Turcia, starea de urgenţă va fi ridicată în această noapte. Erdogan, sigur pe controlul absolut al Turciei. Opoziția politică, anihilată financiar pe cale legală

Turcia, starea de urgenţă va fi ridicată în această noapte. Erdogan, sigur pe controlul absolut al Turciei. Opoziția politică, anihilată financiar pe cale legală

Erdogan, supărat pe Uniunea Europeană

Erdogan, supărat pe Uniunea Europeană

Autoritățile de la Ankara ridică, în noaptea de miercuri spre joi, starea de urgenţă instaurată în urmă cu doi ani după un puci eşuat, în cadrul căruia au avut loc epurări în masă, dar opoziţia consideră că situaţia va continua prin intermediul unei noi legi „antiteroriste”, relatează mass-media regională, citată de KARADENIZ PRESS. Acest regim juridic excepţional, care extinde considerabil competenţele preşedintelui şi ale forţelor de securitate, a fost instituit la 20 iulie 2016, la doar câteva zile după o tentativă de lovitură de stat sângeroasă ce a zguduit Turcia în noaptea de 15 spre 16 a aceleiaşi luni.

Domnia terorii

Sub starea de urgenţă, autorităţile turce au dus timp de doi ani o vânătoare neîncetată împotriva puciştilor şi presupuşilor lor susţinători, dar de asemenea au vizat opozanţi prokurzi acuzaţi de „terorism”, media critice şi ONG-uri. Activată pentru o perioadă iniţială de trei luni, starea de urgenţă a fost prelungită de şapte ori, iar ultima extindere expiră miercuri la ora 22:00 GMT (joi 01:00 ora Turciei). Guvernul de la Ankara a indicat anterior că nu va mai exista o nouă prelungire.

Ridicarea programată a stării de urgenţă are loc la mai puţin de o lună de la alegerile câştigate de Erdogan, care i-au conferit omului forte al Turciei puteri sporite, ca urmare a unei revizuiri constituţionale controversate adoptate în ultimul an.

Starea de urgenţă i-a permis lui Erdogan să emită timp de doi ani decrete cu valoare de lege care au modificat profund legislaţia turcă. În termenii reformei constituţionale, preşedintele turc îşi va păstra această prerogativă după starea de urgenţă.

Epurări în masă

În ultimii doi ani, în Turcia au avut loc epurări în masă în timpul cărora au fost încarcerate aproape 80.000 de persoane suspectate de legături cu puciul sau cu „terorismul”. Peste 150.000 de funcţionari publici au fost concediaţi sau suspendaţi.

Printre cele 34 de legi emise în timpul stării de urgenţă se află introducerea unei ţinute unice pentru persoanele închise în legătură cu puciul – o măsură niciodată aplicată până acum – sau imunitatea judiciară pentru civilii care s-au confruntat cu puciştii.

Introducerea în Parlamentul de la Ankara a unui proiect de lege susţinut de partidul lui Erdogan ce conţine mai multe măsuri inspirate din prevederile stării de urgenţă a fost criticată de opoziție. Astfel, potrivit agenţiei de presă Anadolu, textul permite autorităţilor să continue, în următorii trei ani, să demită orice funcţionar bănuit că are legătură cu o „organizaţie teroristă”.

În plus, administratorii publici numiţi în timpul stării de urgenţă în fruntea companiilor suspectate de legături cu o „organizaţie teroristă” pot rămâne în funcţie în continuare pentru încă trei ani.

Turcia intră definitiv în perioada post-Ataturk

Turcia intră definitiv în perioada post-Ataturk

Legislația terorii

Alte măsuri mai prevăd faptul că manifestaţiile şi adunările vor fi, cu excepţia unei autorizaţii speciale, interzise după apusul soarelui, autorităţile locale vor putea restricţiona accesul în anumite zone, iar arestul preventiv ar putea dura până la 12 zile, în funcţie de natura infracţiunii.

După anunţul ridicării în curând a stării de urgenţă, liderii turci au insistat asupra necesităţii, consideră ei, de a institui un cadru legislativ care să permită continuarea unei „lupte eficiente” împotriva „grupurilor teroriste”.

Proiectul de lege urmează să fie studiat de o comisie parlamentară începând de joi şi dezbătut în plen de luni, opoziţia criticând noua propnere legislativă. Principala formaţiune anti-Erdogan, Partidul Republican al poporului (CHP social-democrat), acuză guvernul că doreşte „permanentizarea stării de urgenţă” cu măsuri considerate „contrare Constituţiei”.

„Odată cu acest text, cu măsurile pe care le include, starea de urgenţă nu va fi prelungită timp de trei luni, ci cu trei ani”, a acuzat luni Ozgur Ozel, vicepreşedinte al Grupului parlamentar CHP.

Propuneri dure

Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al preşedintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a depus luni în parlament un proiect de lege privind combaterea terorismului, în contextul încetării stării de urgenţă, informează relatează KARADENIZ PRESS. Bulent Turan, viceliderul AKP, a precizat că actul normativ cu 28 de articole se bazează pe legislaţia internaţională şi europeană, iar proiectul a fost transmis partidelor de opoziţie înainte de a fi înregistrat la parlament.

În timpul stării de urgenţă, reprimarea loviturii de stat a dus la arestarea a 70.000 de presupuşi participanţi şi simpatizanţi şi la excluderea din administraţie şi armată a 110.000 de oameni, potrivit presei de stat.

„Să sperăm că nu vom mai fi împinşi niciodată într-un sistem constituţional cum este starea de urgenţă”, a declarat Turan.

Noua Turcie

Ankara a emis duminică decrete prezidenţiale care reorganizează cele mai importante instituţii politice, militare şi administrative ca parte a trecerii la un sistem prezidenţial executiv mult mai puternic, consfinţit prin vot la un scrutin care a avut loc luna trecută. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a fost învestit luni odată cu acest nou sistem, iar acum el deţine puteri extinse, care îi permit să emită decrete privind chestiuni executive şi să numească sau să demită funcţionari de rang înalt.

Erdogan a susţinut că o preşedinţie executivă puternică este vitală pentru a eficientiza activitatea guvernamentală, pentru a stimula creşterea economică şi pentru a garanta securitate. Criticii, inclusiv oficiali UE, NATO și SUA, consideră însă că este vorba de instaurarea unui regim autoritar, în care puterea este în mâinile unui singur om.

Conform ultimelor schimbări, Statul Major General a fost trecut sub autoritatea ministrului apărării, conform agenţiei naţionale de presă Anadolu. Decizia vine după ce Erdogan la numit l-a numit pe comandantul militar Hulusi Akar în postul de ministru al apărării.

În total, în Monitorul Oficial au fost publicate şapte decrete care afectează numeroase instituţii ale statului, inclusiv secretariatul Consiliului Naţional de Securitate, Directorul pentru Industria Apărării şi Consiliul Naţional de Supervizare.

Opoziția, pedepsită financiar

Liderul principalei formaţiuni de opoziţie din Turcia, Partidul Republican al Poporului (CHP), a fost condamnat să plătească o amendă de 95.000 de lire turceşti (19.500 dolari) reprezentând daune pentru insultarea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.

Un tribunal din capitala Ankara a ordonat săptămâna trecută ca Kemal Kilicdaroglu să plătească amenda pentru un „atac asupra drepturilor personale” ale lui Erdogan, în trei procese separate intentate de preşedinte, a relatat agenţia de presă oficială turcă Anadolu.

Două dintre procese au fost deschise după ce, în decembrie, Kilicdaroglu a acuzat rude apropiate ale lui Erdogan că deţin milioane de dolari ascunse în conturi offshore.

Al treilea are legătură cu remarcile de „dictator” făcute de Kemal Kilicdaroglu despre Erdogan în timp ce s-a adresat unui grup CHP în parlament în februarie 2018.

În iunie, Kilicdaroglu a pierdut două procese legate de Erdogan şi a fost obligat să plătească preşedintelui şi rudelor sale 339.000 de lire turceşti (68.000 dolari) reprezentând daune. (M.B.)

Share our work