de Isac Mihai | oct. 14, 2018 | Analize, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Opoziția pro-europeană de la Chișinău mizează pe sprijinul României
Liderii opoziţiei proeuropene de la Chişinău, Maia Sandu, preşedintele Partidului Acţiune şi Solidaritate, şi Andrei Năstase, preşedintele Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, au făcut, vineri, apel către autorităţile de la Bucureşti să lanseze mesaje clare actualei guvernări de la Chişinău în sensul asigurării unor condiţii democratice şi a respectării statului de drept în perspectiva organizării unor alegeri libere şi corecte la scrutinul parlamentar din Republica Moldova, relatează mass-media de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Război electoral total
“Am fost anunţaţi acum câteva săptămâni că alegerile vor avea loc pe 24 februarie, dar în Republica Moldova niciodată nu poţi fi sigur pentru că nu există predictibilitate şi avem o guvernare care reuşeşte să interpreteze legea aşa încât să organizeze lucrurile aşa cum îi convine mai bine”, a declarat declarat Maia Sandu la dezbaterea “Republica Moldova Azi – integrare europeană intre speranţe şi dezamăgiri” organizată de Fundaţia Universitară a Mării Negre.
Ea adăugat că în această perioadă “partidele proeuropene de opoziţie (…) au fost ţinta principală a atacurilor din partea partea Partidului Democrat”.
” Noi avem şanse, chiar dacă guvernarea vorbeşte despre noi ca despre partide slabe, noi suntem partide fără resurse financiare, ne finanţăm corect şi transparent din donaţiile cetăţenilor şi bugetele noastre sunt de sute sau poate de mii de ori mai mici decât bugetele partidelor de la guvernare, a PD-ului şi a Partidului Socialiştilor, dar noi ne bucurăm de încrederea cetăţenilor şi acest lucru l-am demonstrat la alegerile prezidenţiale şi la alegerile municipale din Chişinău. Pe ce contăm noi: alegeri libere şi corecte şi solicităm sprijinul autorităţilor din România pentru a transmite mesaje clare pentru această guvernare. E nevoie ca ei să respecte caracterul democratic al acestor alegeri. (…) Ca să nu ajungem într-o situaţie tensionată şi dificilă, avem nevoie de condiţii pentru alegeri libere şi corecte. În rest, noi o să ne facem treaba”, a mai spus Maia Sandu.
Jocuri pro-Kremlin
Referindu-se la Partidul Democrat (PD) şi la Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), ea a spus că e bine “să te dai proeuropean, să obţii bani de la Bruxelles, de la Washington, de la Bucureşti, dar să faci jocurile aşa cum îi convine Kremlinului”.
“Pentru că, şi pentru Kremlin şi pentru corupţii de la guvernare, este foarte comod să ţină Republica Moldova într-o zonă gri, într-o zonă în care ei singuri fac regulile şi le schimbă după bunul plac. O zonă în care să continue mecanismele de spălare de bani, schemele de corupţie şi în general se pare că strategia PD-ului, a PSRM-ului, este să transforme Republica Moldova într-o zonă offshore şi să-şi scoată comisioane din aceste infracţiuni financiare de pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus Maia Sandu.
Andrei Năstase, preşedintele Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, a afirmat, la rândul său, că este important ca acordarea capitalului public dinspre Bucureşti spre Chişinău să fie condiţionată în continuare “de stat de drept, de democraţie, de libertăţi”.
România, cel mai important partener comercial pentru Chișinău
“Din 2014 încoace, România a devenit cel mai important partener comercial pentru Republica Moldova. România a contribuit la reabilitarea a peste 930 de grădiniţe, mai mult decât au făcut-o toate guvernările de la Chişinău în acest sens. România a donat, practic, a acordat Republicii Moldova peste 100 de milioane de euro, lucru foarte bun. Ceea ce cred eu către trebuie făcut este ca România să-şi schimbe puţin strategia faţă de Republica Moldova şi voi vorbi şi despre clasa politică pe care o îndemn la mai multă responsabilitate şi la mai multă maturitate în ceea ce priveşte Republica Moldova, la un mesaj comun pentru cei de dincolo, pentru că Republica Moldova nu este un stat oarecare. M-aş bucura dacă capitalul public din România ar fi condiţionat în continuare de stat de drept, de democraţie, de libertăţi, de ce nu, de susţinerea unor firme deja existente, a businessului de acolo, de ce nu, a Mitropoliei Basarabiei din Republica Moldova. M-aş bucura dacă acest capital public ar fi însoţit şi de capitalul privat”, a afirmat Andrei Năstase.
Moldova, inclusă în dialogul parteneriatului strategic cu SUA
Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre, Dan Dungaciu, a punctat că Republica Moldova trebuie inclusă în dialogul parteneriatului strategic cu SUA.
“Nu cred că acest lucru s-a făcut suficient de apăsat, ca să mă exprim eufemistic. Am sentimentul că, dacă există vreun actor politic extern care va putea să joace semnificativ la alegerile parlamentare prezumate din 24 februarie, acel actor nu va fi nici Bruxelles-ul, nici chiar Washington, ci va fi Bucureştiul. Influenţa pe care încă o mai are Bucureştiul şi anumiţi oameni politici şi modul în care, totuşi, se priveşte şi la Bucureşti de la Chişinău, ar putea să fie un element semnificativ. Bruxelles-ul e un pic departe, Washingtonul oricum nu va da mesaje atât de specifice şi punctuale pentru că nu e problema lor fierbinte. Deci Bucureştiul, din punctul acesta de vedere, cred că este capitala europeană sau euroatlantică care ar putea avea cea mai mare influenţă, inclusiv în configurările politice de acolo. Şi din această perspectivă ar trebui să fim şi mai responsabili”, a declarat Dungaciu.
Sprijin pentru opoziție
Vladimir Socor, reprezentant al Jamestown Foundation, a declarat la rândul său că autorităţile de la Bucureşti ar putea să facă o serie de lucruri în ce priveşte relaţia cu Republica Moldova.
“Deşi Bucureştiul nu este unul dintre marii actori internaţionali, are o mai mică influenţă decât SUA sau UE, Bucureştiul are influenţă mai directă la Chişinău, iar Republica Moldova este la vârful priorităţilor declarate de politică externă ale României. (…) Vorbeam adineauri despre plutonul de condeieri şi bateriile de website-uri care scindează votul proeuropean şi pro-unionist. Cuvântul de ordine de la Bucureşti trebuie să fie să înceteze această tactică, e fatală în perspectiva alegerilor. (…) Al doilea, Guvernul României şi Preşedinţia României ar trebui să se asocieze evaluărilor Uniunii Europene faţă de situaţia de la Chişinău. Bucureştiul nu s-a asociat nici explicit şi poate nici măcar implicit cu evaluările UE. Asociindu-se cu această evaluare, Bucureştiul poate să recâştige sprijin popular şi prestigiu în Republica Moldova, să nu mai fie asociat cu persoana cea mai detestată din Republica Moldova, care este domnul Plahotniuc. Al treilea lucru, există metode foarte simple de public relations prin care guvernarea din Bucureşti şi Preşedinţia pot, în mod indirect, să susţină partidele proeuropene fără a recurge la amestecul în treburile interne ale Republicii Moldova, tehnicile necesare, prin televiziune, sunt arhicunoscute”, a declarat Socor.
Transnistria, eterna problemă
El a mai spus că o altă chestiune pe care o pot face autorităţile de la Bucureşti ţine de abordarea chestiunii transnistrene în cadrul OSCE.
“România poate şi trebuie să-şi exercite dreptul de veto, de a-şi retrage consensul în cadrul OSCE pentru a schimba politica OSCE în chestiunea conflictului din Transnistria. (…) România nu poate schimba de una singură sau nu foarte repede politica Washingtonului sau a Bruxellesului, dar poate schimba prin intermediul OSCE care are statut oficial de mediator. Să fiţi toţi conştienţi că atât alegerile, cât şi aşa-zişii paşi mici în direcţia statutului special al Transnistriei pot conduce la compromiterea definitivă a tuturor opţiunilor de viitor pentru Republica Moldova, cu excepţia opţiunii dezintegrării şi a căderii în mlaştina lumii ruse. (…) E vorba de ipotecarea viitorului Republicii Moldova”, a mai afirmat Socor. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 30, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Prezența masivă a poliției a împiedicat apariția unor confruntări de stradă
Protestul Mișcării de Rezistență ACUM, care a avut loc duminică la Ungheni, a fost dublat de o acțiune în forță a actualei formațiuni de guvernământ de la Chișinău, Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, relatează mass-media regională, preluată de KARADENIZ PRESS. „În timp ce mai mulți susținători ai Mișcării de Rezistență Națională ACUM, lansată de PAS, PPDA și PLDM protestau pașnic la Ungheni pe piața Independentei, câțiva indivizi, susținători PDM au boicotat protestul prin amenințări și acțiuni neadecvate”, a scris publicația locală Expresul. Sursa citată a mai menționat că poliția a reușit să intervină la timp pentru a preveni incidente majore.
Proteste clonate
În timp ce protestatarii Mișcării de Rezistență (formate din partidele de opoziție PAS, PPDA și PLDM), scandau „Veniți cu noi, vă fură și pe voi”, contramanifestanții, conduși de lideri și oameni politici ai PDM, țineau pancarte cu mesajul „Poporul nu-i cu voi” și scandau „Năstase și Sandu demisia”. Scenarii similare au avut loc și în alte localități unde opoziția a organizat acțiuni de protest.
„Jos Maia Sandu!”, „Năstase şi cu Maia Sandu e acelaşi partid a lui Filat. Ei s-au împărţit ca să vină la guvernare şi să ne fure”, „Protestăm împotriva lor. Vin şi amăgesc lumea. Numai bătrâni acolo” și „Afară din Ungheni!” au fost scandate de grupuri de manifestanți pro-guvernamentali care au blocat acțiunile opoziției.
Primari din tabăra puterii, precum Sergiu Mărgărint, primarul satului Floriţoaia Veche, și Sorin Gurău, primarul satului Costuleni, au susținut blocarea acțiunilor opoziției, declarând, conform postului pro-guvernamental Publika, că „avem o guvernare serioasă, noi vrem stabilitate, noi vrem realizări. Deja ajunge atâta politică goală şi uşoară”.
Vineri, simpatizanţii PAS au organizat un protest la Soroca, dar şi acolo au au avut parte de huiduieli din partea simpatizanților pro-PDM, care au scandat: „Unu, doi, unu, doi, Maia Sandu la gunoi”. În urmă cu o săptămână, protestul organizat de PPDA, PAS şi PLDM la Nisporeni a fost blocat de către grupuri organizate de reprezentanți ai PDM.
UE, un vis tot mai îndepărtat pentru cetățenii Republicii Moldova
Jihad politic împotriva UE
Folosirea oficialilor locali pentru acțiuni împotriva opoziției politice ori a UE nu este nouă pentru conducerea de la Chișinău. Îm urmă cu câteva săptămâni, 713 primari și 27 de președinți de raioane din Republica Moldova au semnat două scrisori deschise către Antonio Tajani, preşedinte al Parlamentului European, Donald Tusk, preşedinte al Consiliului European, Jean-Claude Juncker, preşedinte al Comisiei Europene, dar şi către reprezentanţii corpului diplomatic acreditat în Moldova, criticând recenta rezoluție a Parlamentului European.
În demersul citat, exponenţii administraţiilor locale de graul II și III se arată dezamăgiţi de decizia de suspendare de către UE a macro-finanţării, luată sub presiunea unor lideri ai opoziţiei de la Chişinău, care se declară proeuropeni. „Este total regretabil că deputaţii dintr-un grup important al Parlamentului European au plecat urechea la manipulările, calomniile şi neadevărurile prezentate de unii politicieni de la Chişinău, care şi-au urmărit doar propriile scopuri politice înguste”, se conţine în scrisoarea primarilor.
Oaste de strânsură
Cei 713 primari sunt din mai multe partide politice, cei mai mulți fiind membri ai Partidului Democrat din Moldova, condus de Vladimir Plahotniuc, dar și din formațiuni de opoziție, precum PLDM. Surse locale au declarat pentru KARADENIZ PRESS că primarii din opoziție care au semnat scrisorile PDM au făcut acest pas sub amenințarea tăierii fondurilor și a unor repercursiuni de natură penală. Aceste acuzații au fost respinse de PDM pe un ton vehement.
La rândul lor, 27 de președinți de raioane, membri ai PDM s-au declarat dezamăgiți de comportamentul liderilor opoziției, Maia Sandu și Andrei Năstase, despre care afirmă că fac tot posibilul ca procesele de stabilizare a situației socio-economice să fie compromise. „O adresare deschisă către liderii Uniunii Europene, dar și comunitatea diplomatică acreditată în țara noastră, prin care aleșii locali condamnă acțiunile lipsite de patriotism și îndreptate împotriva comunităților locale din partea unor politicieni iresponsabili de la Chișinău, care au făcut tot posibilul ca să blocheze finanțarea europeană pentru Moldova”.
Răspuns european
Un acord semnat anul trecut între Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană prevede acordarea a 100 de milioane de euro asistență macro-financiară dintre care 40 de milioane sunt sub formă de grant. Banii urmau să fie debursați în trei tranșe, iar pentru aceasta UE a înaintat 28 de condiționalități – zece pentru prima tranșă, zece pentru a doua și opt pentru ultima.
În urma invalidării alegerilor pentru postul de primar de Chișinău, Parlamentul European a decis să suspende finanțarea pentru Republica Moldova, lucru care a trezit furia liderilor PDM, care s-au lansat imediat în tirade războinice la adresa UE și a PE.
Mass-media de la Chișinău a menționat anterior că vicepreședintele PPDA, Alexandru Slusari, relata pe contul personal de pe o rețea socială că „puterea cere primarilor și președinților de raioane să adune semnături pe o scrisoare de protest față de blocarea asistenței macro-financiare de la UE”.
Liderul PDM, oligarhul Vladimir Plahotniuc, contestat de o mare parte a populației din Republica Moldova
Plahotniuc, atac dur la UE
Partidul Democrat își menţine angajamentele pe care și le-a luat față de partenerii de dezvoltare şi îşi va respecta angajamente faţă de cetăţeni, a declarat Vladimir Plahotniuc, liderul absolut al PDM. “Am constatat că în relația noastră cu FMI – angajamentele R. Moldova au fost îndeplinite complet, iar FMI, la rândul său, și-a respectat obligațiile. În relația cu Uniunea Europeană noi, de asemenea, am îndeplinit angajamentele noastre și, chiar dacă UE nu și-a respectat partea sa de înțelegeri, noi vom continua să implementăm reformele pentru modernizarea țării”, a spus preşedintele PDM.
Această reacție este similară reacției altor lideri PDM, care au rămas surprinși de sancționarea de către Parlamentul European al derapajelor anti-democratice ale actualei guvernări de la Chișinău.
Plahotniuc a insistat că autorităţile de la Chişinău au îndeplinit toate condițiile din Acordul de macro-finanțare cu UE nu doar din cadrul primei tranșe, dar şi o mare parte din reformele necesare pentru cea de-a doua și a treia tranșă, afirmații care nu sunt susținute de un audit independent.
Alegerile parlamentare, aranjate în favoarea PDM și PSRM
Proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral al Republicii Moldova, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați în Parlament, ce prevede organizarea alegerilor în circumscripțiile uninominale în două tururi, a fost respins astăzi de Guvernul de la Chișinău. Această decizie confirmă acuzațiile anterioare ale experților și opoziției cu privire la facilitarea cumpărării voturilor de către candidații PDM și ai formațiunii politice pro-prezidențiale Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Conform actualei legislații, un candidat poate câștiga mandatul de deputat chiar dacă obține doar 20-25% din voturile exprimate în circumscripția uninominală unde candidează.
Ministerul Justiției face trimitere la hotărârea din 28 mai 1998 a Curții Constituționale care a stabilit că „Parlamentul este unicul organ în măsură să adopte orice tip de scrutin sau modalitate de atribuire a mandatelor de deputat. Astfel, rămâne la discreția organului legislativ să decidă care sistem electoral să fie aplicat: majoritar, proporțional sau mixt”. Totodată Înalta Curte de la Chișinău, acuzată anterior de mass-media că se află sub controlul lui Vladimir Plahotniuc, a subliniat că opțiunea pentru unul sau două tururi de scrutin constituie o chestiune de oportunitate politică, aflată la discreția organului legislativ, ținând cont de standardele democratice și de reflectarea cât mai fidelă a opțiunii alegătorului.
Potrivit Ministerului Justiției, soluția legislativă propusă modifică sistemul electoral cu câteva luni înaintea alegerilor, ceea ce vine în contradicție cu recomandările Comisiei de la Veneția, conform cărora proiectele de lege pentru modificarea legislației ce reglementează sistemul electoral urmează a fi înaintate în Parlament pentru examinare cu cel puțin un an înaintea alegerilor.
Avertisment american
Ambasada SUA la Chişinău îndeamnă autoritățile moldovene „să pună capăt justiţiei selective, să elimine corupţia şi să sporească transparenţa în sistemul judiciar pentru a asigura un viitor european luminos”. Într-un comunicat remis de diplomația americană se precizează că „instituțiile puternice și independente ale sectorului justiției sunt esențiale pentru protejarea statului de drept, menținerea încrederii cetățenilor și atragerea investițiilor”.
Astfel, Ambasada SUA amintește că a oferit sprijin extensiv sectorului justiţiei din Moldova pentru a facilita integrarea europeană, în care include si vizita în luna mai a doi judecători federali din SUA pentru a discuta cu judecătorii din Moldova despre etica judiciară şi raţionamentul juridic.
„Îndemnăm Moldova să pună capăt justiţiei selective, să elimine corupţia şi să sporească transparenţa în sistemul judiciar pentru a asigura un viitor european luminos”, se arată în mesajul Ambasadei SUA la Chișinău.
Proteste masive anti-europene
Surse din cadrul PDM au declarat pentru KARADENIZ PRESS că la nivelul conducerii partidului s-a luat decizia organizării unor manifestări de protest la adresa deciziei Parlamentului European. Aceste manifestații vor lua forma unor flash-moburi în fața unor reprezentanțe europene din Chișinău, precum și în fața sediilor instituțiilor europene de la Bruxelles și Strasbourg. O parte dintre liderii PDM, precum ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, primarul orașului Hâncești, Alexandru Botnari, Constantin Botnari, secretar general al PDM (n.r.-supranumit de mass-media de peste Prut borsetka lui Plahotniuc pentru rolul jucat în cumpărarea loialității unui mare număr de deputați și oficiali locali din alte partide, care au aderat ulterior la PDM), deputatul Vladimir Vitiuc, vicepreședintele Parlamentului (n.r.-fost deputat PCRM, trecut la PDM), etc., au cerut organizarea unor manifestații de susținere a politicii PDM în raioanele Republicii Moldova, care să culmineze cu organizarea unui mare miting la Chișinău. Oficialii PDM au mai cerut inclusiv organizarea unor manifestații de susținere a liniei politice promovate de PDM în diferite orașe din state europene, precum Italia, Franța, etc, unde activează o importantă diasporă economică originară din Republica Moldova.
Copii Moldovei, înfometați de UE
Premierul Republicii Moldovei, Pavel Filip, a avut și el un discurs dur la adresa Parlamentului European, declarând că are „mai multe sentimente” față de Rezoluția adoptată recent de către deputații din Parlamentul European, prin intermediul căreia, a fost stopată finanțarea macrofinanciară Republicii Moldova de către Uniunea Europeană, în contextul anulării alegerilor locale din municipiul Chișinău.
Oficialul RM, un apropiat al lui Vladimir Plahotniuc, a acuzat practic Parlamentul European și Uniunea Europeană de genocid premeditat împotriva copiilor Republicii Moldova. Pavel Filip a declarat că banii, care urmau să fie acordați, erau orientați spre majorarea sumelor pentru alimentarea copiilor din grădinițe și școli și pentru majorarea salariilor pentru cei care muncesc în sistemul educațional. „Vreau să-i dezamăgesc pe cei care au depus această stăruință de a bloca alocarea macrofinanțării, că noi vom acumula mai mulți bani la buget decât era preconizat și vom duce până la bun sfârșit toate toate proiectele. Eu înțeleg foarte bine că uneori politica bate realitatea, însă trebuie să fie toți conștienți de riscurile care urmează după astfel de situații”, a mai afirmat premierul.
Mai mult, premierul Pavel Filip a declarat că „unii reprezentanți ai Uniunii Europene din țara noastră” i-au scris mesaje în care i-au transmis să intervină în validarea alegerilor din Capitală. ”Mă miră faptul că unii oficiali europeni din țara noastră, după decizia primei instanțe, m-au bombardat cu mesaje să intervin cumva să schimbăm această decizie. Nu cred că asta se încadrează în noțiunea valorilor europenești. Un prim-ministru nu poate interveni într-o instanță de judecată chiar dacă îmi place sau nu. Și după Curtea de Apel s-a intervenit foarte franc și am mesaje în scris că mai am două zile pentru a corecta lucrurile. Am zis că sunt gata, să-mi spună ce pot să fac în calitate de premier. Cu părere de rău, nimeni nu mi-a zis nimic. Așa cum nimeni nu a putut să-mi spună de ce a fost cointeresat Guvernul sau PDM în această decizie, exact așa nimeni nu a putut să-mi spună ce ar fi trebuit să facă Guvernul în această situație”, a spus Pavel Filip. Premierul de la Chișinău nu a prezentat dovezi concrete în acest sens.
Decizie controversată
Legislativul a stabilit în şedinţa de vineri, ultima din sesiunea primăvară-vară, ca viitoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova să aibă loc pe 24 februarie 2019, în condiţiile în care mandatul actualului for legislativ expiră la sfârşitul lunii noiembrie, informează presa de peste Prut.
Mandatul actualului legislativ moldovean expiră la 30 noiembrie, iar alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni de la această dată, adică până la sfârşitul lunii februarie 2019, conform legislaţiei în vigoare.
Decizia ca viitoarele alegeri să fie amânate cu câteva luni a fost prezentată de preşedintele parlamentului moldovean, Andrian Candu, autorul acestei iniţiative. Candu a motivat decizia de a amâna cu câteva luni organizarea alegerilor prin faptul că acestea vor avea loc în conformitate cu prevederile sistemului mixt de vot pentru care sunt necesare mai multe pregătiri. De asemenea, potrivit lui Andrian Candu, opoziţia va avea mai mult timp să se pregătească de scrutin.
‘Calcul banditesc’
Hotărârea Parlamentului RM a fost criticată de către majoritatea liderilor opoziției. ‘Era posibil ca alegerile să fie organizate la 2 decembrie, dar frica lor şi necesitatea de a-şi mai rezolva nişte probleme cu legi strâmbe au dus la stabilirea acestei date’, a declarat Andrei Năstase, preşedintele Partidului ‘Platforma Demnitate şi Adevăr’ (PPDA), după legile votate joi de parlament cu privire la amnistia capitalurilor.
La rândul său, vicepreşedintele Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Igor Grosu, consideră că stabilirea zilei de 24 februarie pentru alegerile parlamentare are la bază un ‘calcul banditesc’. ‘Aţi văzut calculul hoţilor şi bandiţilor? Au mutat alegerile pe 24 februarie crezând că va fi frig, noroi şi oamenii nu o să vrea să iasă la proteste sau la vot. (…) Eu sunt sigur că oamenii o să iasă să voteze din principiu ca să le arate locul bandiţilor’, a spus Grosu.
Viitorul scrutin va avea loc în baza sistemului electoral mixt aprobat în 2017 de către Partidul Socialiştilor, Partidul Democrat şi Partidul Popular European din Moldova, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Astfel, jumătate dintre deputaţi (50) vor fi aleşi pe liste de partid, iar altă jumătate (51) pe circumscripţii uninominale. (M.B.)
de Razvan Iorga | iul. 13, 2018 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Știri, UE
Polițiști aduși să păzească casa liderului PD, Vlad Plahotniuc, la ultimul protest major din Chișinău, de pe 1 iulie. Foto credit: BIRN
Decizia instanțelor de a invalida alegerile pentru Primăria de la Chișinău a mobilizat mulți oameni pentru a contesta organizarea administrativă oligarhică a Moldovei – dar rezultatele reale ale mișcării vor veni pe viitor. Anularea rezultatelor alegerilor locale pentru Primărie, câștigate luna trecută de Andrei Năstase, a fost picătura care a umplut paharul pentru mulți oameni din R. Moldova, scrie portalul Balkan Insight într-o amplă analiză a situației politice și sociale din R. Moldova, preluat de EvZ Moldova.
Hotărârea inițială a unei instanțe locale din Chișinău, din 20 iunie, a fost confirmată la 25 iunie de către Curtea Supremă de Justiție.
Năstase a fost ales de aproape 53% din populația orașului, câștigând în mod neașteptat alegerile împotriva unor candidați mai bine plasați, susținuți de partidul socialist pro-rus și de coaliția de guvernământ pro-occidentală.
Instanța și-a argumentat decizia controversată de a anula alegerile, după apariția în direct a lui Nastase pe Facebook în ziua votării, atunci când a cerut oamenilor să-și folosească dreptul de vot – fără însă a menționat vreun candidat sau nume de partid care să fie votat.
Andrei Nastase, liderul Partidului Platformei pentru Demnitate și Adevăr din opoziție, PPDA, a declarat într-un interviu pentru BIRN că în scenariul cel mai defavorabil, potrivit legii, ar fi putut primi o amendă, dar nu s-a așteptat niciodată la anularea alegerilor.
Fostul procuror și avocat, în vârstă de 43 de ani, este acum liderul carismatic al unei mișcări populare împotriva lui Vlad Plahotniuc, oligarhul miliardar și politicianul care conduce Partidul Democrat aflat la guvernare – și care spun criticii că subordonează guvernul, majoritatea parlamentară, întreaga administrație și aparatul judiciar din Moldova în interesele sale.
Năstase conduce această mișcare în alianță cu formațiunea pro-europeană Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu.
Năstase a intrat pentru prima oară în atenția publicului în toamna anului 2015, când, alături de alți adepți, a organizat în centrul Chișinăului o campanie de tip „occupy”, în scopul de a-l contesta pe Plahotniuc.
Cu toate acestea, când s-a aliat cu fostul lider al PSRM și actualul președinte prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, mulți analiști au fost dezamăgiți.
Mai există și alte controverse legate de trecutul său. Rapoartele mass-media l-au descris ca un apropiat al controversaților oameni de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa, care trăiesc acum la Frankfurt – evitând condamnările la închisoare – și care înainte au fost partenerii de afaceri ai lui Plahotniuc.
În ultimii doi ani, însă, Năstase s-a rebranduit din activist în lider politic pro-european și, alături de cei mai apropiați aliați ai săi, a deschis numeroase uși la Bruxelles, sub îndrumarea Partidului Popular European (PPE), în căutarea sprijinului lor politic.
Curând după anularea victoriei sale la alegerile de la Chișinău, Andrei Năstase, Maia Sandu și liderul Partidului Liberal Democrat, Viorel Cibotaru, au creat Mișcarea de Rezistență – Acum.
„Ceea ce este important este crearea acestei mișcări populare, de rezistență civică la nivel național, iar apoi putem decide asupra formelor de manifestare”, a declarat Năstase BIRN.
El a avertizat că tactica lor ar putea merge până la acte de nesupunere civică împotriva guvernului, pe care îl consideră prea apropiat de președintele pro-rus.
Avertizări asupra unui „scenariu ucrainean”
Într-o declarație recentă, Năstase a avertizat că un scenariu ucrainean de tip Euromaidan nu ar putea fi exclus în Moldova, susținând că Plahotniuc ar putea chiar „împușca oamenii dacă își va vedea libertatea și averile dobândite ilicit în pericol”.
„Să nu uităm că [președintele înlăturat al Ucrainei, Viktor] Ianukovici a fost odată un lider pro-european. Să nu uităm că Ianukovici a șantajat Europa … și că Ianukovici a schimbat, de asemenea, sistemul de vot în beneficiul său „, a susținut el.
După ce a fost blocat de la preluarea funcției al Capitalei, Năstase se teme că același scenariu ar putea avea loc după alegerile parlamentare din noiembrie.
Alegerile locale din orașele de la Chișinău au fost văzute pe scară largă ca un test pentru următoarele alegeri la nivel național.
Dar schimbarea reală a politicii din Moldova a devenit mai greu de realizat, parțial din cauza introducerii sistemului electoral mixt care va fi aplicat la scrutinul din luna noiembrie.
În cadrul acestui sistem, jumătate dintre parlamentari vor fi aleși pe listele de partid, iar cealaltă jumătate în circumscripțiile individuale.
Una dintre strategiile pe care Plahotniuc ar intenționa să o utilizeze în alegeri este ca ai săi candidații Partidului Democrat să-i facă pe candidați să candideze ca și independenți, iar pe lângă asta să coopereze cu Partidul Socialist pentru a-și învinge adversarii.
„Plahotniuc nu are altă șansă de a obține rezultate bune”, spune Năstase, care adaugă că, în ciuda refuzurilor publice, există o „alianță secretă” între democrații de guvernământ și socialiștii de opoziție pentru mai mult de un an și jumătate.
O dovadă pentru aceasta este că ambele partide, cele mai mari din Moldova, au sprijinit introducerea noului sistem electoral mixt, în ciuda criticilor din partea Uniunii Europene.
Alianța împotriva unui regim „dictatorial”
În timp ce victoria neașteptată a lui Nastase în alegerile pentru Primărie a oferit un impuls mobilizării opoziției, Năstase și-a consolidat și mai mult relațiile politice cu liderul mai popular al PAS, Maia Sandu, care până acum a fost simbolul principal al unei alternative reale pro-europene în Republica Moldova.
Maia Sandu, în vârstă de 46 de ani, absolventă a Universității Harvard din SUA, este o figură de încredere în multe cancelarii ale UE, precum și la Washington.
Fost consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale de la Washington, ea a condus între urmă cu câșiva ani și Ministerul Educației al Moldovei într-un guvern anterior, atunci când a solicitat făcut mai multe reforme dure, dar necesare.
Sandu a pierdut cursa prezidențială din R. Moldova în noiembrie 2016, după ce Partidul Democrat și PSRM s-au aliat împotriva ei.
Într-un interviu pentru BIRN, Maia Sandu a spus că invalidarea alegerilor pentru primăria Chișinăului a fost o decizie abuzivă,
„Ne confruntăm cu o nouă situație în Republica Moldova, deoarece până acum nici un alt rezultat al alegerilor, chiar și atunci când acestea au fost contestate de concurenți sau de observatori naționali sau internaționali, nu a fost invalidat vreodată de vreo instanță”, a spus ea.
Sandu a cerut formarea unei mișcări de rezistență pentru a uni oamenii împotriva „obiceiurilor dictatoriale” ale Partidului Democrat și liderului acestuia, Vlad Plahotniuc.
„Aceasta este încercarea noastră de a uni societatea, de a informa oamenii despre ceea ce se întâmplă și despre pericolul acestor decizii abuzive”, a spus ea.
„Moldova se confruntă cu o problemă a dominației oligarhice asupra mass-media, așa că vom încerca, de asemenea, să informăm corespunzător publicul”, a adăugat Sandu.
Întrebat dacă ar exclude posibilitatea unei așa-numite „alianțe nefirești” între socialiștii pro-ruși și pro-democrații pro-europeni, Sandu a spus cu voce tare: „Nu!”
„Lui Plahotniuc i-a căzut și ultima mască de pro-european prin aceste acțiuni [după votul primăriei]. De aceea a impins sistemul electoral mixt, pentru că – după cum arată votul – alegerile ar fi putut fi câștigate de către socialiștii de la Chișinău dacă acest lucru ar fi fost deja pus în practică „, a spus Sandu.
Sandu a exclus, de asemenea, orice posibil compromis de formare a unei coaliții cu Partidul Democrat, chiar dacă a existat o presiune din partea UE pentru un astfel de scenariu, pentru a-i scoate din joc pe socialiștii pro-Kremlin.
„Singurii care pot exercita presiuni sunt cetățenii care votează pentru noi. Apărăm interesele acestor oameni și vom acționa în funcție de necesitățile alegătorilor „, a spus ea.
„Alegătorii noștri vor să trăiască într-o țară democratică, unde oamenii cinstiți trăiesc bine, într-o țară din care nu doresc să fugă”, a concluzionat Sandu.
Până acum, cele trei partide care formează Mișcarea de Rezistență – ACUM au câștigat sprijinul unui număr de personalități publice proeminente, inclusiv analiști politici, lideri ONG, sportivi și intelectuali.
Plahotniuc, totuși, a intrat și el în ofensivă, învinuindu-i pe Maia Sandu și pe Andrei Năstase pentru rezoluția votată pe 5 iunie, de către Parlamentul European, dcoument în care s-a cerut că orice sprijin bugetar suplimentar pentru Moldova să fie tăiat.
„Această rezoluție, ce a fost cretă de Maia Sandu și Andrei Năstase împotriva poporului moldovenesc, nu își va atinge scopul cinic căruia s-a urmărit – de a face pe oameni să sufere din punct de vedere financiar. Rezoluția are doar un efect politic, dar altfel nu va funcționa” , a declarat săptămâna trecută Plahotniuc.
Mișcarea Parlamentului European a venit la o zi după ce Uniunea Europeană a înghețat plata primei tranșe dintr-un ajutor macrofinanciar de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova, care a precizat că voia recentă anulare a alegerilor pentru Primăria Chișinăului a încălcat principalele precondiții pentru acordarea acestui sprijin financiar: respectarea democrației și a domniei legii.
Plahotniuc a atacat rezoluția Parlamentului European, susținând că banii au fost intenționați „să îmbunătățească alimentația copiilor în grădinițe și școli și să crească salariile cadrelor didactice”.
de Razvan Iorga | iul. 6, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE, Uncategorized @ro
Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, împreună cu premierul R. Moldova, Pavel Filip.
Recenta rezoluției votată, joi, în Parlamentul European, privind suspendarea trimei tranșe din împrumutul de 100 de milioane de euro, precum și cererea de suspendare a sprijinului bugetar din partea UE către Chișinău vor complica și mai mult viața politică din R. Moldova. Ceea ce trebuie menționat din start este că rezoluția PPE va urma circuitul decizional instituțioanal și va ajunge la Comisia Europeană, instituție care va avea ultimul cuvânt de spus în această privință.
Cele mai importante doleanțe ale rezoluției PPE se referă la „pedepsirea” actualei guvernări de la Chișinău pentru încălcarea principiilor democratice, asumate de R. Moldova în Acordul de Asociere semnat în iunie 2014 între cele două părți.
La punctul 7 al rezoluției, PPE „îndeamnă Comisia să suspende orice plăți prevăzute de asistență macrofinanciară (AMF) pentru Moldova; consideră că orice decizie privind plățile viitoare ar trebui să aibă loc numai după alegerile parlamentare planificate și cu condiția ca acestea să aibă loc în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional și să fie evaluate de către organisme internaționale specializate, și să fi fost îndeplinite condițiile AMF”.
Pentru ca la punctul 8 al aceluiași document, să se solicite „Comisiei să suspende sprijinul bugetar pentru Moldova, utilizând precedentul din iulie 2015, când o astfel de suspendare a avut loc în urma crizei bancare”.
Rezoluția consideră că mecanismul de suspendare a sprijinului bugetar al UE ar trebui să fie aplicat ca o reacție la invalidare alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului și că acesta ar trebui să includă o listă de condiții care trebuie să fie îndeplinite de către autoritățile moldovene, printre care să se numere validarea alegerilor din Chișinău și derularea de investigații orientate spre rezultate concrete și complet transparente, precum și recuperarea activelor și urmărirea penală a făptașilor, în caz de fraudă.
Documentul are nu mai puțin de 39 de puncte care vorbesc, în mare, de o deteriorare constantă a standardelor democratice și concentrarea puterii politice în mâinile puterii care ar acționa discreționar în favoarea contrar jocului politic democratic.
Rezoluția a trecut cu 343 voturi pentru la 35 împotriva și 160 de abțineri.
Totuși, este puțin probabil ca sancționa să fie totală, din moment șefa diplomației europene Federica Mogherini a ieșit, joi, în plenul PE și a confirmat suspendarea ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro, dar nu a spus nimic despre sistarea toatală a banilor pentru Chișinău.
Această dezambiguizare este cu atât mai mult necesară cu cât presa partizană de la Chișinău a relatat sub totul felul de forme acest episod, la fel ca și mesajele politicienilor care au manevrat situația în funcție de interese.
Ce vrea diplomația europeană de la autoritățile de la Chișinău
Mai precis, șefa diplomației europene Federica Mogherini a declarat, joi, la finalul ședințe din plenul Parlamentul European privind drepturile omului în R. Moldova, după decizia de anulare a alegerilor pentru Primăria Chișinăului, că autoritățile de la Chișinău trebuie să găsească o soluție rapidă la anularea deciziei instanțelor de invalidare a alegerilor.
„M-am întâlnit și cu premierul Pavel Filip acum două luni. Atenția noastră constantă și disponibilitatea noastră este de a discuta la SEAE pentru a acompania țara pe o cale corectă. Îmi aduc aminte de atunci cu emoție, când am liberalizat vizele pentru cetățenii R. Moldova. După invalidarea alegerilor, eu și comisarul Hahn am reacționat. Decizia de anulare a alegerilor îi privează pe cetățeni de un primar ales democratic. Această situație subminează încrederea cetățenilor în instituții. Mă aștept ca autoritățile să găsească o soluție acceptabilă”, a declarat Mogherini.
Ea a mai spus că este nevoie de reforme pentru a sigura reforma justiției și pluralismul în media.
„UE cere constant acest lucru. Cetățenii cer aceste reforme în primul rând și se așteaptă ca acestea să fie făcute. Chișinăuenii au protestat pașnici, manifestându-și insatisfacția față de această decizie. Ne așteptăm ca siguranța acestor protestari să fie respectată. Monitorizăm informații din toate sursele de la Chișinău. UE este în beneficiul cetățenilor, nu ne gândim la geopolitică și sfere de influență. Vrem o situație sustenabilă și un stat de drept. Ne vom mări eforturile privind libertatea mass-media în R. Moldova și PaE”, a mai spus oficialul european.
Mogherini s-a referitor și la rezultatul viciat al acestor alegeri locale, care „nu sunt un semn bun pentru alegerile parlamentare de la toamnă”.
„Am decis să oprim deocamdată prima tranșă din programul de asistență macrofinanciară. Aici sunt două condiții tehnice, dar și pre-condiții politice. Acestea din urmă nu sunt îndeplinite în acest context. S-a luat decizia opririi primei tranșe până la îndeplinirea pre-condițiilor politice. Pentru noi Moldova nu este doar un vecin, este un partener și un prieten. Vom lupta pentru o soluție rapidă la această problemă”, a conchis oficialul de la Bruxelles.
Ea precizat clar că decizia suspendării asistenței de 100 de milioane nu este îndreptată împotriva cetățenilor R. Moldova.
Reacția PD
Cu toate acestea, reacția de la Chișinău a partidului de guvernare – PD – a fost una belicoasă.
„Constatăm că prin votul de astăzi grupul politic care a inițiat moțiunea a dat semnalul că, în loc să susțină Moldova și cetățenii ei, indiferent de orientări politice, preferă să susțină doar anumite partide politice neparlamentare și pe liderii acestora. Mai constatăm că rezoluția nu a trezit interesul euro-deputaților, aceasta fiind dezbătută cu sala aproape goală, din care au lipsit până și majoritatea celor care fac parte din partidul care a inițiat-o, lucru care indică încă o dată faptul că decizia privind votul s-a luat netransparent și strict politicianist, fără a exista o dezbatere consistentă în plen”, a precizat un comunicat al PD.
Mai mult, aceștia au încercat să transfere vina unor politici defectuoase și pe alocuri chiar nedemocratice pe seama Bruxellesului.
„Nu este exclus că aceasta rezoluție va eroda semnificativ și încrederea moldovenilor în Uniunea Europeană, după ce, în timpul mandatului actualului Guvern, ea a cunoscut o creștere record. Este greu însă să li se explice cetățenilor de ce au îndurat reforme atât de grele, ca apoi să se ia o decizie împotriva lor, doar pentru că așa au dorit liderii opoziției, doar pentru că Guvernul și PDM nu au acceptat să intervină în decizia instanțelor de judecată, care au invalidat alegerile din Chișinău”, se spune în mesajul purtătorului de cuvânt al formațiunii democrate.
Vineri, liderul PD Vlad Plahotniuc a ieșit la un atac și mai virulent, blamând UE pentru faptul că nu se vor putea îmbunătăți condițiile de viață pentru anumite cateogirii de cetățeni, inclusiv s-a trecut la un registru patologic de introducere în această ecuație a copiilor.
„Banii care urmau să ajungă în R. Moldova din partea UE, e vorba de 34 de milioane de euro, erau destinați pentru îmbunătățirea alimentației copiilor din grădinițe și școli, precum și pentru majorarea salariilor cadrelor didactice. Dar noi vom acumula mai multe resurse la buget și vom face asta din sursele proprii”, a declarat vineri într-un briefing de presă, Vlad Plahotniuc.
El a învinuit opoziția extraparlamentară pro-europeană, respectiv pe lidera PAS Maia Sandu și pe liderul PPDA Andrei Năstase pentru această rezoluție.
„În realitate, această rezoluție, creată de Maia Sandu și Andrei Năstate împotriva moldovenilor, nu-și va atinge scopul cinic pe care aceștia l-au vizat, acela ca cetățenii să sufere financiar de pe urma ei. Rezoluția are doar un efect politic, însă financiar nu va produce efecte, deoarece creșterea economică înregistrată de Guvern va permite ca toate proiectele să fie continuate și chiar să fie lansate unele noi în acest an. Prin votul de ieri din Parlamentul European s-a dat semnalul că cetățenii moldoveni nu sunt tratați în mod egal, ci strict pe criterii politice, în funcție de ce vor liderii unor partide politice. Este o abordare nedreaptă și discriminatorie”, a mai spus Plahotniuc.
Anterior, imediat după decizie, liderul PD a ieșit săptămâna trecută, cu un interviu de atac în ziarul „Timpul”, spunând că UE ar fi făcut presiuni să intervină în justiție pentru a schimba decizia de anulare a alegerilor pentru Primăria Chișinău, câștigate de Andrei Năstase.
De asemenea, el și-a exprimat îngrijorarea că și PD-ul ar putea deveni victima unor astfel de decizii abuzive și că trebuie modificată legislația electoral. Asta deși legislația electorală nu poate fi modificată cu șase luni de orice scrutin, mai ales această perioadă nu ar concorda cu luna noiembrie, atunci când sunt programate alegerile parlamentare din R. Moldova.
La rândul său, premierul Pavel Filip a reluat vineri această temă, afirmând și el că ar fi primit SMS-uri din partea unor oficiali de la Bruxelles care i-ar fi cerut să intervină în actul de justiție pentru a modifica decizia instanțelor de anularea a victoriei lui Năstase la Primăria Chișinăului.
„Pe mine mă miră faptul că oficiali europeni sau cei care reprezintă UE aici în R. Moldova m-au bombardat să intervin cumva, să schimbăm această decizie de judecată. Și am spus că nu cred că se încadrează în noțiunea valorilor europenești acest lucru.
Un prim-ministru nu poate interveni într-o decizie a instanței de judecată chiar dacă ea îmi place sau nu îmi place. Eu nu pot să vorbesc cu un judecător chiar dacă îl respect sau nu îl respect. După Curtea de Apel s-a intervenit foarte franc și am aceste mesaje în scris la mine că mai am două zile pentru a corecta lucrurile. Eu am zis sunt gata, iată am luat pixul în mână și sunt gata să-mi spuneți ce pot să fac eu în calitate de prim-ministru. Cu părere de rău nu a putut nimeni să-mi spună acest lucru.
Așa că exact cum nimeni nu a putut să-mi spună de ce a fost cointeresat guvernul sau PD în această decizie a instanțelor de judecată iată așa niciun om nu a putut să-mi spună ce a putut să facă guvernul în această situație”, a declarat premierul.
Scenarii posibile
Toată aceste încleștări poitice recente de la Chișinău, având în ecuație și Uniunea Europeană, anunță o vara fierbite la Chișinău. Protagoniștii vor fi blocul PAS-PPDA-PLDM și PD pe cealaltă parte. PSRM va sta oficial deoparte, încercând să tragă cât mai multe dividende din acest război de pe partea pro-europeană și se va mulțumi să intervină din umbră pentru a înteți și mai mult cearta dintre cele două tabere.
De asemenea, scenariul în care PD ar putea renunța la vectorul european se conturează tot mai tare, iar o alianță post-electorală între PSRM și PD nu mai este tocmai un scenariu de ficțiune. În plan internațtional, PD juca oricum de mult la două capete între UE și SUA, decuplându-se treptat de la Bruxelles și cutând cât mai mult sprijin la Washington.
În regiune, SUA este interesată în primul rând de pericolul rusesc, în timp ce UE s-a concentrat mai mult pe menținerea standardelor democratice în UE. Și SUA și UE știu foarte bine că PD se poate răsuci oricând la 180 de grade în opțiunile sale politice, dar raportarea la acest partid și abordarea sa este diferită.
Plahotniuc a arătat în ultimele zile că își poate flexa mușchii în fața Bruxelles-ului, dar o astfel de abordare este contraproductivă pe termen lung. Rusia și exponenții săi politici de la Chișinău se mulțumesc deocamdată doar să bage bățul prin gardul „beligeranților” din tabără proeuropeană și va duce un război discret și de uzură la învrăjbirea lor pentru a elimina orice speranță într-o viitoare reeditare a „Alianței pentru Integrare Europeană 4”.
Un scenariu din ce în ce mai improbabil în atare condiții, care chiar și așa ar fi avut șanse minimale de reușită. Aceste calcule nu fac decât să împingă și mai mult PD-ul spre PSRM, ambele urmând apoi să încerce să se canibalizeze. Depinde doar de cine va avea „borsetka” mai generoasă și dulapul mai plin cu dosare. Ar fi hazardat de făcut un pronostic politic despre ce s-ar putea întâmpla până la toamnă, doarece întreaga așa-zisă politică de la Chișinău este doar o iluzie ambalată într-o cutie și prinsă cu o panglică firavă.
Corespondență de la Chișinău de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | mai 12, 2017 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Știri, UE
Scena politică din Republica Moldova devine din ce în ce mai efervescentă pe fondul înțelegerilor politice dintre partidele care, teoretic, ar trebui să se situeze ideologic la capete opuse. Totul pleacă de la propunerile de schimbare ale actualului sistem de vot de liste de partide și transformarea acestuia fie în uninominal, fie într-unul mixt. PD și PSRM ar fi acceptat varianta votului mixt, dar toate celelalte partide, fie ele din arcul parlamentar sau extraparlamentar, precum și societatea civilă, consideră acest gest drept îngroparea definitivă a democrației în Republica Moldova. Analiștii sunt de părere că sistemul mixt sau uninominal ar avantaj partidele bogate sau pe cele cu diverse pârghii de influență, așa cum este cazul PSRM sau PD. Practic, puterea va fi disputată de cele două partide, ceilalți actori politici fiind lăsați în afara jocului.
Banii europeni în stand-by
Cel mai nou motiv de dispută între actorii politici de la Chișinău este legat de posibilitatea ca UE să stopeze un pachet financiar de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova, ce este așteptat ca o gură de oxigen la Chișinău pentru economia țării. Europa Liberă a publicat joi un material, citând surse de din PE de la Bruxelles, în care se precizează că UE va amâna această plată, pe fondul deteriorării stării democrației în R. Moldova prin voința a numai două partide de schimbare a sistemului actual de vot pentru viitoare alegeri parlamentare.
La rândul său, europarlamentarul Siegfried Mureșan a declarat pentru EL că asistența financiară depinde numai de ce va face PD. Totul depinde de guvern. Dacă guvernul retrage inițiativa de schimbare a legislației acum de pe ordinea de zi, banii vor ajunge mai repede la oameni”, a spus Mureșan.
Acuze cu repetiție
Această veste a unei posibile amânări a stârnind reacții virulente în rândul democraților de la Chișinău. Președintele Parlamentului și vicepreședintele PD, Andrian Candu, a pus această situație de umerii opoziției extraparlamentare, așa cum a făcut-o în trecut și cu o situație similară cu FMI. Uniunea Europeană nu ajută Guvernul sau guvernarea, dar ajută Republica Moldova și cetățenii ei (…) Este vorba despre suport bugetar și a face o asemenea declarație, este o declarație împotriva propriilor cetățeni”, a spus Candu.
El a spus că la nivelul UE nu există „nicio decizie privind amânarea finanțării Republicii Moldova”, ci doar „o inițiativă a unui partid, Popular European numit, din cadrul Parlamentului European, pe care se face presiune din Republica Moldova de către Maia Sandu și Andrei Năstase”, a spus Candu. Tot el încercat să inducă ideea că Maia Sandu ar în colaborare și cu Igor Dodon sau extremistul Grigore Petrencu, chiar dacă vinerea trecută PD și PSRM au votat împreună, cu 74 de voturi, în primă lectură votul mixt.
„Mă întreb dacă după acea întâlnire nocturnă cu domnul Petrenco nu a fost și o altă întâlnire cu domnul Dodon anume pentru a pune la punct această presiune pe Parlamentul European ca să întârzie finanțarea Republicii Moldova”. Acesta a mai spus că situația creată este un „cadou” pentru retorica prorusească a președintelui Igor Dodon.
Replică acidă
Aceste acuzații nu au rămas fără ecou, acolo unde lidera PAS Maia Sandu a declarat că a ridicat într-adevăr obiecții la Bruxelles privind acordarea necondiționată de fonduri pentru Chișinău, justificând prin faptul că puterea ucide jocul politic democratic și vrea toată puterea. „Câteva zile în urmă, televiziunile guvernării anunțau că Uniunea Europeană a decis acordarea unei asistențe de 100 milioane de euro Republicii Moldova. O informație falsă. La întâlnirile pe care le-am avut la Bruxelles săptămâna trecută am discutat despre faptul că asistența trebuie acordată doar cu condiția respectării de către guvernare a normelor democratice în contextul inițiativei de schimbare a sistemului electoral. Parlamentul European împărtășește poziția noastră”, a scris ea pe pagina sa de Facebook.
De asemenea, Maia Sandu a criticat cooperarea PD-ului cu PSRM, precum și atitudinea binevoitoare a a președintelui Igor Dodon față de Federația Rusă, ironizându-l pe acesta din urmă. „De cealaltă parte, Dodon, după ce a oferit voturile socialiștilor pentru a vota legea PD-ului, care reprezintă un atentat la procesul democratic, se bucură că banii nu vor ajunge în țară. El e mai puțin preocupat de situația oamenilor de acasă. La cât de des merge la Moscova, se pare că vrea să candideze la următoarele alegeri prezidențiale în Rusia”, a mai scris ea.
Nervozitatea lui Dodon
Zilele acestea, Dodon a fost bombardat de acuze de „blat politic” în numele personal cu PD-ul lui Vlad Plahotniuc, dar și pe linia de partid a PSRM, formațiune în care deține o foarte mare influență și cu care își sincronizează agenda politică. Întrebat cum răspunde acuzațiilor aduse de Vladimir Voronin, privind o eventuală înțelegere dintre Dodon și Plahotniuc, respectiv PSRM și PD, Dodon a lansat un tir de acuze la adresa fostului său șef de partid și mentor politic.
„Eu cred că Vladimir Nicolaevici în calitate de tată spiritual al lui Plahotniuc, care l-a adus în politică și în business-ul mare, ar trebui să explice cum a făcut lucrul ăsta. Scopul meu este să dizolv Parlamentul și să stopez această majoritate, care activează în detrimentul cetățenilor Republicii Moldova”, a declarat Dodon. Voronin i-a acuzat, joi, pe Dodon și Plahotniuc de înțelegeri privind schimbarea sistemului actual de vot într-unul mixt, că totul a fost făcut în strânsă colaborare între PD și PSRM.
Voronin își reglează conturile cu foștii ucenici politici
Voronin și-a continuat tirada și vineri, atunci când s-a luat la ceartă, în Parlament, și cu președintele de onoare al democraților, Dumitru Diacov. „Înțeleg că lui Marian Lupu este indiferent de ceea ce se întâmplă în țară și în Partidul Democrat, dar nu înțeleg cum fondatorul PD, Dumitru Diacov, poate fi indiferent. Cum ați permis ca trădătorii să ajungă în fruntea PD? Din acele persoane prostituate care au venit în Parlament și au trădat, voi ați ales nacialnici (șefi – n.r.). Eu pot să tac și să mă bucur în tăcere. O să ajungeți la aceea ce am ajuns și noi și dea Domnul să fie așa”, a atacat Voronin.
Replica lui Diacov nu a întârziat să apară, acesta replicând tăios. „Domnule președinte Voronin, mai bine tăceai. Ceea ce avem astăzi e rodul muncii matale de mulți ani de zile. Hai să facem ceea ce putem face împreună, ca în Moldova să fie liniște și pace. Pe mine tot mă doare sufletul de ce se întâmplă, dar eu nu-mi permit să fac asemenea glume. Ai venit aici 20 de minute, ai spus 2 bancuri și ai plecat. Noi însă ne gândim la viața țării, iar pentru asta trebuie de făcut ceva, nu doar de gândit”, a menționat Diacov.
Duminică se anunță proteste la Chișinău
Liderii partidelor extraparlamentare de opoziție PAS, PPDA și PLDM a chemat cetățenii la proteste, duminică, de la orele 14, în fața Parlamentului. „Alegerile parlamentare sunt singura salvare. Protestul rămâne singurul lucru prin care ne putem exprima nemulțumirea. Avem un singur mesaj: Să se renunțe la schimbarea sistemului electoral. La protestul de pe 14 mai, liderii politici vor sta departe de scenă. Nu vor fi organizatori. Fiecare să fie responsabil de el”, a declarat vineri într-o conferință de presă, Maia Sandu.
Ea a mai adăugat că Igor Dodon și Vlad Plahotniuc au făcut un târg, iar după ce a fost ajutat de către Plahotniuc să câștige președinția, Dodon își răscumpără datoria morală și ajută PD-ul să se mențină la putere. „PD are doar 4 %. Pierderea puterii pentru ei nu e doar pierderea puterii, ci și a libertății și averilor care le au”, a mai spus lidera PAS. De asemenea, liderul PLDM Viorel Cibotaru a îndemnat oamenii, printr-un mesaj video, să iasă și să protesteze pentru păstrarea democrației în R. Moldova. El a afirmat că actuala guvernare nu este deloc preocupată de probleme stringente ale populației cum ar fi sărăcia, problemele economice, lipsa locurilor de muncă și altele. El a afirmat că actuala guvernare „încercarea perfidă de a schimba sistemul electoral în Republica Moldova” și că este o lovitură pentru democrația din Republica Moldova. „O cale spre prăbușirea statului Republica Moldova”, a afirmat acesta.
În ciuda acestor crâncene lupte interne, Republica Moldova continuă să fie cea mai săracă și mai coruptă țară din Europa, cu o populație divizată atât politic, cât și economic între Est și Vest. Clivajul se adâncește și mai mult în societatea R. Moldova pe fondul acestor tensiuni, iar politicienii nu fac decât să le întrețină artificial pentru a le putea exploata apoi din perspectivă politică.
Corespondență de la Chișinău, Republica Moldova, semnată de Mădălin Necșuțu
