Kievul, presat la Bucuresti sa rezolve cazul Timosenko

Kievul, presat la Bucuresti sa rezolve cazul Timosenko

iulia-timosenko-foto-reutersUcraina trebuie sa inregistreze progrese in mai multe domenii pentru a semna in noiembrie, la Summitul Parteneriatului Estic, Acordul de Asociere la Uniunea Europeana, iar solutionarea cazului opozantei Iuliei Timosenko este una dintre conditii, altminteri Ucraina nu este stat de drept, a declarat ministrul lituanian de Externe, Linas Antanas Linkevicius, miercuri, la Reuniunea Anuala a Diplomatiei de la Bucuresti. ‘Este vorba, in primul rand, despre un dosar ca al Iuliei Timosenko. Putem fi multumiti sau nemultumiti de treaba asta. Fiecare poate avea parerile lui. insa nu putem lega soarta tarii de asa ceva. (…) Este vorba insa de o realitate si trebuie sa o avem in vedere. in unele tari, aceasta practic simbolizeaza statul de drept. Daca nu se rezolva dosarul acesta, nu este stat de drept, asa e perceptia in unele capitale europene si asta inseamna ca trebuie sa se rezolve, sa se elimine orice fel de indoieli cu privire la justitia selectiva. Va fi alegerea voastra, a ucrainenilor cum faceti treaba asta: fie ca-i dati drumul din inchisoare, fie ca-i dati voie la ingrijiri medicale. Voi stiti cum o faceti, dar trebuie sa o faceti’, a afirmat Linas Antanas Linkevicius, a carui tara detine presedintia semestriala a Uniunii Europene. El a atentionat autoritatile de la Kiev asupra necesitatii de a realiza reforma Justitiei, subliniind ca Parchetul general din acest stat trebuie sa devina ‘cu adevarat independent’. ‘stim ca este greu. in plus, diverse afirmatii facute de alte tari si de alti lideri merg in directia de a incerca sa fortam cuiva mana, insa nu asa se face. Noi, europenii, trebuie sa aparam acesti parteneri ai nostri – Moldova, Ucraina. Referitor la Ucraina, este foarte dificil pentru ei si, dupa cum stiti, pentru ei nu este deloc finalizata si aranjata situatia. Suntem in procesul de a semna un asemenea acord. E inca posibil, insa si ei, in vreo – cred – trei domenii principale, inca mai au de venit cu rezultate. Vrem ca procesul electoral si legislatia electorala sa fie transparente cu adevarat, sa poata rezolva problemele prompt si eficace. Dupa aceea, se impune o reforma a Justitiei, mai ales a Parchetului general, care va trebuie devina cu adevarat independent, si nu sub autoritate politica’, a adaugat seful diplomatiei de la Vilnius, citat de Agerpres.

Test pentru celelalte tari din Parteneriat

In opinia sa, Ucraina reprezinta ‘testul de turnesol’ in Parteneriatul Estic, din care mai fac parte Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, si Belarus. „Cunoscand sentimentul acestui public (oficialul se adresa diplomatilor romani si celor straini acreditati la Bucuresti – n.r.), inteleg foarte bine ca Moldova este pe locul unu, insa haideti sa ne ocupam de intregul program pana la urma al Parteneriatului Estic. Succesul programului este important si pentru Moldova, dar si pentru celelalte tari membre. Nu putem sa le ignoram pe celelalte si sa va explic de ce: in pachetul acesta de sase tari, un rol foarte important il are si Ucraina. Ucraina este testul de turnesol, ca sa spun asa. Nu e doar o negociere pe chestiuni tehnice si cooperare economica europeana. Este vorba de un proces geopolitic aici, miza este totul, nu numai un centru de gravitatie in Europa’, a adaugat Linas Antanas Linkevicius. El a pledat pentru dreptul tarilor de a-si alege parcursul ‘fara sa fie santajate, fara sa fie fortate sau presate in diverse feluri’. Afirmatia sa vine in contextul in care Rusia a atentionat recent Ucraina cu privire la faptul ca, in cazul in care aceasta va semna un acord de asociere ‘sinucigas’ cu Uniunea Europeana, Moscova isi va inaspri controalele vizand marfurile ucrainene la frontiera dintre cele doua tari, aflate intr-un conflict cu motivatie politica.

Share our work
Romania promite sprijin pentru Chisinau si in 2014

Romania promite sprijin pentru Chisinau si in 2014

Premierul Victor Ponta şi ministrul Titus Corlăţean au avut consultări cu Natalia Gherman, viceprim-ministru şi ministru al afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova, in marja Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române 27-28 august 2013

Premierul Victor Ponta şi ministrul Titus Corlăţean au avut consultări cu Natalia Gherman, viceprim-ministru şi ministru al afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova, in marja Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române 27-28 august 2013

Romania isi reitereaza sprijinul pentru integrarea europeana si in anul ce urmeaza. Seful diplomatiei, Titus Corlatean, a precizat miercuri ca Romania sustine Republica Moldova in vederea atingerii tintelor asumate pentru summitul de la Vilnius si a parcurgerii pasilor procedurali necesari ca Acordul de Asociere intre Uniunea Europeana (UE) si Republica Moldova sa poata fi semnat in anul 2014. ‘Pentru etapa imediat urmatoare, Romania sustine parcurgerea rapida a pasilor procedurali care sa permita semnarea, in 2014, a Acordului de Asociere intre Uniunea Europeana si Republica Moldova, fiind discutate o serie de demersuri propuse de Romania in acest scop. Ministrul Titus Corlatean s-a pronuntat pentru recunoasterea progreselor incontestabile ale Chisinaului in ce priveste aplicarea Planului de actiune cu UE privind liberalizarea vizelor si pentru luarea, in cel mai scurt timp, a unei decizii favorabile asteptarilor Republicii Moldova’, precizeaza MAE. De asemenea, in timpul intrevederii, cei doi ministri au trecut in revista temele de actualitate de pe agenda bilaterala, in continuarea discutiilor extinse prilejuite de vizita de lucru a prim-ministrului Romaniei (Chisinau si Ungheni, 26-27 august 2013). ‘in lumina lansarii recente de catre ambele parti a lucrarilor la gazoductul Iasi-Ungheni, a fost recunoscuta importanta executiei obiectivului in termenele convenite, astfel incat acesta sa poata contribui la consolidarea securitatii energetice a Republicii Moldova. Ministrul afacerilor externe al Romaniei a reiterat totodata importanta pe care o are finalizarea rapida a procesului de revenire a programelor SRTv in Republica Moldova, conform celor stabilite de prim-ministrii celor doua tari, la 27 august 2013’, se arata intr-un comunicat de presa.

Sedinta comuna de guvern

Totodata, cei doi ministri au semnat Acordul interguvernamental cu privire la cadrul general si conditiile pentru cooperarea in domeniul dezvoltarii. Acordul stabileste principiile si conditiile generale ale acordarii asistentei catre beneficiarii din Republica Moldova si prevede, intre altele, organizarea de reuniuni anuale pentru evaluarea progreselor inregistrate la nivelul proiectelor aflate in derulare, precum si pentru stabilirea prioritatilor de asistenta pentru viitor, in consens cu necesitatile concrete ale Chisinaului. ‘Republica Moldova este principalul beneficiar al asistentei pentru dezvoltare acordata de Romania, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, cu alocari care se ridica, anual, la minimum 30% din bugetul total. Astfel, in 2013 sunt in curs de lansare opt proiecte in valoare de 620.000 euro, in prezent fiind in derulare 14 proiecte in valoare de cca 2,7 milioane euro. Suplimentar, Romania deruleaza programe de asistenta adresate Republicii Moldova sub forma burselor de studii (in valoare de 13 milioane de euro in 2012) si a proiectelor educationale, a transferului de expertiza tehnica, instruire, consultanta, precum si prin oferirea de echipamente si materiale necesare implementarii cu succes a proiectelor agreate’, mai precizeaza sursa citata. De asemenea, cei doi sefii de diplomatii au semnat miercuri Acordul cu privire la cadrul general si conditiile pentru cooperarea in domeniul dezvoltarii. in 27 si 28 august, Natalia Gherman, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova, participa la Bucuresti la Reuniunea anuala a diplomatiei romane, la invitatia ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlatean.

Share our work
Expert in probleme europene: Birocratia si blocajele politice de la Chisinau au incetinit drumul Republicii Moldova inspre UE

Expert in probleme europene: Birocratia si blocajele politice de la Chisinau au incetinit drumul Republicii Moldova inspre UE

nicu popescu dm2Fostul consilier al premierului Vlad Filat si expertul in problematici europene, Nicu Popescu, a declarat in cadrul unui interviu din saptamanalul „Dilema Veche” ca drumul Republicii Moldova in directia UE a fost in ultimii ani parcurs cu dificultate din cauza unor neintelegeri politice din interiorul AIE, dar si din cauza lentorii cu care se misca aparatul de la Bruxelles. „Uneori, exista blocaje politice, deseori exacerbate de o guvernare in coalitie, dar, de cele mai multe ori, birocratia se misca incet – si in UE, si in Moldova. Pentru semnarea acordului de liberalizare a transportului aerian au trecut vreo noua luni de la finalizarea negocierilor, pentru ca procedurile din UE erau lente. intre timp, Comisia mai atacase Consiliul UE la Curtea Europeana de Justitie pe niste chitibusuri juridice legate de procedura de decizie privind semnarea unor acorduri internationale. si Acordul de Asociere UE – Moldova a fost deja finalizat si urmeaza a fi parafat abia in toamna, insa semnarea propriu-zisa va avea loc abia la anul. Problema e ca, in democratiile instabile din Europa, intr-un an se pot schimba foarte multe – guverne, orientari geopolitice. Uitati-va la Georgia. si, pina nu ai semnat acest acord, el nu leaga miinile guvernelor de pe urma”, a declarat Nicu Popescu. El a mai spus ca statele din cadrul Parteneritatului Estic (sase tari ex-sovietice) se afla intr-o situatie volatila din punct de vedere politic, dominate de instabilitate si crize ce se pot desfasura cu o rapiditate foarte mare din cauza dependentei economice fata de un centru. „Statele UE sint, in mare parte, state consolidate, care isi pot permite sa gindeasca in termeni de decenii. Dar in Moldova, Ucraina, Georgia, se pot schimba multe peste noapte. O criza a gazului, niste tensiuni in zona de conflict, o cadere de guvern si, in citeva luni, s-a si schimbat cursul unei intregi tari. UE a negociat ani de zile, cu administratia portocalie, Acordul de Asociere si Zona de Liber Schimb, dar si Ucraina, si UE nu s-au prea grabit, partial din cauza pozitiilor protectioniste in negocieri, ca sa vina apoi Ianukovici la guvernare si intreg procesul sa fie inghetat dupa arestarea Iuliei Timosenko. si, pentru ca au ratat atunci acea fereastra de oportunitate, si UE, si Ucraina cauta acum, disperate, solutii inventive pentru a iesi din blocaj”, a mai spus Nicu Popescu.

Suveranitate redusa din cauza conflictului transnistrean

Cat priveste partea strategico-militara a Republicii Moldova, expertul este de parere ca statul nu este in totalitate suveran iar amprenta Rusiei este definitorie in aceasta zona. „Moldova nu este intru totul suverana sa ia decizii strategice, in special in materie de securitate. in mod evident, ma refer la existenta conflictului transnistrean si la prezenta militara rusa, care limiteaza anumite optiuni strategice pentru Moldova, mai ales in relatia cu NATO. in materie de aderare la UE, lucrurile sint ceva mai simple, dar nu cu mult. Chiar daca asocierea la UE si crearea unei zone de schimb cu UE se misca inainte, asigurarea securitatii energetice a Moldovei ar fi si un subiect extrem de sensibil in relatiile cu Rusia. Dar, evident, nici o tara nu isi poate schimba peste noapte constringerile strategice in care opereaza. Acestea pot fi schimbate doar treptat si Moldova a facut, cred, in ultimii ani, niste pasi enormi in directia consolidarii propriului coridor de manevra strategica, prin apropierea de UE”.

Dezamagiri populare si dualitate „multi-vectoriala”

El mai precizeaza ca este foarte important ca politica Moldovei sa fie orientata cu fermitate spre o anumita directia, iar dualitatea clasei politice care penduleaza intre Bruxelles si Moscova trebuie la un moment dat stopata si asumata. „Unul dintre proverbele cele mai populare in Moldova e: „Capul taiat, sabia nu-l taie.“ Alt proverb la fel de popular e ca „mielul blind suge de la doua oi“. Ambele proverbe explica, in mare parte, esenta atitudinii populatiei Moldovei fata de procesele geopolitice din regiune. Republica Moldova isi doreste sa fie in relatii bune cu toata lumea. Mai greu e cind esti fortat sa alegi – sau una, sau alta. insa cind elitele moldovenesti se trezesc in aceasta situatie – practic, intotdeauna, alegerea este facuta nu in favoarea Rusiei. Pina si Voronin a refuzat semnarea Memorandumului Kozak, in 2003. in ultimii ani, sprijinul pentru UE a scazut, in Moldova, de la 65-70% la vreo 50%. Aceasta tendinta se datoreaza atit crizei din UE, faptului ca o anumita dezamagire fata de guvernarea actuala se suprapune un pic si pe imaginea UE, dar si din cauza faptului ca, pina in 2009, Partidul Comunist avea un discurs formal proeuropean iar, prin acest fapt, duceau cu ei o buna parte a populatiei in aceeasi directie. Astazi, discursul opozitiei comuniste este mai degraba proestic, si acest lucru a afectat si el o parte din sustinatorii comunistilor care erau, formal, proeuropeni, acum citiva ani, dar acum nu mai sint”, adaugat expertul de peste Prut. El a calificat politica Republicii Moldova ca fiind ceva normal in spatiul ex-sovietic, acolo unde aceasta duplicitate se cheama „politica multi-vestoriala”.

Share our work
Exclusiv. Aliona Ghetmanciuk: „Fără soluționarea problemei Iuliei Timoșenko, semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și UE este practic imposibilă”

Exclusiv. Aliona Ghetmanciuk: „Fără soluționarea problemei Iuliei Timoșenko, semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și UE este practic imposibilă”

Aliona Ghetmanciuk, director al "Institut of World Policy" din Kiev, puncteaza importanta strategica a momentului Vilnius

Aliona Ghetmanciuk, director al „Institut of World Policy” din Kiev, puncteaza importanta strategica a momentului Vilnius (foto:glavcom.ua)

Aliona Ghetmanciuk, directorul Institut of World Policy din Kiev,  este unul dintre cei mai importanți analiști ucraineni în politică externă. În interviul de mai jos am încercat să vedem care este părerea expertului despre nivelul de încredere dintre Ucraina și Uniunea Europeană, despre cum ar putea fi decisă soarta Iuliei Timoșenko și posibilitatea deschiderii unui consulat a Ucrainei la Tiraspol.
K.P.:Lituania deține președinția UE, începând cu 1 iulie 2013. Una din priorităţile stabilite de Preşedinţia Lituaniană la UE este întărirea Parteneriatului Estic prin apropierea de UE a celor șase state post-sovietice –  Ucraina, Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Belarus și Georgia. Din perspectiva Ucrainei, va reuși Lituania să realizeze acest obiectiv?
A.G.: Va reuși dacă la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius va avea loc semnarea Acordului de asociere cu Ucraina și parafarea acestui document cu Moldova, Georgia și Armenia, iar Republica Belarus va fi reprezentată la nivel înalt – lucru care nu s-a întâmplat la summit-ul precedent din Varșovia. Dacă vor avea loc aceste realizări, apropierea unor țări din Parteneriatul Estic de Uniunea Europeană se va face fără îndoială, chiar dacă, aș risca să presupun, că va fi un proces foarte îndelungat și dureros.
K.P.: Cum se pregătește Kievul de semnarea Acordului de asociere și ce scenarii există referitor la summit-ul de la Vilnius. IWP a solicitat informații de la autorități despre stadiul pregătirilor?
A.G.: În contextul pregătirilor pentru summit, Kievul se ghidează de așa-numitele recomandări ale Consiliului de Miniștri al UE, necesare pentru semnarea documentului. Aceste recomandări sunt cunoscute în discursurile publice drept „Lista lui Fule”. Da, într-adevăr, în luna martie Institutul pentru Politici Mondiale (IWP) a trimis către toate ministerele de profil și instituții responsabile  scrisori și așa-numitul „calendar de la Vilnius” (în care sunt indicate datele summit-ului de la Vilnius, pentru ca cei aflați la putere să înțeleagă cât timp mai au la dispoziție), în care am cerut să fim informați despre ce se face concret în vederea realizării planului de implementare a recomandărilor UE. Șapte organe de profil, inclusiv Ministerul de Externe, Ministerul Justiției, Consiliul Securității Naționale – au răspuns destul de detaliat la cererea Institutului.
La majoritatea punctelor progresul diferă, dar acesta nu este atât de evident, încât Uniunea Europeană și-ar permite să închidă ochii la cazul deținutei Iuliei Timoșenko. În principiu, la toate nivelele din Ucraina se observă tot mai multă înțelegere că fără soluționarea problemei Iuliei Timoșenko semnarea Acordului de asociere practic este imposibilă.
K.P.: În unul din comentariile Dvs. ați subliniat că fostele republici sovietice ar putea obține succes la summitul Parteneriatului Estic (în funcție de gradul de avansare al dialogului cu UE), chiar dacă nu își vor face foarte bine „tema pentru acasă”.
A.G.: Uniunea Europeană nu este condusă de oameni naivi, care așteaptă că Ucraina va îndeplini până în toamnă toate reformele pe care nu le-a realizat în peste douăzeci de ani de independență. Da, eu consider că nesemnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și UE și neparafarea acestuia cu Moldova, Georgia și Armenia va fi un eșec simbolic al politicii estice, promovată de UE. Dar Uniunea Europeană decide de una singură dacă acest eșec este o pierdere prețioasă.
K.P.: Unii diplomați ruși sunt îngrijorați de programul Parteneriatului Estic al UE din cauza că „dictează fostelor republici sovietice să se integreze într-o structură sau alta”. Totodată, politicieni ucraineni spun că recentele restricții comerciale din partea Rusiei îi vizează, în primul rând, pe oligarhii proeuropeni din Ucraina.
A.G.: Eu sunt sceptică față de formularea „oligarhii proeuropeni” din Ucraina. Da, sunt oligarhi pentru care Uniunea Europeană este mai atractivă decât Rusia, dar interesele de afaceri pe care le au ei în Rusia transformă afecțiunea lor față de UE în simple declarații. Ei doar declară de vor în UE, dar fac prea puțin pentru o apropiere reală dintre Ucraina și Uniunea Europeană. Astfel, nu aș putea spune că sancțiunile Rusiei care afectează afacerile unor oligarhi ucraineni sunt pedepse pentru viziunile lor proeuropene.
K.P.: Cum apreciați propunerea Germaniei de a o transfera pe Iulia Timoșenko în afara țării, pentru îngrijiri medicale?
A.G.: Propunerea Germaniei, susținută de alte state din UE, este cea mai optimă variantă pentru soluționarea problemei Timoșenko într-o perioadă cât mai scurtă, pe de o parte, iar pe de altă parte, fără mari prejudicii de imagine atât pentru Președintele Viktor Ianukovici, cât și pentru însăși Timoșenko și Uniunea Europeană. Soarta Iuliei Timoșenko depinde de două persoane: de Ianukovici și de ea însăși. Adică, depinde de posibilitatea lor de a înțelege până unde este trasă „linia roșie” sub care târgul este imposibil, în timpul negocierilor intermediate de Uniunea Europeană (misiunea Kwasniewski-Koks).
K.P: Ce ar putea cere autoritățile ucrainene în schimbul transferului fostului prim-ministru peste hotare?
A.G.: Este o întrebare pentru autoritățile ucrainene. În general, cred că pentru puterea actuală este foarte important ca Timoșenko aflată la Berlin să nu prezinte un pericol în plan politic mai mare decât Timoșenko aflată în închisoarea/spitalul din Harkov.
K.P.: Cum se comportă opoziția în contextul apropierii summit-ului de la Vilnius?
A.G.: Eu pur și simplu nu simt că majoritatea reprezentanților opoziției parlamentare conștientizează momentul istoric critic și geopolitic al Ucrainei la Vilnius. Ei fac pariuri mai mult pe soluționarea propriilor probleme.
K.P.: Au fost făcute declarații precum că Ucraina intenționează să deschidă un consulat la Tiraspol. Și Rusia încearcă de mai mult timp să facă același lucru. Cum credeți, va accepta Moldova propunerea Kievului în acest sens?
A.G.: Eu nu dețin o confirmare oficială a acestei informații. Mai mult decât atât, nu aș rămâne mirată dacă această informație nu ar corespunde realității. Mă îndoiesc că Ucraina va face astfel de pași care ar duce la tensionarea relațiilor dintre Kiev și Chișinău. Mai ales în prezent, când dintre Ucraina și Republica Moldova a fost restabilit dialogul constructiv, de care ne-am bucurat acum cinci ani.
K.P.: A trecut mai mult de jumătate de an de când Ucraina deține președinția OSCE. Ce a reușit să realizeze președinția ucraineană, analizând lista de priorități pentru anul 2013?
A.G.: I-a reușit să nu admită regresul în niciuna din direcțiile prioritare, inclusiv în contextul soluționării conflictelor înghețate din spațiul post-sovietic.
K.P.: Vă mulțumesc.

Interviu realizat de Tatiana Bernevec pentru Karadeniz-Press.

Share our work
Exclusiv: „Ianukovici se teme de al doilea Maidan, pe care l-ar putea organiza Timoșenko”

Exclusiv: „Ianukovici se teme de al doilea Maidan, pe care l-ar putea organiza Timoșenko”

Directorul Centrului de Studii Politice „Penta” de la Kiev, Vladimir Fesenko, este unul dintre cei mai respectati analisti politici din Ucraina

Directorul Centrului de Studii Politice „Penta” de la Kiev, Vladimir Fesenko, este unul dintre cei mai respectati analisti politici din Ucraina

Agenția de presă KARADENIZ-PRESS a stat de vorbă cu Vladimir Fesenko, directorul centrului de studii politice „Penta” din Kiev. În interviul de mai jos, analistul ucrainean explică atmosfera tot mai încinsă din Ucraina, legată de alegerile prezidențiale din 2015, vorbește despre rolul Iuliei Timoșenko în acest scrutin și prezintă câteva scenarii pentru summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, la care Ucraina speră să semneze Acordul de asociere cu UE.

K.P.: Deși alegerile prezidențiale din Ucraina vor avea loc abia în anul 2015, citind presa ucraineană se creează impresia că startul campaniei electorale a fost dat – dezbateri aprinse despre potențialii candidați, sondaje de opinie etc. Se prevede o campanie electorală dificilă?
V.F.: Se prevede o campanie electorală foarte complicată. Rezultatul alegerilor, cel mai probabil, va fi determinat nu doar la urnele de vot, dar și pe stradă, similar anului 2004. Cercul potențialilor candidați la funcția de Președinte s-a conturat anul trecut după alegerile parlamentare. Dar până la scrutinul prezidențial mai avem aproape doi ani și în acest timp pot avea loc diferite surprize.
K.P.: Cine dintre politicieni va candida, reieșind din tatonările de teren care au început de pe acum?
V.F.: Favoriții acestor alegeri nu vor fi candidații independenți, dar politicienii susținuți de forțe politice mari. Puterea și Partidul Regiunilor vor fi reprezentate de actualul Președinte, Viktor Ianukovici. Este aproape sigur faptul că în cursă se vor înscrie liderii partidelor parlamentare de opoziție – Vitalii Kliciko („UDAR”), Arsenii Iațeniuk („Batkivșcina”), Oleg Teagnibok („Svoboda”) și Petr Simonenko (Partidul Comunist). Este prea puțin probabil că la acele alegeri va fi admisă și participarea Iuliei Timoșenko, deși Constituția Ucrainei, formal, nu interzice înscrierea în cursa pentru alegeri prezidențiale a persoanelor care au pedepse neexecutate. La ora actuală o asemenea interdicție există doar în raport cu deputații, dar  este posibil că această prevedere va fi aplicată (printr-o decizie judecătorească, spre exemplu) și în cazul candidaților la funcția de Președinte. Admit că vor mai fi alți zeci de candidați la funcția de șef al statului, dar nu cred că aceștia vor ajunge în top.
K.P.: Partidul Regiunilor nu vorbește deocamdată despre alegeri. Exponenții acestei formațiuni nu o fac din cauza că Ianukovici va pretinde la al doilea mandat?
V.F.: Nu se discută nimic deoarece Viktor Ianukovici este încă Președinte în funcție. Dar Partidul Regiunilor nu va avea un al candidat. Toți predecesorii lui Ianukovici (chiar și Viktor Iușcenko cu ratingul său mizer) au luptat pentru a fi realeși în această funcție.
K.P.: Ministrul de Externe al Germaniei, Guido Westerwelle, le-a sugerat partidelor din opoziție să înainteze un singur candidat la alegerile prezidențiale. Ce șanse de realizare are acest scenariu?
V.F.: Unitatea acțiunilor opoziției este principala condiție pentru a obține victoria la alegerile prezidențiale. Deocamdată însă opoziția nu este pregătită să înainteze un candidat unic la scrutin. Liderii opoziției parlamentare s-au înțeles că ei vor susține candidatul opoziției care va ajunge în turul doi. În primul tur intenționează să participe toți actualii lideri ai partidelor de opoziție din parlament.
K.P.: Ce fel de președinte preferă ucrainenii?
V.F.: Diferiți cetățeni ucraineni au o imagine diferită a Președintelui, dar și așteptări diferite, legate de alegerile prezidențiale și candidații înscriși. În vestul Ucrainei sunt unele preferințe, iar în regiunile de sud și est – cu totul altele. Unii își doresc să vadă în fotoliul prezidențial un lider puternic și destul de autoritar, iar alții consideră că Ucraina merită un șef de stat cu viziuni democratice. Totodată, unii își doresc un președinte proeuropean, iar alții unul prorus.
K.P.: Cum se pregătește Kievul pentru semnarea Acordului de asociere cu UE și ce scenarii referitoare la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius se vehiculează?
V.F.: Kievul oficial (Președintele, Guvernul și Parlamentul) lucrează la îndeplinirea șirului de condiții de care depinde semnarea acestui acord. O parte din ele au fost realizate, deși nu în măsura deplină. Sunt aproape sigur că nu toate obligațiile vor fi îndeplinite până la summit (din diverse motive). Chiar dacă la Bruxelles se vorbește că semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și UE depinde, în cea mai mare parte, de Kiev, în realitate, soarta acestui document va trebui hotărâtă la Bruxelles. Spun astfel pentru că dacă Acordul nu va fi semnat, aceasta va însemna eșecul politicii Parteneriatului Estic și o posibilă reorientare a Ucrainei spre Rusia și participarea în cadrul Uniunii Euroasiatice. Cred că la toți le va părea rău să trimită în arhivă un acord care a fost pregătit câțiva ani.
Pot să vă spun că la ora actuală este real atât scenariul de semnare a Acordului de asociere dintre Ucraina și UE, cât și nesemnarea acestuia. De asemenea, este posibil scenariul de amânare a semnării Acordului pentru o anumită perioadă, iar părțile vor reuși să semnze doar un acord separat care prevede crearea zonei de liber schimb dintre Ucraina și UE.
K.P.: Unele state europene au declarat că vor susține Ucraina necondiționat, altele nu s-au pronunțat, dar este o categorie de țări membre UE care se pronunță categoric împotriva semnării Acordului de asociere. Va reuși Ucraina să isi asigure o susținere solidă până în toamnă?
V.F.: O susținere solidă pentru semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și UE va fi creionată pe ultima sută de metri, când va fi decisă soarta semnării acestui document. Aceste decizii, cel mai probabil, vor fi luate la sfârșit de septembrie – început de octombrie. Această situație incertă se menține atât din cauza problemelor politice interne din Ucraina, cât și din cauza unor „ucrainosceptici” în UE. Siuația va fi influențată și de Rusia, care urmărește să împiedice semnarea Acordului de asociere între Ucraina și UE. Cu toate acestea, ultimul cuvânt în această problemă îl va spune Germania, care încă nu a decis cum se va comporta.
K.P.: Cum credeți, ce a răspuns Viktor Ianukovici când a fost îndemnat de  șeful diplomației germane, Guido Westerwelle, să permită transferul Iuliei Timoşenko în Germania pentru îngrijiri medicale „adecvate”?
V.F.: Îmi asum riscul să presupun că Viktor Ianukovici a promis că se va gândi la soluționarea problemei, accentuând că există dificultăți juridice foarte mari pentru a veni în întâmpinarea acestei propuneri.
K.P.: Ce scenarii există în legătură cu soarta Iuliei Timoșenko? Starea de sănătate, condamnarea și un posibil transfer peste hotare exclud posibilitatea participării în cursa prezidențială din 2015?
V.F.: Scenariul care este discutat la ora actuală admite tratamentul Iuliei Timoșenko peste hotare (cel mai probabil, în Germania). Reieșind din toate aparențele, în jurul lui Viktor Ianukovici nu există o poziție unanimă în această problemă. O parte din oamenii apropiați președintelui este categoric împotriva eliberării Iuliei Timoșenko, chiar și în această formă. Au apărut deja apeluri din partea unor organizații neguvernamentale prin care se cere ca opozanta să nu fie trimisă pentru tratament în afara țării. Chiar dacă deznodământul acestei probleme va fi unul pozitiv, aceasta se va întâmpla până în toamnă. Dar este posibil că Timoșenko va rămâne în continuare în detenție.
După alegerile prezidențiale șansele de eliberare vor crește. Acest lucru este posibil nu doar în cazul în care la alegerile prezidențiale va învinge reprezentantul opoziției. Dacă victoria îi va reveni lui Ianukovici, atunci și el o va putea elibera pe Timoșenko, întrucât ea nu va mai fi un pericol serios, opoziția va fi demoralizată, iar eliberarea Iuliei Vladimirovna va fi un gest frumos măcar pentru normalizarea relațiilor cu Occidentul.
Totodată, în anturajul președintelui și în conducerea organelor de drept sunt persoane care își doresc ca Timoșenko să rămână după gratii până la sfârșitul vieții ei. Participarea Iuliei Timoșenko la alegerile prezidențiale, după cum am mai menționat, este posibilă teoretic, dar practic aproape deloc. Și nu doar din cauza că lui Ianukovici îi este frică de ea în calitate de rivalul principal (în acest caz concurentul principal devine Vitalii Kliciko). Puterea este îngrijorată că Iulia ar putea declanșa un nou Maidan în timpul alegerilor.
K.P.: În Ucraina se discută intens și despre modificarea Constituției. Ce modificări se vor face și cum trebuie să arate noua Constituție în viziunea politicienilor și societății civile din Ucraina?
V.F.: Tema modificărilor constituționale este legată, pe de o parte, de activitatea Adunării Constituante (organ consultativ, creat de Președinte anul trecut pentru pentru elaborarea propunerilor de modificare a Legii Supreme), iar pe de altă parte, de cerințele Uniunii Europene care se referă la reformele instituționale (reforma judiciară și de drept, schimbarea împuternicirilor Procuraturii, Curții de Conturi, Camerei de Comerț etc.). Al treilea factor ține de adoptarea legii privind referendumul național, care presupune posibilitatea de modificare a Constituției prin intermediul plebiscitului.
Deocamdată nu există propuneri oficiale concrete privind modificarea Constituției (cu excepția modificării statutului Curții de Conturi). Adunarea Constituantă a elaborat un proiect neoficial care conține propuneri de modificări constituționale, dar activitatea experților continuă. Este semnificativ faptul că în acest document neoficial se propune nu atât sporirera competențelor președintelui, cât creșterea influenței Parlamentului la formarea și activitatea guvernului. Există zvonuri potrivit cărora la referedumul național vor fi supuse propuneri privind trecerea la un legislativ bicameral, reducerea numărului de deputați la 300 de aleși (în prezent, în legislativul de la Kiev activează 450 de deputați – n. red), despre limitarea imunității deputaților (toate aceste probleme au fost supuse și la referendumul național organizat de președintele Leonid Kucima în anul 2000), dar în proiectul neoficial al Adunării Constituante nu figurează nicio propunere în acest sens (cu excepția limitării imunității parlamentare).
Deocamdată nu se observă că echipa prezidențială ar avea o strategie clară referitor la modificarea Constituției. Dar și în Rada Supremă nu va exista o majoritate constituțională suficientă pentru a face schimbări fundamentale în Legea Supremă. Scoaterea proiectului de modificare a Constituției pentru votare pe calea referendumului de asemenea este legată de conflicte politice serioase și riscuri. Nici în mediul politic din Ucraina, nici în societate nu există o unitate sau un consens în ceea ce privește câteva aspecte fundamentale, cum ar fi forma de guvernare, statutul limbii ruse și alte probleme.
K.P.: Ce trebuie să se schimbe și la ce nivel, pentru ca Ucraina să devină o țară influentă din punct de vedere geopolitic?
V.F.: Influența geopolitică a Ucrainei ar putea să se intensifice doar în cazul unor reforme structurale reușite, dar și pe calea depășirii corupției la scară largă. De asemenea, este nevoie ca statul să își  îmbunătățească eficiența și să fie accelerată dinamica de dezvoltare socio-economică.

Interviu realizat de Tatiana Bernevec pentru KARADENIZ-PRESS.

Share our work