditii bune pentru salvare (a sufletului), insa pe de alta parte isi iau telefonul mobil si incep sa intre pe internet, unde, dupa cum stim, sunt multe tentatii si lucruri pacatoase’, a declarat Patriarhul Kirill, in timpul intrevederii avute cu monahii manastirii Zografu de pe muntele Athos. Cand un calugar ia in mana telefonul mobil, pentru a se conecta la internet, el ar trebui sa se gandeasca daca merita sa se afle la manastire’, spunea capul Bisericii Ortodoxe Ruse.
Post virtual și „abstinență de rețele”, între ipocrizie și ură
De asemenea, in luna martie a lui 2013, Biserica Ortodoxa Rusa i-a indemnat pe credinciosi sa se abtina in timpul Postului Mare nu doar de la produse lactate si carne, ci si de la utilizarea retelelor de socializare. La inceputul anului trecut, Kirill a declarat razboi internetului si demarat o ampla „cyber-cruciada”. Motivul a fost determinat de ingrijorarea sa fata de numarul mare de postari anti-biserica de pe internet si a declarat ca Biserica Ortodoxa Rusa pe care o conduce va deveni mult mai activa pe retele sociale pentru a grai adevarul in fata enoriasilor sai. „Blogurile si retele sociale ne dau noi oportunitati pentru misiunea noastra crestina in vremuri in care Biserica se afla sub asediu mai intens ca inainte”, a declarat Kiril. „Sa nu fim prezenti acolo inseamna a arata neputinta si lipsa de interes pentru salvarea fratilor nostri”, a continua acesta. „Acum ca mass-media sociala arata un mare interes, desi nu intotdeauna unul foarte vocal, in viata bisericii, datoria noastra este de converti acest interes intr-o cauza buna pentru a crea conditiile ca tinerii sa il cunoasca pe Cristos, de a cunoaste adevarul despre viata oamenilor din interiorul bisericii”, a declarat patriarhul rus, Kiril. El a adaugat ca atunci cand o persoana este interesata de o cautare pe internet despre viata clericala, el afla o gramada de minciuni, ipocrizie si ura.
Internaționalizarea luptei în spațiul de influență
Strategia Moscovei de a fi prezentă în spațiul virtual nu este una singulară si nu se referă strict la acțiuni în interiorul granitei Federatiei Ruse, ci si peste hotare, acolo unde ortodoxia de tip slav este foarte prezentă, atât în R. Moldova, cât și Ucraina. Kiril avea încă din 2013 planuri mari în acest sens si pentru Republica Moldova, acolo unde actioneaza prin intermediul Mitropoliei Chisinaului si a intregii Moldove. „Biserica Ortodoxa Rusa vrea instituirea unui serviciu de presa eparhial in Republica Moldova, care va avea drept scop mentinerea unei imagini destoinice a Bisericii in spatiul media”, spunea acesta la începutul lui 2013. „Serviciul de presa eparhial nu este un moft, ci o necesitate urgenta. Scopul principal al serviciului nu va fi atat sa difuzeze fotografii frumoase, dar sa participe activ in influenta intelectuala si spirituala asupra spatiului mediatic, sa-l ajute pe arhiereu sa-si determine corect orientarea strategica a activitatii bisericesti”, a declarat Patriarhul Kirill. Potrivit acestuia, serviciile de presa eparhiale urmează a fi deschise in Republica Moldova, Ucraina, Belarus, țările baltice și din Orientul Mijlociu.
de Razvan Iorga | aug. 19, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Secretarul Mitropoliei Moldovei subordonata Patriarhiei Moscovei, Vadim Cheibas, a declarat luni ca patriarhul rus Kiril va ajunge la Chisinau in data de 7 septembrie. Kiril va avea intrevederi cu conducerea tarii, iar ulterior va participa la aniversarea a 200 de ani de la infiintarea eparhiei Chisinau, care va avea loc la Palatul National „Nicolae Sulac”. De asemenea, Patriarhul Kiril al Moscovei si al intregii Rusii va oficia o liturghie la Catedrala Mitropolitana „Nasterea Domnului” din Chisinau. Totodata, acesta va vizita manastirea Capriana, acolo unde se afla mormantul Mitropolitului Gavriil Banulescu-Bodoni. Dupa amiaza, seful Bisericii Ortodoxe Ruse se va deplasa la Tiraspol. „In regiunea transnistreana va avea un program suplimentar. Acum nu s-a discutat vizita in stanga Nistrului”, a declarat Cheibas, citat de Publika TV. Potrivit lui Vadim Cheibas, patriarhul Kiril va parasi Republica Moldova pe 9 septembrie, dimineata. Ultima oara, capul bisericii ortodoxe ruse a fost la Chisinau acum doi ani.
de Madalin Necsutu | ian. 10, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Patriarhul Moscovei si al intregii Rusii, Kiril, urmeaza sa revina in aceasta toamna la Chisinau , potrivit reprezentantilor Mitropoliei Moldovei care se subordoneaza canonic Rusiei. Kiril va veni la Chisinau in scopul de a marca 200 de ani de la integrarea eparhiei de Chisinau in Biserica Ortodoxa Rusa. Presa de peste Nistru a relatat ca vizita ar putea avea loc pe 8-9 septembrie, iar Patriarhul ar urma sa ajunga si in regiunea din stanga Nistrului. Seful Bisericii Ruse a mai fost in Moldova anul trecut, la inceputul lunii octombrie. Atunci, el a oficiat o slujba la Catedrala Mitropolitana, a vizitat Manastirea Curchi, dar si Sectia de Pediatrie a Spitalului Oncologic din Chisinau. Vizita lui Kiril la Chisinau vine sa intareasca Mitropolia Moldovei condusa de iPS Vladimir si dependenta de Patriarhia Rusa pe care acesta o conduce. In ultimii ani, Patriarhia Moscovei duce o adevarata campanie de promovare a unei dimensiuni spirituale panslave pentru a intari „teritoriul sau” canonic. Pelegrinarile lui Kiril in sfera de influenta religoasa a Rusiei se suprapun unor vizite ale oamenilor politici in zona iar in Republica Moldova, potrivit ambasadorului Republicii Moldova la Moscova Andrei Galbur, ar urma sa ajunga anul acesta si premierul rus Dmitri Medvedev. Diplomatia rusa a dat deja un raspuns de principiu pozitiv in acest sens.
Razboiul mitropoliilor
Recent, in cele doua mitropolii care fuctioneaza peste Prut – Mitropolia Moldovei si Mitropolia Barasabiei (legata canonic de Patriarhia Romana) – a avut loc un schimb de replici dupa ce preotii Mitropoliei Moldovei au acuzat politicienii de incercari de a schimba sarbatorirea Craciunului de pe rit vechi pe cel nou. Atunci, preotii Mitropoliei Moldovei au declarat ca cei care vor face acest lucru si vor sarbatori pe stil nou vor fi blestemati. Mitropolia Basarabiei a raspuns prin Inaltpreasfintitul Petru, Arhiepiscop al Chisinaului, Mitropolit al Basarabiei si Exarh al Plaiurilor (Biserica Ortodoxa Romana) ca nu stilul, vechi sau nou, conteaza la sarbatorirea Craciunului, ci ca importante sunt credinta si dragostea. „In aceasta perioada, discutiile privitoare la stil ocupa mult spatiu in mass-media. Dar nu stilul trebuie sa ne preocupe, ci credinta noastra, faptele noastre. Ce se intampla cu inima noastra? Ce adunam in ea – lumina sau intuneric? Fapta buna nu tine de stil. Dragostea fata de aproapele nu tine de stil. Bunatatea manifestata fata de semenul nostru nu tine de stil. Toate acestea le astepta de la noi Hristos – milostenia, dragostea, bunatatea si celelalte virtuti care izvorasc din acestea”, a spus atunci Mitropolitul Petru.
