Etnicii romani din Ucraina, cu cetatenie romana, in colimatorul autoritatilor de la Kiev
Romanii din Ucraina, dar si alte minoritati ce detin si cetatenii ale altor tari, ar putea avea probleme cu autoritatile de la Kiev. Guvernul ucrainean este decis sa nu mai tolereze aceasta situatie si ameninta cu masuri de corectie. ‘In curand se vor aplica sanctiuni impotriva persoanelor cu doua sau mai multe pasapoarte,” a adaugat seful diplomatiei ucrainene Pavlo Klimkin, dupa ce a participat la ceremonia sfintirii monumentului imparatesei Maria Tereza a Austriei de la Ujgorod (in apropierea granitei cu Slovacia). ”Cat de curand vor fi introduse controale vamale comune la granita, care vor exclude cazurile cand la vama ucraineana un cetatean arata un pasaport, iar la cea din alta tara — un alt document de identitate”, a avertizat seful diplomatiei ucrainene.
Comunitatea romaneasca ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, dupa ucraineni si rusi, daca nu ar fi divizata artificial in romani (151.000 persoane) si „moldoveni” (258.600 persoane). In 2014, Ministerul roman al Afacerilor Externe a atras atentia Ucrainei ca trebuie sa mentina protectia minoritatilor de pe teritoriul sau, pentru a continua calea europeana pe care s-a angajat. Etnicii de origine romana a fost divizata artificial de Kiev intre romani si „moldoveni”. Dupa caderea regimului presedintelui Viktor Ianukovici, patidele instalate la putere au abrogat Legea Ucrainei privind principiile politicii de stat in domeniul lingvistic. Diplomatia romana si-a exprimat atunci profunda preocupare fata de o „posibila deteriorare a sistemului de protectie a drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale”.
Parlamentul European indeamna Consiliul European si Comisia sa se asigure ca, in ceea ce priveste calendarul si continutul, oferta de liberalizare a regimului de acordare a vizelor adresata tarilor din cadrul Parteneriatului Estic este cel putin la fel de generoasa ca si propunerile adresate altor tari limitrofe mai indepartate, astfel incat sa nu se incurajeze emiterea de pasapoarte pentru cetateni ai tarilor din cadrul Parteneriatului estic. Potrivit aceluiasi document, Parlamentul European ia act de angajamentul mai ferm asumat de catre UE in privinta securitatii in vecinatatea estica prin stabilirea EUBAM in Republica Moldova; invita Inaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate/vicepresedinte al Comisiei si Serviciul European de Actiune Externa sa-si intensifice implicarea in solutionarea conflictelor prelungite din Transnistria, pe baza principiilor dreptului international – in special evitarea folosirii fortei, autodeterminarea si integritatea teritoriala – prin orientari politice mai active, printr-o participare mai activa si un rol mai pregnant in cadrul structurilor permanente si ad-hoc de solutionare a conflictelor, inclusiv la formele de negociere deja existente, in special cele ale OSCE. In viziunea deputatilor europeni, emiterea de pasapoarte in cazul Georgiei, Ucrainei si Moldovei ar putea avea efecte destabilizatoare, putand prejudicia, astfel, securitatea si interesele UE. De asemenea Parlamentul European subliniaza importanta unei incurajari mai accentuate a cooperarii regionale in zona Marii Negre si a consolidarii politicilor UE adresate regiunii Marii Negre, in special prin lansarea unei strategii complete a UE pentru Marea Neagra si prin asigurarea resurselor financiare si umane adecvate pentru punerea eficienta in aplicare a acesteia. Deputatii europeni subliniaza complementaritatea dinte politicile UE adresate Marii Negre si Parteneriatul Estic si solicita Comisiei si SEAE sa utilizeze in mod pozitiv diferitele abordari ale celor doua initiative, precum si sa clarifice, la toate nivelurile, modalitatea in care trebuie exploatat acest grad substantial de complementaritate.De asemenea, inaintea revizuirii politici de vecinatate fata de tarile vecine din estul Uniunii, membrii PE sustin ca UE trebuie sa faca o diferentiere intre tarile performante si cele care raman in urma din punct de vedere al progreselor. Cele care indeplinesc reforme trebuie recompensate cu o perspectiva europeana, se arata in rezolutia adoptata joi. In termeni practici aceasta inseamna ca UE ar trebui sa contureze criterii de evaluare a evolutiei reformelor democratice in aceste state. Rezolutia pledeaza pentru un sistem „in care ambitia si angajamentele sunt urmate de pasi concreti spre o perspectiva europeana”. O astfel de perspectiva ar putea servi drept un motor al reformelor in aceste tari. Natura exacta a acestei perspective europene a dat nastere unor dispute. Raportorul Marek Siwiec (S&D, PL) a depus un amendament la propriul raport, conform caruia rezolutia ar fi mentionat in mod explicit perspectiva aderarii la UE pentru tarile vecine din est. Amendamentul a fost respins in plen (247 pentru, 295 impotriva si 25 de abtineri), asa ca textul final face referire doar la „o perspectiva europeana, inclusiv articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeana”. Potrivit rezolutiei „combaterea coruptiei, in special in domeniul justitiei si in politie, ar trebui sa fie o prioritate majora pentru UE in dezvoltarea relatiilor cu partenerii estici.” In ceea ce priveste conflictele inghetate din regiune, membrii PE solicita Inaltului Reprezentant sa dezvolte „abordari novatoare, cum ar fi contactele si consultarile informale cu societatile teritoriilor separatiste, mentinand in acelasi timp politica UE de a nu acorda recunoastere teritoriilor in cauza”. Alte aspecte mentionate in rezolutie se refera la libertatea presei, liberalizarea vizelor si schimburile educationale. Multe dintre aceste probleme se vor afla printre principalele teme de discutie la urmatoarea sesiune inaugurala a Adunarii Parlamentare EURONEST, programata pe 3 si 4 mai in Bruxelles, adunare care va reuni membri ai Parlamntului European si parlamentari ai tarilor partenere din est.