Crucea comemorativa, aprobata de Parlamentul R. Moldova

Crucea comemorativa, aprobata de Parlamentul R. Moldova

Crucea ComemorativaParlamentul Republicii Moldova a adoptat în lectură finală proiectul de lege privind instituirea crucii comemorative „Participant la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova (1991-1992)”.
Ministrul Apărării Vitalie Marinuţa a prezentat documentul duminică, în şedinţa plenară a legislativului. Distincţia va fi conferită cu ocazia celor 20 de ani de la începutul conflictului armat pentru apărarea integrităţii şi independenţei R. Moldova şi va fi înmânată în semn de apreciere a contribuţiei pentru apărarea integrităţii ţării. Pentru confecţionarea distincţiei nominalizate, a legitimaţiei şi a cutiei capitonate aferente acesteia, din fondul de rezervă al Guvernului vor fi alocate fonduri în valoare de aproximativ 5 milioane de lei.
Crucea comemorativă va fi acordată celor aproximativ 28.000 de participanţi la acţiunile de luptă. Distincţia va fi oferită militarilor aflaţi în serviciul activ, rezerviştilor chemaţi la concentrare, voluntarilor şi colaboratorilor organelor afacerilor interne. Totodată, Crucea comemorativă va fi înmînată colaboratorilor securităţii statului, sistemului penitenciar, incluşi în efectivul unităţilor militare şi structurilor speciale aflate pe poziţii de luptă, dar şi celor delegaţi în aceste unităţi pentru îndeplinirea unor misiuni speciale în scopul eficienţei acţiunilor de luptă.

Descrierea decoraţiei

Crucea comemorativă „Participant la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova (1991-1992)” se confecţionează din tombac patinat de culoare cenuşie.  Aceasta reprezintă o cruce cu braţele egale emailate alb, având extremităţile labate în unghi, înscrisă într-un cerc imaginar cu diametrul de 35 mm. Crucea are în centru un medalion rotund emailat alb, înconjurat de o cunună de stejar, cuprinzând compoziţia aurită a Stemei de Stat a Republicii Moldova, păstrând cromatica originală a stemei doar în scutul central (tăiat, roşu şi albastru, cu un cap de bour broşând, însoţit între coarne de o stea cu opt raze, jos în dextra de o roză heraldică, iar jos în senestră de o semilună conturnată.
La conflictul armat din 1991 – 1992, au participat aproximativ 29.000 de persoane, dintre care 286 au decedat, iar alte 284 au rămas invalide cu gradele I, II şi III. În Armata Naţională activează în prezent 64 de veterani ai conflictului armat pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei R. Moldova. La 2 martie 2012, se împlinesc 20 de ani de la conflictul armat de pe Nistru. Ziua de 2 martie a fost proclamată Ziua Memoriei de către Parlamentul Republicii Moldova în anul 2011.

Share our work
Chisinau. Parlamentul, fara sedinte pana pe 18 noiembrie. Se asteapta noi dezertari din PCRM

Chisinau. Parlamentul, fara sedinte pana pe 18 noiembrie. Se asteapta noi dezertari din PCRM

Parlament MoldovaParlamentarii nu se vor mai întruni în şedinţe plenare pînă la 18 noiembrie, atunci cînd în Legislativ va avea loc prima încercare de alegere a preşedintelui R. Moldova. Decizia a fost luată la şedinţa de vineri a Legislativului. După o pauză, solicitată de deputaţii liberali, Marian Lupu, preşedintele Parlamentului, a propus ca toate proiectele de pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi a Legislativului şi a următoarelor trei şedinţe să fie examinate după 18 noiembrie. Lupu a mai propus ca şedinţele din 10, 11 şi 17 noiembrie să nu aibă loc, iar următoarea întrunire a parlamentarilor să se desfăşoare la 18 noiembrie, atunci cînd va avea loc alegerea preşedintelui ţării. Preşedintele Parlamentului şi-a argumentat propunerea prin faptul că în aceste două săptămîni, care mai rămîn pînă la data alegerii preşedintelui ţării, „deputaţii trebuie să-şi concentreze toate eforturile pe această problemă, care este principală, şi să nu acorde atenţia unor subiecte care pot să mai aştepte”. Propunerea a fost susţinută de majoritatea deputaţilor.

Noi dezertari la comunisti

Săptămâna viitoare ar putea urma un al doilea val de dezertări din rândurile deputatilor PCRM, susţin surse citate de Hotnews. Astfel, încă 5 deputaţi comunişti ar urma să adere la ”grupul Dodon”. Printre aceştia ar fi, potrivit sursei, deputaţii Ghenadie Morcov şi Violeta Ivanov. Igor Dodon a declarat vineri că, pe lângă Grecenîi şi Abramciuc, speră ca, în următoarele zile. şi alţi deputaţi ai PCRM să i se alăture. Bineînţeles, Vladimir Voronin a reacţionat prompt, declarând că acei trei deputaţi care au părăsit vinei PCRM şi-au pierdut demnitatea şi că plecarea lor din partid nu este o problemă pentru ceilalţi membri. În timpul unei pauze solicitate de fracţiunea parlamentară a PLDM, Voronin a părăsit şedinţa plenară a Parlamentului. Fiind întrebat de jurnalişti ce crede despre decizia lui Igor Dodon, a Zinaidei Greceanîi şi a Veronicăi Abramciuc de a pleca din partid, Voronin a declarat că aceasta a fost o noutate pentru el şi nu poate comenta aceste informaţii. Totodată, liderul PCRM a spus că în statutul partidului este indicat că atît intrarea, cît şi părăsirea partidului este liberă. „În pofida a tot ceea ce se spune, cea mai mare democraţie şi cel mai perfect statut este cel al comuniştilor şi noi nu numai că îl avem, ci îl şi executăm, de aceea toate aceste probleme se discută în partid, nu-i nicio problemă pentru noi” a precizat Voronin. Liderul PCRM a confirmat că „scopul acestor antrenamente făcute în ultimul timp de Dodon şi de alţii care stau la spate este alegerea şefului statului” şi a adăugat că „dacă cu aşa metode se hotărăsc problemele alegerii şefului statului atunci vai de capul nostru”. Voronin a spus că ştie cine este candidatul la funcţia de şef al statului pentru care îşi vor da votul cei trei comunişti plecaţi din PCRM, însă a refuzat să divulge numele acestuia.

Share our work
Politistii din Romania ameninta Parlamentul cu proteste de strada

Politistii din Romania ameninta Parlamentul cu proteste de strada

proteste politistiDacă se va decide reluarea votului, mii de poliţişti vor ieşi în stradă, a declarat Marin Gruia, preşedintele Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, referindu-se la proiectul legii privind disponibilizărea angajaţilor MAI care nu a trecut de votul Parlamentului. Proiectul legii privind disponibilizările din MAI nu a fost adoptat marti de Camera Deputaţilor, fiind înregistrate 150 de voturi „pentru”, faţă de 167 necesare pentru aprobare, la şedinţă asistând, de la balcon, şi sindicalişti, care şi-au exprimat satisfacţia faţă de rezultat. „În ceea ce priveşte disponibilizările la nivelul MAI, legea este neconstituţională, iar, referitor la ce s-a întâmplat în Parlament, înainte de a începe voturile la nivelul legilor organice, preşedintele de şedinţă, Ioan Oltean, a verificat de trei ori ca să vadă dacă în plen există numărul suficient din partea puterii care să voteze aceste legi”, a declarat la Realitatea Tv Marin Gruia. Reprezentantul poliţiştilor a adăugat că, în cazul în care se va decide revotarea legii, mii de poliţişti vor ieşi în stradă şi vor protesta. „Dacă se revotează legile, este neconstituţional, este o încălcare flagrantă a Constituţiei. Dacă se va întâmpla acest lucru, vom ieşi cu miile în stradă. În această situaţie, cerem demisia lui Ioan Oltean şi a Robertei Anastase şi trebuie să desfiinţăm Parlamentul. Nu mai avem Constituţie, nu mai avem nimic. Au ajuns să fure totul în această ţară”, a completat preşedintele SNPPC. Acesta a mai spus că „puterea a pus o presiune enormă asupra poliţiştilor, cărora le este frică, lucrează într-o tensiune permanantă din cauza abuzirilor care se fac asupra lor şi a ameninţărilor la care sunt supuşi”. Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui act normativ privind disponibilizările din MAI. Potrivit reprezentanţilor arcului guvernamental, proiectul de lege urmează să fie rediscutat. În schimb, Opoziţia susţine că legea a fost respinsă şi nu mai trebuie rediscutat nimic. La votul final s-au înregistrat 150 de opţiuni „pentru”, 132 „împotrivă” şi opt abţineri. Înainte de vot, mai mulţi deputaţi din opoziţie au criticat acest proiect de lege, îndemnând-i pe parlamentarii de la putere să nu voteze în favoarea acestui proiect, transmite Mediafax. „Să votaţi împotrivă, nu ne permitem să concediem pompieri şi poliţişti”, a spus George Scutaru (PNL), în timp ce colegul său de partid Mihăiţă Calimente a anunţat că PNL va ataca proiectul la Curtea Constituţională în cazul în care acesta va fi adoptat. Eugen Bejinariu a spus că la vot nu a venit niciun reprezentant al MAI. „Cred că i-a strâns DNA pe toţi”, a adăugat Bejinariu. În timpul votului, la balcoanele sălii de şedinţă s-au aflat sindicalişti din MAI. Rezultatul votului a fost primit cu aplauze şi strigăte de bucurie. După vot, deputaţii coaliţiei s-au strâns în jurul preşedintelui Camerei, Roberta Anastase, la primele rânduri ale sălii de plen. Printre deputaţii prezenţi se aflau şi ministrul Dezvoltării, Elena Udrea, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, liderul deputaţilor minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader. Roberta Anastase avea în mână foile cu rezultatul votului. Şedinţa Camerei Deputaţilor este condusă de vicepreşedintele Ioan Oltean, iar Roberta Anastase se află în bancă, în primul rând al sălii de plen. Proiectul de lege privind disponibilizările din MAI a fost dezbătut într-o şedinţă anterioară, pe articole, de Camera Deputaţilor. Anterior, proiectul a fost respins de Senat. Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi personalului contractual din MAI a trimis o scrisoare conducerii Camerei Deputaţilor, în care solicită renunţarea la ideea adoptării legii privind disponibilizările din MAI, Biroul Permanent stabilind, luni, ca scrisoarea să fie distribuită deputaţilor.

Share our work
Alegeri anticipate in Macedonia

Alegeri anticipate in Macedonia

Parlamentul Macedoniei

Parlamentul Macedoniei

Deputatii macedoneni s-au pronuntat la sfarsitul saptamanii trecute pentru dizolvarea parlamentului lor, deschizand calea alegerilor anticipate ce ar trebui sa fie anuntate in curand, relateaza presa balcanica. Toti deputatii prezenti, adica 79 din 120 de reprezentanti, au votat in favoarea motiunii prezentate de coalitia guvernamentala condusa de VMRO-DPMNE, a primului ministru Nikola Gruevski. Presedintele Parlamentului, Trajko Veljanoski, urmeaza sa convoace alegeri anticipate. Gruevski a propus mai inainte ca alegerile sa aiba loc la 5 iunie. Macedonia traverseaza o criza politica din ianuarie, data la care principalul partid de opozitie, Uniunea Social Democrata, a decis sa boicoteze lucrarile Parlamentului. SDSM a luat aceasta decizie pentru a protesta impotriva inghetarii conturilor bancare ale unui canal de televiziune, A1, si trei ziare favorabile opozitiei si al caror proprietar, magnatul Velija Ramkovski, este suspectat de evaziune fiscala. Opozitia cere de atunci alegeri anticipate. La sfarsitul lunii martie, Parlamentul macedonean a decis sa amane pentru luna octombrie recensamantul populatiei in Macedonia, prevazut initial sa se efectueze in aprilie, din cauza crizei politice din tara si a posibilei organizari a alegerilor anticipate. “Luand in consideratie climatul politic, am decis in cadrul coalitiei guvernamentale sa aminam recensamintul”, a explicat presei Rafiz Aliti, un parlamentar al Uniunii Democrate pentru Integrare, formatiune a minoritatii albaneze care face parte din coalitia guvernamentala. “Opozitia a cerut organizarea alegerilor parlamentare anticipate si probabil ca ele vor avea loc. Nu este posibil sa se organizeze in acelasi timp alegerile si recensamantul”. Opozitia macedoneana boicoteaza Parlamentul de la sfirsitul lunii ianuarie si cere alegeri anticipate. Data scrutinului nu a fost inca stabilita, puterea si opozitia nereusind sa se inteleaga asupra modalitatilor de votare.

Macedonia ar putea deveni Republica Macedonia – Skopje

La sfarsitul lunii februarie, guvernul macedonean a venit cu o propunere menita sa puna capat disputei cu Grecia pe tema numelui tarii. Ministrul afacerilor externe Antonio Milososki i-a trimis o scrisoare secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite, Ban Ki-moon, prin care il informeaza ca este de acord ca noul nume al tarii sa fie Republica Macedonia – Skopje. Aceasta varianta pentru noul nume a fost discutata inca in timpul summitului NATO din 2008, dar atunci Atena nu a fost de acord. Daca Grecia ar accepta de aceasta data noul nume, Skopje va organiza un referendum in cadrul caruia acesta ar trebui aprobat, a precizat Milososki. Inca de la inceputul anilor ‘90, intre Atena si Skopje exista o disputa legata de numele fostei republici iugoslave. Grecia este impotriva folosirii denumirii Macedonia, care coincide cu numele unei provincii a sa. Tensiunile dintre cele doua state balcanice au crescut in 2008, cand Grecia n-a permis ca vecina sa sa adere la NATO. Gasirea unei solutii acceptabile pentru numele Macedoniei face parte si din conditiile pentru integrarea europeana a tarii.

Share our work
Romania, sfasiata de unguri cu acceptul politicienilor romani

Romania, sfasiata de unguri cu acceptul politicienilor romani

Romania, sfasiata de unguri cu acceptul politicienilor romani

Romania, sfasiata de unguri cu acceptul politicienilor romani

In urma cu ceva vreme, scriam cum PDL, amenintat de UDMR cu riscul pierderii majoritatii in Parlament, face “ciocu’ mic si joc de glezne”, de teama ca nu cumva sa supere partenerii ungari, indiferent daca este vorba despre cei aflati la Budapesta sau in Romania. Dar ce s-a intamplat zilele acestea depaseste orice imaginatie: autoritatile romane inchid ochii la atacurile tot mai dese ale Ungariei la adresa statului unitar roman. Pe langa faptul ca lasa sa fie terfelite simbolurile romanesti, care in anumite zone ale tarii au fost inlocuite cu o carpa albastra cu semiluna, politicienii romani dovedesc ca nu sunt altceva decat niste slugi ale Budapestei. In momentul de fata, Romania a fost abandonata de clasa politica si risca sa fie sfasiata de unguri. Astfel, Senatul si Camera Deputatilor nu lucreaza luni si marti, pentru ca UDMR sa participe la manifestarile de 15 martie. Partidul Jobbik – „Miscarea pentru o Ungarie mai buna” a organizat la Targu Mures prima intalnire a prezidiului formatiunii in afara granitelor Ungariei, devenind astfel primul partid ungar a carui conducere se intalneste in afara frontierelor tarii. Iar presedintele Parlamentului Ungariei a spus in Romania ca dorinta de obtinere a autonomiei Tinutului Secuiesc va avea intotdeauna sprijin din partea Guvernului maghiar.

Jobbik isi tine reuniunile in Romania

Partidul Jobbik – „Miscarea pentru o Ungarie mai buna” a organizat la Targu Mures prima intalnire a prezidiului formatiunii in afara granitelor Ungariei, devenind astfel primul partid ungar a carui conducere se intalneste in afara frontierelor tarii vecine. Presedintele partidului, Vona Gabor, a declarat ca Jobbik nu este un partid extremist, care cauta declansarea unor conflicte, ci ca este interesat de realitatile si problemele maghiarilor de peste hotare, transmite Radio Romania Actualitati. Potrivit acestuia, Jobbik urmareste trei obiective in privinta maghiarilor din Transilvania, si anume sprijinirea unui numar car mai mare de maghiari in vederea obtinerii cetateniei ungare si, implicit, a dreptului de vot, obtinerea autonomiei acestei comunitati, precum si construirea unei relatii cat mai stranse din punct de vedere cultural si economic cu acestia. Vona Gabor a aratat ca tarile din Centrul si Estul Europei, membre al Uniunii Europene, ar trebui sa ajunga la o reconciliere istorica si sa colaboreze cat mai strans.

Parlamentul Ungar sprijina autonomia secuilor

Presedintele Parlamentului Ungariei a spus ca dorinta de obtinere a autonomiei Tinutului Secuiesc va avea intotdeauna sprijin din partea Guvernului maghiar. „Cererea autonomiei din punct de vedere moral mi se pare corecta si moderna. Nu doar oamenii din ziua de astazi cer autonomia, ci este viitorul natiei si vointa Divinitatii”, a spu presedintele Parlamentului ungar Kover Laszlo, citat de Realitatea Tv. Oficialul maghiar sustine ca secuii din afara granitelor Ungariei isi cer ,,doar drepturile” care li ,,se cuvin in mod firesc”. Presedintele Parlamentului Ungariei i-a indemnat pe maghiari sa aiba incredere in „succesul politicii nationale”. Kover Laszlo a primit la Targu-Mures premiul „Gabor Aron” pentru sprijinul acordat secuimii. Inaintea ceremoniei, cateva sute de persoane au marsaluit prin oras cu faclii si lumanari aprinse pentru a comemora maghiarii executati in 1848. Presedintele parlamentului ungar, Laszlo Kover, inceput sambata o vizita de patru zile in mai multe judete din Romania. Prima oprire a fost la Targu Mures, dupa care oficialul de la Budapesta va merge la Cluj Napoca. Luni, presedintele Parlamentului de la Budapesta va inaugura, la Odorheiul Secuiesc, judetul Harghita, un birou de informare privind acordarea cetateniei ungare. In aceeasi zi, Laszlo Kover se va deplasa si la Consulatul General al Ungariei din Miercurea Ciuc, unde vor depune juramantul primii solicitanti ai cetateniei ungare in baza procedurilor simplificate, introduse la inceputul acestui an. Luni dupa-amiaza, presedintele legislativului ungar va fi prezent la Congresul Partidului Civic Maghiar din Targu Secuiesc, judetul Covasna, iar marti va participa, in aceeasi localitate, la manifestarile organizate cu prilegul sarbatoririi zilei de 15 martie.

Parlamentul Romaniei isi ia liber de ziua maghiarilor

Senatul si Camera Deputatilor au decis, la solicitarea UDMR, ca programul de lucru pentru saptamana viitoare sa includa activitate in teritoriu luni si marti, avand in vedere ca in 15 martie este sarbatorita Ziua maghiarilor de pretutindeni. In Senat, decizia a fost luata, miercuri, de plen, cu 61 de voturi „pentru”, doua voturi „impotriva” si o abtinere. Presedintele Senatului, Mircea Geoana, a anuntat, inainte de votarea programului de lucru pentru saptamana viitoare, ca la ultima sedinta de Birou Permanent, liderul senatorilor UDMR, Fekete Andras Levente, si chestorul Verestoy Attila au cerut ca senatorii maghiari sa poata participa in data de 15 martie la festivitatile din colegiile lor. Secretarul Camerei Deputatilor, Nicolae Mircovici, a precizat ca programul de lucru care include activitate in teritoriu pentru zilele de luni si marti ale saptamanii viitoare a fost adoptat de majoritatea membrilor Biroului Permanent, inregistrandu-se doar doua abtineri, transmite Mediafax. Potrivit lui Mircovici, de la vot s-au abtinut liberalul Dan Motreanu si social-democratul Georgian Pop. Mircovici a precizat ca proiectul programului de lucru pentru saptamana viitoare a fost propus, ca si pana acum, la sugestia secretarului general al Camerei, Gheorghe Barbu, el admitand ca propunerea ca zilele de luni si marti sa fie dedicate activitatilor in teritoriu a fost sugerata de grupul UDMR. „Probabil ca la sugestia UDMR s-a facut acest proiect de program”, a admis Mircovici.

Ambasadorul Ungariei a sfidat Romania chiar in sediul MAE

Ambasadorul Ungariei, Oskar Fuzes, a declarat la sfarsitul lunii noiembrie 2010, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, ca Teatrul National din Budapesta are o importanta speciala in dezvoltarea natiunii ungare si nu este „cel mai potrivit loc de sarbatorire a pierderii Transilvaniei din partea Ungariei”. Declaratia a fost facuta cu ocazia scandalului izbucnit in urma refuzului autoritatilor maghiare de a permite sarbatorirarea Zilei Nationale a Romaniei la Budapesta.”Nu avem niciun fel de problema cu Ziua Nationala a Romaniei. Asta a fost o problema legata de sensibilitati ale partii ungare. Teatrul National din Budapesta este un loc de importanta speciala pentru noi in dezvoltarea natiunii si, din acest punct de vedere, Teatrul National din Budapesta nu este cel mai potrivit loc de sarbatorire a pierderii Transilvaniei din partea Ungariei”, a spus ambasadorul, la finalul unei ceremonii desfasurate la MAE, cu ocazia implinirii a 90 de ani de relatii diplomatice bilaterale romano-ungare. “Pentru noi, pentru maghiari, pentru unguri, aceasta zi este ziua cand noi am pierdut Transilvania. Trebuie si partea romana sa inteleaga sensibilitatea maghiara”, a adaugat ambasadorul.

Autonomie si in Bihor si Satu Mare

Vicepresedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, a declarat la sfarsitul lunii septembrie, la Oradea, ca doreste introducerea autonomiei teritoriale, „cu consimtamantul politicului romanesc si prin intelegere reciproca”, si in Bihor si Satu Mare. „Tinem la autonomia comunitatii maghiare din Romania, respectiv la autonomia teritoriala a unor regiuni unde majoritatea este maghiara. Avem dreptul la autonomie conform normelor si sistemului democratic european. Nu dorim independenta, nu dorim secesiune, respectam integritatea teritoriala a Romaniei”, a afirmat Tokes. „Avem de gand sa introducem autonomia teritoriala – cu consimtamantul politicului romanesc, desigur, prin intelegere reciproca – si in alte regiuni in afara secuimii, in tinuturile asa-numite Partium, adica Bihor si Satu Mare, unde suntem in relativa majoritate intr-o oarecare regiune restransa”, a afirmat Tokes. Totodata, Laszlo Tokes a afirmat ca i-a trimis o scrisoare presedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek, caruia ii cere sa ii ofere sprijin in oprirea atacurilor din partea politicienilor romani impotriva sa, atacuri care „revitalizeaza atmosfera national-comunismului de alta data”. Laszlo Tokes a raspuns luni acuzatiilor pe care mai multi politicieni romani i le-au adus dupa declaratiile sale de la Scoala de Vara de la Baile Tusnad, privind autonomia Tinutului Secuiesc. „Doamna Corina Cretu (eurodeputat – n.r.), fosta colega de munca a presedintelui Ion Iliescu, a cerut schimbarea mea din postul de vicepresedinte al Parlamentului European”, a afirmat Tokes. Fostul episcop a adaugat ca in „campania de denigrare nationalista-sovinista” impotriva sa se inscriu si declaratiile senatorului PSD Titus Corlatean, ale purtatorului de cuvant al PNL Mihai Voicu si ale vicepresedintelui PC Bogdan Diaconu, dar, spre surprinderea sa, si ale „aliatilor” din PDL. Eurodeputatul PSD Corina Cretu a cerut, la inceputul lunii septembrie, in plenul PE retragerea calitatii lui Laszlo Tokes de vicepresedinte al Parlamentului European, ea aratand ca, de la numirea in functie, acesta si-a intensificat mesajele extremiste si sovine.

Share our work