Partenon, miza războiului eleno-britanic
Atena cere restituirea comorilor arheologice
Grecia a solicitat Marii Britanii restituirea frizelor din marmură ale Partenonului, expuse la Muzeul Britanic din Londra, profitând de o revigorare a interesului internaţional pe fondul redeschiderii sitului antic, închis publicului în timpul pandemiei provocată de noul coronavirus, relatează mass-media de la Atena, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Aceste frize antice – ce conţin reprezentări ale luptelor mitice dintre greci şi centauri – au fost detaşate din Partenon şi expediate în Regatul Unit la începutul secolului al XIX-lea de cunoscutul diplomat britanic, scoțianul Thomas Bruce, cel de-al 7-lea lord Elgin, într-o perioadă în care Grecia făcea parte din Imperiul Otoman. În prezent, aceste obiecte de marmură se numără printre piesele centrale expuse în Muzeul Britanic.
Colecția Elgin, mărturie a moștenirii coloniale
Recurs la istorie
Autoritățile de la Londra au refuzat întotdeauna să returneze aceste sculpturi, cunoscute şi sub numele de Marmurele lui Elgin, argumentând că acestea au fost importate cu permisiunea conducerii otomane, Grecia fiind cotropită de Imperiul Otoman. Autorităţile elene afirmă însă că autorizarea a fost acordată de ocupantul otoman şi nu de către Grecia, prin urmare nefiind valabilă.
„Redeschiderea siturilor arheologice (…) este o ocazie pentru comitetele internaţionale care susţin restituirea marmurelor din Partenon să îşi reafirme solicitarea neîncetată, a lor şi a guvernului elen, pentru returnarea definitivă a obiectelor de marmură în patria lor”, a scris sâmbătă ministrul grec al Culturii, Lina Mendoni, într-un comunicat.
Jaf colonial
Obiectele de marmură au fost obiectului „unui jaf”, iar Grecia nu va recunoaşte niciodată proprietatea Muzeului Britanic asupra acestor frize, a afirmat Medoni.
După două luni în care accesul publicului a fost interzis din cauza pandemiei provocată de noul coronavirus, Grecia a redeschis la data de 18 mai, în condiţii sanitare stricte, Acropola din Atena, unul dintre cele mai vizitate situri antice din lume, unde se află celebrul Partenon.
Asociaţia Internaţională pentru Reunificarea Sculpturilor din Partenon a adresat la 21 mai, de Ziua mondială a culturii, o scrisoare Ministerului Culturii din Grecia prin care a propus o reluare a presiunii coordonate asupra Muzeului Britanic.
Premierul englez Jonhson se opune negocierilor
Eforturi diplomatice
Grecia a militat timp de câteva decenii pentru restituirea obiectelor din marmură şi a avut în vedere, la un moment dat, intentarea unui proces Londrei. Însă, în ultimii ani, Atena a preferat calea diplomatică, propunând medierea prin UNESCO, instituţia ONU responsabilă de cultură şi educaţie, ofertă respinsă de Muzeul Britanic.
Ales în iulie 2019, premierul Kyriakos Mitsotakis, a solicitat oficial ca aceste frize să fie împrumutate Atenei pentru aniversarea din 2021 a 200 de ani de la independenţa Greciei.
În cadrul negocierilor pentru un acord comercial între UE şi Regatul Unit, Atena a încercat să pună în discuţie şi situaţia artefactelor furate din Grecia în secolul XIX. Eforturile reprezentanților UE au fost respinse categoric de către partea britanică.
Interese financiare
Unul din motivele retivenței britanice este reprezentat de faptul că sculpturile din așa-zisa colecție Elgin reprezintă o sursă importantă de venit pentru industria turismului din Marea Britanie. În prezent, respectivele sculpturi se află în custodia Muzeului Britanic din Londra, într-o aripă special construită pentru acestea, fiind vizitate în 2019 de peste 7 milioane de vizitatori.
Clauza care prevede „returnarea sau restituirea obiectelor culturale înlăturate ilegal din ţările lor de origine” a fost introdusă inițial pe lista negociatorilor de la Bruxelles la cererea autorităţilor de la Atena. Acestea au declarat, prin Ambasada din Regatul Unit, că sculpturile au fost obţinute fără aprobarea poporului grec şi că „afirmaţiile britanice despre legalitatea achiziţiei au fost serios contestate de către savanţi şi oameni de ştiinţă”.
„Acest apel este adresat tuturor părţilor implicate, precum şi Marii Britanii, unde au fost transportate majoritatea sculpturilor. Cererea pentru reîntregirea sculpturilor Partenon este universală şi se bazează pe faptul că sculpturile fac parte integrantă a unuia dintre cele mai emblematice monumente de cultură din lume”, au explicat reprezentaţii Ambasadei pentru mass-media britanică.
Autorităţile britanice nu au adoptat o poziţie oficială, dar, o serie de surse apropiate premierului Boris Johnson ar fi declarat că sculpturile „nu pleacă nicăieri” şi că o astfel de clauză prezintă o lipsă de seriozitate din partea Uniunii Europene.
Legalitate contestată
Deşi înaltul diplomat britanic a susţinut întotdeauna că a primit din partea autorităţilor otomane un firman care îi dădea dreptul de a lua respectivele antichităţi, istoricii greci îl contrazic, explicând că un astfel de document ar fi trebuit să se afle în arhivele care pot fi consultate chiar şi în rezent. Niciun demers de înființare a unei comisii istorice comune nu a avut rezultatul scontat.
Thomas Bruce, cel de al şaptelea lord de Elgin, a rămas în istorie pentru faptul că în anul 1802 a plecat din portul Pireu cu o navă la bordul căreia încărcase cel puțin 17 lăzi pline cu antichităţi greceşti. Din cauza unor probleme, nava a început să ia apă şi după doar două zile de la plecarea din port s-a scufundat. Bruce a organizat o expediţie de recuperare a artefactelor, dar o parte dintre acestea au rămas pe fundul mării.
În ultimii ani, arheologii maritimi au început să exploreze epava şi să recupereze artefactele pe care expediţia din secolul XIX nu a reuşit să le recupereze. Anul acesta, arheologii au decis să îşi concentreze eforturile în vederea curăţării, documentării şi conservării epavei. Scafandrii au curăţat epave şi au realizat o serie de fotografii care ulterior au fost combinate pentru a realiza un model care va fi folosit în viitoarele lucrări de conservare.
În timpul lucrărilor de curăţare, arheolgii maritimi care s-au scufundat au scos la suprafaţă o serie de obiecte care au putut fi desprinse sau care nu au făcut parte din navă de la bun început. Printre aceste artefacte se numără bucăţi mici din navă, scripeţi din lemn care mai aveau ataşate bucăţi de frânghie, obiecte de bucătărie şi chiar o secţiune de picior de lemn, rpecum și un inel de aur şi o pereche de cercei de filigran şi aur.
Partenonul, comoara arheologică elenă
Tradiție sinistră
Faptele lui Thomas Bruce, cel de al şaptelea lord de Elgin, au fost condamnate în epocă de o parte importantă a elitei britanice, inclusiv Lordul Byron, cunoscutul poet mort în 1824 în războiul de independență al Greciei (1821-1830).
Fiul acestuia, James Bruce, cel de al optulea lor de Elgin, a fost unul dintre cei mai importanți funcționari coloniali britanici. A servit în calitate de guvernator al insulei Jamaica și vicerege al Indiei. A rămas în istorie pentru distrugerea compexului Yuanming Yuan din capitala chineză Beijing, în marja celui de-al doilea război al opiumului. Conflictul dintre Imperiul Celest și statele occidentale (Imperiul Britanic și Imperiul Francez) a fost provocat de demersurile britanice de a exporta cantități imense de opiu pe piața chineză, încălcând legislația locală.
Conform mărturiilor istorice occidentale și chinezești distrugerea impreionantului complex, care cuprindea și multe palate imperiale, a fost însoțit de un jaf sistematic. Operele de artă furate se regăsesc acum în aproximativ 50 de muzee ale lumii, conform UNESCO. (Mihai Isac)