Ucraina și Georgia pun bazele unui parteneriat strategic

Ucraina și Georgia pun bazele unui parteneriat strategic

 

Președintele ucrainean Petro Poroșenko, la o întâlnire la Tbilisi cu omologul său georgian Giorgi Margvelașvili

Ucraina și Georgia au semnat, marți, o declarația de stabilire a unui parteneriat strategic, document care în particular se va răsfrânge asupra unui sprijin mutual privind suveranitatea și integritatea teritorială a celor două țări, a declarat președintele ucrainean Petro Poroșenko, după o întâlnire la Tbilisi cu omologul său georgian Giorgi Margvelașvili, transmite agenția Ukrinform.  Declarația pentru stabilirea unui parteneriat strategic este cea mai înaltă formă de încredere între guvernele noastre și cea mai înaltă formă de încredere între popoarele noastre. Parteneriatul strategic are la bază mai multe provocări și amenințări comune. Pentru a depăși aceste amenințări trebuie să fim puternici și uniți”, a declarat Poroșenko.

Potrivit liderului de la Kiev, acest parteneriat strategic asigură conlucrarea „unui sistem de instituții și mecanisme pentru o coordonare constantă a acțiunilor noastre, inclusiv în sectoarele apărării și securității”. De asemenea, Ucraina și Georgia au mai semnat, la Tbilisi, un acord de cooperare în sfera educației.

Share our work
Vizita istorică a lui Klaus Iohannis în SUA și întărirea parteneriatul strategic la Marea Neagră

Vizita istorică a lui Klaus Iohannis în SUA și întărirea parteneriatul strategic la Marea Neagră

Finalul săptămânii trecute a avut drept cap de afiș vizita președintelui român Klaus Iohannis la Washington, acolo unde a fost primit la Casa Albă de omologul său american, Donald Trump. Vizita este într-adevăr una de anvergură, fiind catalogată de experții internaționali drept una istorică pentru parteneriatul strategic pe care România îl are cu SUA de mai bine de două decade. Sintagma „Vin americanii!”, la care românii au jinduit preț de zeci de ani, își găsește tot mai mult în ultimii ani și o aplicabilitate materială, relatează EvZ Moldova, într-o analiză a vizitei. De altfel, mesajele României nu a mai fost niciodată atât de puternic transmise la Washington pentru topul ierarhiei administrative, dar și către publicul american. România este de asemenea prima țară din Europa de Est cu care Donald Trump are discuții atât de aprofundate la cel mai înalt nivel, urmând ca în perioada imediat următoare să aibă discuții similare și în Polonia, un alt aliat apreciat la Washington.

De la luptele cot mai cot ale soldaților români și americani pe diverse fronturi ale lumii sub egida misiunilor militare internaționale, la ultimele investiții de calibru pe care SUA le face în infrastructura de apărare a României la Deveselu sau Mihail Kogălniceanu, sacrificiul acestora se cristalizează tot mai mult în ceea ce România nu a avut niciodată și anume o umbrelă de securitate reală din partea cele mai puternice națiuni a lumii. De altfel, președintele Iohannis a și participat a comemorare simbolica a soldaților americani căzuți pe câmpurile de luptă Cimitirul Național Arlington din Washington, acolo unde a avut loc cel mai înalt ceremonial care se acordă unui oficial străin, pentru pomenirea soldaților americani încă de la Războiul Civil American, de la mijlocul secolului al XIX-lea.

Peisaj regional agitat

Contextul regional este și el unul tulbure, cu o Rusie militaristă în coasta României, și în genere a flancului estic NATO, acolo unde alături de ea se mai află și Polonia sau țările baltice. De la anexarea peninsulei Crimeea, la războiul din estul Ucrainei, acolo unde Rusia sprijină vădit forțele separatiste proruse, la exercițiile militare pe care Moscova le ordonă regulat în regiunea separatistă transnistreană, Republica Moldova este prinsă în această menghină a tensiunilor Est-Vest. De asemenea, instabilitatea politică de la Chișinău este un factor ce trebuie luat în calcul într-o ecuație regională ce devine tot mai complicată. La toate acestea, „ingredientul turcesc” tot mai imprevizibil la Marea Neagră și dă noi motive pentru o reașezare a echilibrului de putere zonal. Luate pe rând, toate aceste piese ale tot mai complicatului puzzle regional alcătuiesc un tablou complex ce necesită explicații în amănunt.

De altfel, președintele Iohannis nu se mai opri la efortul singular de a merge doar la Washington, ci va avea în perioada 19 – 20 iunie, o vizită la Berlin, acolo unde se va întâlni la cel mai înalt nivel cu cancelarul german Angela Merkel și omologul său german, Frank Steinmeier. Imediat după, în marja Consiliului European de la Bruxelles, care va avea loc în perioada 22 — 23 iunie, președintele Klaus Iohannis va avea o întrevedere cu șeful statului francez, Emmanuel Macron, au precizat surse oficiale pentru agenția Agerpres.

Dimensiunea politico-militară

Președintele român Klaus Iohannis a mers la Washington cu un mesaj clar cum că „România este cel mai bun partener pe care SUA îl pot avea”. Acolo a avut o serie de întâlniri cu unii dintre cei mai importanți „stakeholderi” din administrația SUA. De la congresmeni, la șeful diplomației și nu în ultimul rând la șeful de la Casa Albă, Donald Trump. În ceea ce privește discuțiile despre securitatea regiunii, Iohannis a precizat că ascensiunea militaristă a Rusiei pune în gardă toată lumea și că este nevoie de dialog pentru a se ajunge la o soluție fezabilă. „Toată lumea este îngrijorată, dar a fi îngrijorat ar trebui să te ducă către la a fi pregătit, așa că trebuie să fim foarte clari și foarte deschiși dacă vorbim despre Rusia. În opinia mea, avem nevoie de dialog, dar pe de altă parte avem nevoie de ceea ce noi toți am decis la NATO — o descurajare a Rusiei. Un dialog ar trebui să ducă către o soluție fezabilă”, a spus vinerea trecută șeful statului, la Washington, la conferința de presă comună cu omologul său american, Donald Trump, întrebat dacă acțiunile Rusiei ar trebui să creeze îngrijorare.

Liderul de la Cotroceni a mai precizat că România se bazează pe Parteneriatul cu SUA în ceea ce privește Flancul estic. „România este foarte conștientă că se află pe Flancul de est și ne bazăm puternic pe Parteneriatul dumneavoastră domnule Trump pentru că nu putem sta acolo fără SUA, nu putem fi singuri acolo. Pe de altă parte, Parteneriatul nostru are oportunități imense nu doar în chestiuni de siguranță, dar și de natură comercială, economică. De aceea este foarte important. România este membră a Uniunii Europene și cred că este în interesul ei și al dumneavoastră să fie un partener puternic pentru SUA”, a mai spus Iohannis. El a mai explicat că este nevoie de o cooperare strânsă între SUA și Europa și că este necesar ca cele două entități „să lucreze împreună de așa natură încât să producă efecte sinergetice, să facă NATO mai puternic, să facă Europa mai puternică, să facă SUA mai puternice”.

Trump către România: „Cu siguranţă suntem aici pentru a proteja”

La rândul său, președintele american Donald Trump a calificat Parteneriatul strategic comun drept unul „măreț”. El a replicat că SUA sunt complet angajate în a susține „principiul mușchetarilor”, prevăzut în Tratatul NATO, de apărare prin intervenție militară împotriva unui stat al Alianței. „Statele Unite s-au angajat şi angajez Statele Unite faţă de Articolul 5. Cu siguranţă suntem aici pentru a proteja (…) Cu siguranţă suntem acolo să protejăm şi acesta este unul dintre motivele pentru care vreau ca oamenii să se asigure că avem resursele şi forţa necesare, plătind banii care sunt necesari pentru a avea acele resurse. Dar da, suntem angajaţi în a aplica articolul 5 ”, a răspuns Trump, la o întrebarea dacă SUA vor respecta Articolul 5 din Tratatul NATO în cazul în care un alt stat membru va fi atacat.

Mai mult, Trump a dat România drept exemplu de bune practici în ceea ce privește alocărea de 2% din bugetul național pentru apărare, politică pe care administrația sa mizează puternic. „România a fost un membru de încredere în lupta împotriva ISIS. Al patrulea contributor, ca şi număr de trupe, în Afganistan. Au fost 23 de militari care au plătit preţul suprem şi America aduce omagii sacrificiului lor. Vreau să remarc implicarea preşedintelui Iohannis în decizia de anul acesta a României de a mări de la 1.4 la 2% din PIB pentru apărare. Sperăm că şi alţi aliaţi NATO vor urma exemplul României”, a mai precizat Trump.

Ce se prefigurează în plan economic

Întâlnirea dintre Trump și Iohannis a avut și o relevanță economică. Încă de la început, președintele român a mers în SUA cu gândul de a deschide noi porți pentru investitorii americani. „Avem nevoie în continuare de investitori americani”, a spus Iohannis înainte de a ajunge în America. Probleme de ordin economic au fost reiterate de Iohannis chiar în timpul conferinței comune de vinerea trecută susținută alături de Donald Trump. „Pe de altă parte, Parteneriatul nostru are oportunități imense nu doar în chestiuni de siguranță, dar și de natură comercială, economică. De aceea este foarte important. România este membră a Uniunii Europene și cred că este în interesul ei și al dumneavoastră să fie un partener puternic pentru SUA”, a spus șeful statului, la Washington, la conferința de presă comună cu omologul său american, Donald Trump. El a arătat că întărirea Parteneriatului strategic va duce la un schimb comercial mai ridicat. „Asta am discutat, asta ne dorim pentru că suntem responsabili nu doar pentru securitate, ci pentru bunăstarea cetățenilor noștri”, a conchis șeful statului.

Cu vizele pe masă

Nu îl ultimul rând, Klaus Iohannis a discutat joi, în cadrul întâlnirilor de la Congresul SUA, despre simplificarea procesului în ceea ce priveşte VisaWaiver şi a primit asigurări din partea senatorilor şi membrilor Camerei Reprezentanţilor că sprijină ridicarea vizelor pentru România. Subiectul vizelor a fost reluat în discursul lui Iohannis de la Casa Albă. „Am menționat acest aspect. L-am menționat și în timpul altor întâlniri, pentru că este important pentru noi, este important pentru românii care vor să vină în Statele Unite. Tot mai mulți oameni vin din România în Statele Unite, unii vin ca turiști, unii vin pentru afaceri, iar cei care vin pentru afaceri ar trebui încurajați. Problema vizelor ar putea fi important să o discutăm și probabil că vom avansa în această privință”, a spus Iohannis. Răspunsul lui Trump pe această chestiune nu s-a lăsat prea mult așteptat, precizând că subiectul va fi discutat „în mod cert”.

Cum descifrează analiștii vizita istorică

Unul dintre cei mai solicitați să ofere o opinie despre vizita lui Iohannis la Washington a fost analistul geopolitic american de la Stratfor, George Friedman. El a declarat la TVR că întâlnirea celor doi șefi de stat reprezintă o confirmare a importanței relațiilor dintre cele două țări și că aceasta este cu atât mai special cu cât Trump pune la îndoială o parte dintre alianțele actuale ale SUA. „Trebuie să se înțeleagă că era de așteptat ca președintele Statelor Unite să vrea o întâlnire cu președintele României, țară unde sunt trupe americane, consilieri, reprezentanți ai SUA, asta este important. Cred că ceea ce s-a întâmplat nu e nimic nou, a fost pur și simplu o confirmare a importanței relațiilor și o garantare reciprocă de continuare a bunelor relații și asta era important. Era important pentru publicul american să îl vadă pe președintele României, să știe cine este liderul țării unde sunt desfășurate trupe americane”, a spus Friedman.

În ceea ce privește Rusia, acesta crede că s-a transmis un mesaj foarte puternic. Statele Unite au dezvoltat o strategie în relația cu rușii. Nu ne așteptăm la un război cu Rusia, nu ne dorim un război. Nu atacăm Rusia, dar vrem să ne asigurăm că Europa este protejată și pentru noi flancul estic este crucial. Două țări sunt cruciale pentru acest flanc, una este Polonia și cealaltă este, bineînțeles, România. Iar România are o dublă semnificație. În primul rând, este în prima linie împotriva Rusiei, dar, totodată, are și o relație geografică cu Turcia și acea regiune este imprevizibilă. Deci sunteți o țară riverană Mării Negre, între munții Carpați, sunteți o țară balcanică, sunteți importanți strategic în multe feluri”, a explicat Friedman.

De altfel, Trump a pus un accent deosebit și pe continuarea luptei anticorupției în România, fapt reiterat și de către analistul american citat. „România are acum o valoare imensă pentru Statele Unite și asta are un potențial imens pentru voi. Vă îndemn să vă folosiți, să exploatați acest lucru”, a conchis Friedman.

Moldova, călcâiul lui Ahile pentru România

Analistul american a avut și o serie de considerații strategico-militare față de vulnerabilitățile României în relația cu Rusia și a indicat Republica Moldova, stat cu care România împărtășește o relație istorică, drept un punct de presiune care va fi apăsat de la Moscova. „În mod cert, (România, n.red.) este o ţară foarte proamericană. Cred că e pentru că e interesul său naţional. România e expusă pe frontul estic, Moldova se confruntă cu presiuni din partea ruşilor. Celelalte ţări pot oferi o susţinere economică, dar numai Statele Unite oferă informaţiile şi resursele militare pe care România trebuie să le aibă pentru a rămâne liberă”, a declarat același Friedman pentru Digi24.

România, adusă în „prime time”-ul american

Presa de peste Ocean a relatat din plin întrevederea Trump-Iohannis. Site-ul revistei americane TIME a oferit imagini live de la conferința de presă a celor doi șefi de stat. Același lucru l-a făcut și televiziunea americană Fox News. Ziarul New York Times a titrat „Trump angajează SUA să apere statele NATO”, într-un articol semnat de Peter Baker, în care se vorbește despre declarația în premieră a lui Trump legată de activare a articolului 5 al NATO de apărare în caz de atac a oricărui membru al Alianței, chiar dacă în urmă cu două săptămâni, la sediul NATO de la Bruxelles, refuzase să facă acest lucru. Subiectul este reluat și de către site-ul politico.com, amintind de dorința lui Trump ca toți aliații din cadrul NATO să aloce 2% din bugetul național pentru apărare, dar și de către LA Times, USA Today sau AFP.

Share our work
Romania si Azerbaidjan evalueaza stadiul implementării Parteneriatului Strategic

Romania si Azerbaidjan evalueaza stadiul implementării Parteneriatului Strategic

Azerbaidjanul este interesat să facă investiţii în România în domeniul transportului de energie şi petrochimic.
La întrebarea Radio România Actualităţi, dacă Azerbaidjanul este interesat de Oltchim,  ministrul adjunct de externe al Azerbaidjanului, Araz Azimov a declarat că, în discuţiile cu oficialii români a apărut şi numele combinatului. Ministrul azer a precizat că detaliile urmează să fie în continuare discutate, dat fiind că deocamdată în România urmează alegeri parlamentare.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut miercuri, la sediul MAE, o rundă de consultări bilaterale cu adjunctul ministrului azer de externe, Araz Azimov, în contextul Parteneriatului Strategic bilateral româno-azer şi al aniversării în acest an, a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Azerbaidjan. În cadrul discuţiilor au fost abordate aspecte de interes comun privind consolidarea dialogului politic şi a cooperării bilaterale într-un registru cuprinzător, consolidarea cadrului juridic bilateral în măsură să susţină extinderea şi aprofundarea ansamblului relaţiilor, securitatea energetică, evoluţiile în plan regional, cu accent pe necesitatea reglementării conflictelor prelungite, cooperarea europeană şi euro-atlantică. Discuţiile au evidenţiat nivelul foarte bun al dialogului politic româno-azer, care a imprimat actualul caracter de Parteneriat Strategic relaţiei bilaterale.  Cei doi oficiali au evaluat stadiul implementării Planului Comun de Acţiuni privind Parteneriatul Strategic, semnat în aprilie 2011, cu accent pe domeniile economic şi energetic.

Coridor de transport de mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică

În ce priveşte cooperarea în domeniul economic, cei doi demnitari au exprimat necesitatea impulsionării schimburilor de mărfuri şi creşterii volumului schimburilor comerciale bilaterale, în măsură să valorifice tendinţa ascendentă înregistrată în perioada 2005-2010. În context, au subliniat importanţa organizării, la Bucureşti, a celei de cincea sesiuni a Comisiei Interguvernamentale de colaborare comercial-economică şi tehnico-ştiinţifică. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a apreciat că acest obiectiv ar putea fi facilitat şi de realizarea unui coridor de transport de mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică, care să valorifice tranzitul maritim direct pe Marea Neagră.
În planul cooperării energetice, secretarul de stat Bogdan Aurescu a reafirmat determinarea României pentru implementarea proiectului gazoductului Nabucco Vest ca proiect prioritar al UE, în măsură să contribuie la asigurarea securităţii energetice europene. Cei doi oficiali au avut un schimb de păreri privind stadiul implementării proiectului gazoductului Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria (AGRI), proiect ce valorifică traseul cel mai scurt dintre regiunea Mării Caspice şi cea a Mării Negre. Interlocutorii au convenit asupra accelerării implementării proiectului AGRI, atât prin finalizarea rapidă a studiului de fezabilitate al proiectului, cât şi prin promovarea acestuia la nivelul UE.
“Ne leagă proiecte de noi conducte de transport pentru gaze pe piaţa europeană. Azerbaidjan este un stat prieten şi partener strategic al României, care poate consolida competiţia pe piaţa energetică europeană. Proiectul AGRI, în care statele noastre sunt iniţiatori, va reprezenta un rezultat concret al cooperării româno-azere. Trebuie să transformăm implementarea AGRI într-un proiect fanion al cooperării noastre”, a arătat Bogdan Aurescu. Totodată, a salutat prezenţa şi activitatea State Oil Company of Azerbaijan Republic (SOCAR) pe piaţa românească de profil, ca pas important pe linia dezvoltării proiectelor energetice comune.

Cooperarea euro-atlantică

Reglementarea conflictelor prelungite a fost evocată ca o direcţie prioritară de acţiune pentru consolidarea securităţii în regiune. „Dialogul privind securitatea în Europa rămâne un proiect incert, privat de credibilitate atâta vreme cât nu vor fi reglementate conflictele prelungite în baza unei abordări care să demonstreze voinţă politică, precum şi respectarea principiilor şi normelor dreptului internaţional”, a precizat secretarul de stat Bogdan Aurescu.
Totodată, cei doi demnitari au evocat oportunităţile considerabile de cooperare regională, multilaterală, oferite de Parteneriatul Estic şi Sinergia Mării Negre, care pot fi valorificate atât în planul cooperării pe linie guvernamentală, cât şi în registrul cooperării pe linie de organizaţii neguvernamentale, precum Fundaţia Internaţională pentru Marea Neagră şi Marea Caspică.
În ce priveşte cooperarea euro-atlantică, cei doi interlocutori au evidenţiat caracterul strategic al relaţiei de parteneriat pe care NATO o dezvoltă cu Azerbaidjan, evocând contribuţia pe mai multe paliere, pe care Azerbaidjan o aduce operaţiunii ISAF. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a evocat rolul Ambasadei României la Baku în calitate de Punct de Contact NATO, deţinut timp de două mandate consecutive, în perioada 2009-2012, drept un indicator al nivelului foarte bun al relaţiilor dintre România şi Azerbaidjan. A dat asigurări cu privire la faptul că România va susţine în continuare dezvoltarea relaţiilor de parteneriat NATO-Azerbaidjan.

Parteneriat strategic

În marja rundei de consultări, cei doi demnitari au susţinut un briefing privind aniversarea, anul acesta, a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Republica Azerbaidjan. Bogdan Aurescu a arătat: „În aceste prime două decenii am reuşit să construim relaţii excelente, care sunt azi definite prin Parteneriatul Strategic inaugurat în 2009. Ne-am străduit să consolidăm legăturile politice şi economice. În acest timp au avut loc 15 vizite la cel mai înalt nivel. Anii 2009-2011 au marcat recunoaşterea faptului că este momentul ca relaţiile dintre ţările noastre să treacă la o etapă calitativ superioară. Au marcat vârful relaţiilor dintre ţările noastre, certificat prin semnarea, în 2009, a Declaraţiei privind stabilirea unui Parteneriat Strategic şi, în 2011, a Planului de Acţiuni pentru transpunerea în practică a acestui Parteneriat”.
România are o relaţie politico-diplomatică excelentă cu Republica Azerbaidjan, la nivel de parteneriat strategic, caracterizată printr-un dialog politic de substanţă şi de cooperarea bilaterală în domeniul energetic. România a fost al doilea stat, după Turcia, ce a recunoscut independenţa Republicii Azerbaidjan, la 11 decembrie 1991. Relaţiile diplomatice dintre cele două state au fost stabilite la 19 iunie 1992, iar ambasada României la Baku a fost deschisă la 3 noiembrie 1998.
În ultimii ani, au avut loc mai multe contacte bilaterale la nivel înalt (vizite la nivel de preşedinte, miniştri de externe, la nivel parlamentar). Cele mai recente contacte politice la nivel înalt au fost vizita oficială în România a preşedintelui Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev (28-29 septembrie 2009), şi vizita oficială în Republica Azerbaidjan a ministrului Afacerilor Externe al României, Teodor Baconschi (17-18  martie 2010). Cu ocazia vizitei oficiale în România a preşedintelui Republicii Azerbaidjan din septembrie 2009 a fost semnată declaraţia de stabilire a parteneriatului strategic dintre România şi Republica Azerbaidjan.
România a preluat, începând cu 1 ianuarie 2009, mandatul de ambasadă punct de contact NATO la Baku, pentru perioada 2009-2010. Mai multe informaţii şi o prezentare a activităţilor organizate de Ambasada României la Baku în calitate de Ambasadă Punct de Contact NATO în Azerbaidjan în primul semestru al anului 2010.
Un proiect important aflat, în prezent, pe agenda bilaterală este Interconectorul Azerbaidjan-Georgia-România – AGRI, iniţiativă românească care prevede crearea unei rute alternative pentru transportul gazelor naturale azere către piaţa europeană, prin tranzitarea Georgiei şi apoi sub formă lichefiată peste Marea Neagră până la Constanţa. Miniştrii economiei din cele trei state au semnat la Bucureşti (13 aprilie 2010) un Memorandum de Înţelegere privind cooperarea în domeniul gazului natural lichefiat şi transportul acestuia.

Share our work
Parteneriat strategic Romania-Turcia: O noua runda de discutii

Parteneriat strategic Romania-Turcia: O noua runda de discutii

O rundă de discuţii pe marginea Planului de acţiuni subsumat Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Turcia, în vederea agreării formei finale şi semnării acestuia într-un viitor cât mai apropiat, a avut loc luni, în timpul întâlnirii dintre secretarul de stat pentru afaceri europene Luminiţa Odobescu cu ambasadorul Hasan Göğüş, subsecretar de stat pentru afaceri europene din MAE turc.
Discuţiile au vizat în special segmentele privind dialogul politico-diplomatic, cooperarea economică şi în domeniul energetic, cooperarea regională, în domeniul afacerilor europene şi de securitate între cele două ţări. Cu acest prilej, ambele părţi au salutat nivelul excelent al relaţiilor bilaterale româno-turce şi au exprimat interesul comun în vederea consolidării acestora, prin promovarea unor ample proiecte sectoriale. A fost salutat nivelul foarte bun al cooperării economice dintre cele două ţări, Turcia fiind al 5-lea partener economic al României la nivel global şi primul din afara UE, şi potenţialul investiţional existent între cei doi parteneri.
Partea română a adus în atenţieşi o serie de aspecte a căror soluţionare ar avea impact pozitiv asupra dezvoltării în continuare a schimburilor comerciale între cele două ţări. Astfel, a abordat problema restricţiilor aplicate de autorităţile turce la exportul, respectiv tranzitul de animale vii şi unele produse din carne din România, exprimând speranţa că partea turcă va lua decizia de eliminare a acestor restricţii într-un viitor cât mai apropiat.
Întrevederea a prilejuit şi un schimb de opinii privind perspectiva europeană a Turciei, fiind reconfirmat sprijinul concret acordat de România în procesul de aderare a Turciei la UE şi avansarea procesului de negociere. Cu această ocazie, au fost abordate şi o serie de teme de actualitate de pe agenda regională şi situaţia din Balcanii de Vest, cele două părţi împărtăşind viziuni similare privind stabilitatea şi securitatea în regiune.

Share our work
SUA si Afganistan, parteneriat strategic

SUA si Afganistan, parteneriat strategic

Afganistanul şi SUA au finalizat proiectul unui acord de parteneriat strategic cu scopul de a defini relaţiile dintre Kabul şi Washington după anul 2014, a anunţat duminică preşedinţia afgană.
„Proiectul de acord privind parteneriatul pe termen lung dintre Afganistan şi SUA a fost finalizat şi semnat duminică la Kabul de către responsabili din cadrul celor două delegaţii ce au purtat negocieri” în capitala afgană, se arată în comunicat. „Acordul este gata pentru a fi semnat de cei doi preşedinţi”, se mai afirmă în document. Niciun detaliu nu a fost oferit în legătură cu conţinutul proiectului de acord ce urmează a fi înaintat preşedinţilor afgan şi american, precum şi Congresului de la Washington şi parlamentului de la Kabul.
Forţele NATO, cu un efectiv de 130.000 de soldaţi, ajută guvernul afgan de peste un deceniu în lupta împotriva insurecţiei talibane. Ele îşi vor încheia misiunea şi se vor retrage cel mai târziu la sfârşitul anului 2014, astfel încât între cele două ţări se poartă discuţii referitoare la viitorul relaţiei lor după acea dată.
Kabulul a pus deja două condiţii prealabile pentru semnarea acordului, şi anume transferul către autorităţile afgane al controlului asupra închisorii de la Bagram şi încetarea raidurilor nocturne ale forţelor internaţionale împotriva talibanilor.

Share our work