de Natalia Ciobanu | iul. 24, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Iulia Timosenko, sprijinita de oficialii europeni
Fostul preşedinte al Parlamentului European, Pat Cox, s-a întâlnit cu ex-premierul ucrainean, Iulia Timoşenko, după ce, luna trecută, acesta a avut o întrevedere similară cu Timoşenko în spitalul de la Harkov. Potrivit Biroului de presă al Serviciului de Stat al Penitenciarelor din Ucraina, fostul preşedinte al Parlamentului European, Pat Cox, şi ex-preşedintele polonez, Aleksander Kwasnewski, vor monitoriza procesul în apel al fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko. Potrivit presei de la Kiev, cei doi oficiali au fost numiţi de legislativul UE emisari pentru monitorizarea procesului în apel al Iuliei Timoşenko, în urma unor negocieri desfăşurate la Bruxelles, în luna mai 2012, între preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, şi premierul Ucrainei, Mykola Azarov.
Pat Cox şi Aleksander Kwasniewski vor putea urmări procedura de apel şi vor avea acces deplin la toate documentele legate de caz, precum şi la avocaţi, procurori şi alţi oficiali implicaţi în procedură.
În așteptarea noilor audieri
Între timp, presa ucraineană relatează că audierile în cel de-al doilea dosar penal al fostului premier Iulia Timoşenko vor fi reluate săptămâna viitoare. Judecătorii ucraineni au convenit să reia audierile în dosarul deschis pentru implicarea sa în escrocheriile financiare şi evaziune fiscală în perioada în care se afla la conducerea corporaţiei Sistemele Energetice Unice ale Ucrainei (SEUU) abia după ce va fi întocmită o expertiză medico-legală, în urma căreia să se stabilească dacă starea de sănătate a lui Timoşenko îi permite acesteia să participe sau nu la audieri.
Amintim că medicii germani au insistat ca ex-premierul ucrainean Iulia Timoşenko să nu participe la audierile în noul său dosar, întrucât, potrivit spuselor acestora, starea de sănătate a Iuliei Timoşenko s-a agravat extrem în ultima perioadă. În momentul de faţă, ex-premierul ucrainean se află la Spitalul Căilor Ferate de la Harkov, unde este supravegheată de medicii din cadrul clinicii germane Charite.
Iulia Timoşenko a fost condamnată la şapte ani de închisoare, din cauză că a semnat cu Rusia, în 2009, contracte la gaze dezavantajoase pentru Ucraina, aducând grave prejudicii bugetului statului ucrainean.
Ianukovici, amenintat cu demiterea
Cetăţenii ucraineni sunt din ce în mai indignaţi de acţiunile pe care le întreprinde actuala putere la Kiev, inclusiv impotriva liderului opozitiei, Iulia Timosenko. Prin urmare, până în momentul de faţă, s-au strâns 42 380 de semnături pentru demiterea preşedintelui ucrainean, Viktor Ianukovici. Strângerea de semnături face parte din campania iniţiată, săptămâna trecută, de căţre opoziţia ucraineană „Ucraina împotriva lui Ianukovici”. De asemenea, tot atunci, partidele de opoziţie l-au acţionat în judecată pe şeful statului ucrainean, Viktor Ianukovici, pentru uzurparea puterii de stat. Printre oraşele care colectează semnături pentru demiterea lui Ianukovici, se numără centrele regionale Lugansk, Lvov, Doneţk, Ternopol şi Kiev. Opoziţia ucraineană consideră că Viktor Ianukovici este vinovatul principal pentru toate problemele cu care se confruntă, la ora actuală, Ucraina.
De adăugat că reacţia opoziţiei ucrainene a apărut în urma adoptării de către Rada Supremă a Ucrainei a legii privind politica ligvistică care prevede un statut special pentru limba rusă, dar şi din cauza arestării mai multor lideri ai opoziţiei ucrainene, printre care se numără ex-premierul ucrainean, Iulia Timoşenko şi fostul ministru ucrainean de Interne, Iuri Luţenko.
de Anatol Terzi | mart. 30, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul European le recomandă celor cinci state UE care nu au recunoscut Kosovo, inclusiv României, să ia decizia recunoaşterii acestui stat, informează un comunicat oficial.
În trei rezoluţii adoptate joi, Parlamentul subliniază că UE ar trebui să înceapă negocierile privind aderarea Serbiei la UE, salută planurile de începere a negocierilor cu Muntenegru în iunie şi recomandă celor cinci state membre ale UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo să facă acest lucru.
Parlamentul European salută decizia Consiliului din 1 martie de a acorda Serbiei statutul de ţară candidată la UE şi consideră că UE ar trebui să înceapă negocierile de aderare cât mai curând posibil, cu condiţia continuării reformelor în Serbia, în special în direcţia întăririi democraţiei şi a statului de drept. Parlamentul rămâne însă preocupat de discriminarea minorităţilor din Serbia şi cere guvernului sârb să protejeze toate minorităţile şi să asigure respectarea drepturilor lor fundamentale, inclusiv accesul egal pe piaţa muncii şi reprezentarea corectă în instituţii. Parlamentul subliniază de asemenea faptul că mulţi solicitanţi sârbi de azil în UE aparţin minorităţilor etnice.
Rezoluţia subliniază importanţa continuării dialogului dintre Pristina şi subliniază importanţa deosebită a continuării dialogului. În acelaşi timp, Parlamentul îşi exprimă grava preocupare cu privire la ciocnirile dintre soldaţii NATO şi etnicii sârbi din nordul Kosovo în a doua jumătate a anului 2011. Nu în ultimul rând, deputaţii subliniază necesitatea asigurării unor alegeri parlamentare şi locale corecte în data de 6 mai şi cere autorităţilor sârbe să nu organizeze alegeri locale în municipalităţile din nordul Kosovo.
Recunoaşterea Kosovo
Parlamentul European cere celor cinci state membre ale UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo să facă acest lucru, notând că 88 de ţări au făcut-o deja. Rezoluţia salută iniţierea unui dialog în problematica vizelor în ianuarie, pentru a contracara izolarea progresivă a cetăţenilor kosovari. Parlamentul aşteaptă de la Comisie să prezinte un plan privind liberalizarea vizelor în această primăvară, şi sprijină planul acesteia de a prezenta un plan de fezabilitate, în toamna anului 2012, pentru un acord UE-Kosovo de stabilitate şi asociere.
Deputaţii europeni îşi exprimă de asemenea speranţa că Comitetul Olimpic va permite atleţilor kosovari să ia parte la jocurile olimpice de la Londra. Parlamentul consideră că provocările-cheie pentru Kosovo sunt întoarcerea refugiaţilor şi a persoanelor dislocate de la casele lor, lupta împotriva corupţiei şi remedierea situaţiei instabile şi tensionate din nord. Cere de asemenea reforme constituţionale şi electorale rapide.
de Anatol Terzi | mart. 29, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Rolul Parlamentului European în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova este unul determinant, a apreciat miercuri premierul R Moldova, Vlad Filat, după întrevederea cu preşedintele PE Martin Schulz.
”Relaţiile parlamentare dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană urmează o dinamică pozitivă, iar sprijinul acordat până în prezent Republicii Moldova de către PE a fost unul important. Cele 10 runde de negocieri privind Acordul de Asociere, în care s-au încheiat provizoriu 23 din 25 de capitole, sunt o dovadă şi a dinamismului relaţiilor dintre R Moldova şi UE, iar demararea negocierilor pentru Acordul de comerţ liber şi implementarea planului de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize reprezintă acţiuni şi măsuri esenţiale pentru R Moldova”, a spus Filat.
Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat miercuri, după întâlnirea la Bruxelles cu premierul Republicii Moldova, că a acceptat invitaţia de a efectua o vizită la Chişinău şi şi-a exprimat speranţa că va putea face acest lucru în perioada următoare. “Am primit o invitaţie amabilă de a vizita Republica Moldova şi sper că în perioada următoare voi putea” face acest lucru, a declarat preşedintele PE în cadrul unei declaraţii comune de presă cu premierul Vlad Filat.
Paşii următori
Martin Schulz a precizat că printre subiectele discutate cu Vlad Filat s-au numărat “paşii următori necesari” după lansarea negocierilor de săptămâna trecută privind acordul comprehensiv de liber schimb şi politica privind vizele în cadrul acordului comercial.
“Am discutat situaţia privind întrebările legate de Republica Moldova şi Transnistria. Am ascultat extrem de atent analiza premierului privind situaţia internă şi evoluţiile din ţară şi am subliniat că PE şi UE în ansamblu sprijină ţara pe calea reformelor. Ne-am exprimat încă o dată dorinţa de a păstra legătura, pentru a coopera în special pentru a întări procesul de reformă din ţară”, a afirmat preşedintele PE.
Martin Schulz a afirmat totodată că l-a felicitat pe premierul Filat pentru recenta alegere a noului preşedinte Nicolae Timofti. “Cunoaştem angajamentul premierului de a rezolva situaţia dificilă din ţară şi, prin urmare, am exprimat mulţumirile PE”, a afirmat el.
Şeful guvernului de la Chişinău a mai avut, miercuri la Bruxelles, întâlniri cu raportorul PE pentru Acordul de Asociere UE-Republica Moldova, liberalul britanic Graham Watson, şi cu liderul grupului europarlamentar al PPE, Joseph Daul. Cei doi europarlamentari au remarcat că alegerea recentă a preşedintelui Republicii Moldova oferă ţării stabilitatea necesară pentru finalizarea procesului de reforme început şi au promis că vor susţine în continuare eforturile de integrare europeană depuse de autorităţile de la Chişinău.
de Razvan Iorga | dec. 14, 2011 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Tensiunile pe marginea scrutinului din Rusia a atras dupa sine si interventia UE. Parlamentul Europan (PE) a indemnat miercuri Rusia sa organizeze „noi alegeri libere si corecte”, din cauza „numeroaselor nereguli” constatate in cursul scrutinului legislativ de la 4 decembrie. Intr-o rezolutie cu caracter neconstrangator, adoptata la Strasbourg cu o zi inainte de summitul UE-Rusia de la Bruxelles, Parlamentul „indeamna ca noi alegeri libere si corecte sa fie organizate, dupa inscrierea tuturor partidelor de opozitie”. „Desfasurarea alegerilor a aratat ca Rusia nu especta normele electorale ale OSCE”, Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, noteaza europarlamentarii, care denunta „introducerea de buletine de vor suplimentare in urne”, „voturi multiple” si „sute” de arestari in randul sustinatorilor opozitiei care incercau sa manifesteze in ziua scrutinului si in zilele urmatoare. in acest sens, PE indeamna autoritatile ruse sa „analizeze in profunzime toate cazurile de fraude electorale, in vederea sanctionarii responsabililor vizati”. in plus, rezolutia subliniaza ca Moscova trebuie sa „revizuiasca legislatia electorala”, cu scopul de a „garanta ca alegerile prezidentiale din 2012 sunt libere si democratice, garantand egalitatea sanselor pentru candidatii opozitiei”.
Demisie in Duma
Seful Dumei, Camera inferioara a Parlamentului rus, Boris Grizlov, un apropiat al lui Vladimir Putin, si-a anuntat miercuri demisia din functie, o decizie venita pe fondul acuzatiilor de fraudare a alegerilor legislative din 4 decembrie, informeaza RIA Novosti. „Am luat decizia de a renunta la mandatul meu parlamentar. (…) Nu este corect sa fii presedintele Dumei pentru mai mult de doua mandate consecutive”, a declarat Grizlov, unul dintre liderii partidului Rusia Unita condus de Putin, conform site-ului oficial al acestei miscari.
de Anatol Terzi | nov. 24, 2011 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Reprezentanţii Uniunii Europene desantează la Chişinău, cu ocazia celei de 14-a Reuniuni a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova, care se va defăşura în perioada 25-26 noiembrie 2011. Din componenţa delegaţiei Parlamentului European mai fac parte eurodeputaţii Tatjana Zdanoka, prim-vicepreşedintă a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova, Elena Băsescu, Pawel Robert Kowal, Jiri Mastalka. Delegaţia Parlamentului Republicii Moldova este condusă de deputata Corina Fusu, co-preşedintă a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova, iar delegaţia Parlamentului European – de europarlamentara Monica Macovei, co-preşedintă a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova. În cadrul reuniunii vor fi evaluate progresele înregistrate de Republica Moldova în implementarea reformelor în următoarele domenii: relaţiile Republicii Moldova cu vecinii săi şi la nivelul cooperării regionale în cadrul Parteneriatului Estic, reformele legislative, în domeniile justiţiei, administraţiei publice, luptei împotriva corupţiei şi crimei organizate, respectatrea drepturilor omului şi non-discriminarea. Vor fi trecute în revistă şi progresele înregistrate în procesul de negocieri asupra Acordului de Asociere cu UE, precum şi stadiul de pregătire pentru iniţierea negocierilor privind Acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător. Participanţii la reuniune vor evalua şi perspectivele progresului privind soluţionarea conflictului transnistrean, precum şi politicile guvernamentale în domeniul protecţiei sociale.
Conferinta de presa Monica Macovei – Corina Fusu
În debutul sesiunii de lucru participanţii vor fi salutaţi de parlamentarele Monica Macovei şi Corina Fusu, precum şi de ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Iurie Leancă. La reuniune vor prezenta informaţii la subiectele enunţate preşedinţii fracţiunilor parlamentare, preşedinţii comisiilor permanente de specialitate, miniştri, reprezentanţi ai Guvernului. În finalul celei de-a 14-a reuniuni a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova vor fi adoptate recomandări adresate Comisiei Europene şi autorităţilor Republicii Moldova. Potrivit programului, delegaţia Parlamentului European va avea întrevederi separate cu Preşedintele Parlamentului Marian Lupu, Preşedinte interimar al Republicii Moldova, prim-ministrul Vlad Filat, reprezentanţii Primăriei municipiului Chişinău, cu membrii Partidului Liberal, precum şi cu reprezentanţi ai ONG-urilor şi mass-media din Republica Moldova. La încheierea celor două sesiuni de lucru, co-preşedintele Comitetului de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova Monica Macovei şi Corina Fusu vor susţine o conferinţă de presă.
Control parlamentar
Comitetul de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova reprezintă un for care exercită controlul parlamentar asupra implementării Acordului de Parteneriat şi Cooperare dintre Parlamentul European şi Parlamentul Republicii Moldova. Comitetul se reuneşte de două ori pe an, o data la Parlamentul European şi o dată în Republica Moldova şi îşi prezintă opiniile sub forma unor recomandări adresate Comisiei Europene şi autorităţilor Republicii Moldova. Ultima reuniune a Comisiei parlamentare de cooperare UE – Republica Moldova a avut loc la Bruxelles, în perioada 15-16 iunie 2011. Recomandările Comitetului de Cooperare Parlamentară adoptate atunci se refereau la relaţiile între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, evoluţiile interne din Republica Moldova, cooperarea regională şi soluţionarea diferendului transnistrean.
