de Isac Mihai | iul. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, România, Știri, UE, UE
Premierul-austriac-Sebastian-Kurz-o-nouă-forță-politică-la-nivel-european
Premierul austriac Sebastian Kurz a anunţat recent, la Strasbourg, că ţara sa are trei priorităţi pentru preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe care a preluat-o la 1 iulie de la Bulgaria şi o va preda la 1 ianuarie 2019 României. Liderul conservator de la Viena şi-a început discursul în faţa europarlamentarilor reuniţi la Strasbourg, în Franţa, cu mesajul că Europa este „o evidenţă“. Apoi a prezentat priorităţile preşedinţiei rotative a UE din mandatul Austriei, mizând pe „O Europă care protejează“.
Priorități austriece
Potrivit premierului austriac, Guvernul de la Viena se va concentra pe chestiunea sensibilă a migraţiei, pe securitatea economică a europenilor şi pe relaţii mai bune cu vecinii. „Trebuie să protejăm frontierele externe ale Europei pentru a ne asigura că nu vor exista frontiere în interiorul Europei“, a spus Sebastian Kurz, în vârstă de 31 de ani. El a pledat totodată pentru apărarea competitivităţii Europei. În opinia sa, prosperitatea economică şi stilul de viaţă din UE depind în mare parte de capacitatea sa de a ţine pasul cu alte zone din lume pe măsură ce tehnologia avansează. În ceea ce priveşte vecinii UE, Kurz a apreciat că ţările din Balcanii de Vest şi-au câştigat dreptul de a se alătura acestui bloc. În plus, a făcut apel „pentru noi canale de negocieri cu Rusia“, vizată de sancţiuni europene după anexarea peninsulei Crimeea, în martie 2014.
Președinția ”din umbră”
România asigură, începând de la 1 iulie, președinția ”din umbră” a Consiliului Uniunii Europene pe perioada președinției Austriei la Consiliul UE, cu șase luni înainte de a prelua mandatul primei sale președinții, la 1 ianuarie 2019.
Președinția ”din umbră” reprezintă o cutumă la nivelul administrației europene în care fiecare stat ce urmează să dețină președinția Consiliului este implicat mai mult la nivelul proceselor de negociere cu Parlamentul European și în trilogurile Consiliu-Parlament-Comisie pentru stabilirea legislației la nivelul Uniunii Europene.
„Pentru a asigura un start pozitiv și puternic al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2019, suntem pregătiţi să ne asumăm Preşedinţia din umbră, în timpul mandatului ce va fi deţinut de Austria, în a doua jumătate a acestui an, ceea ce implică un plus de responsabilitate şi pragmatism în urmărirea proceselor de negociere, inclusiv la nivel de trialog cu Parlamentul European şi Comisia Europeană”, a declarat și ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, în timpul Consiliului Afaceri Generale din 26 iunie, ultima astfel de reuniune sub președinția Bulgariei.
4 piloni
Cu 184 de zile înainte de a prelua președinția Consiliului UE și de a deschide trio-ul de președinții cu Finlanda și Croația, România a anunțat, până în prezent, patru piloni tematici care vor sta la baza agendei de lucru a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și care vizează „Europa convergenței: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate”, „Europa siguranței”, „Europa, actor global” și „Europa valorilor comune”.
„Preşedinţia României are patru axe importante: economică, a siguranţei, acţiunii globale şi socială. Plecând de la aceste patru axe, cu siguranţă putem să vorbim în perioada următoare despre ce putem să facem împreună pentru a vorbi despre potenţialul sectorului energetic. Preşedinţia austriacă începe cu 170 de dosare legislative, iar România va trebui să finalizeze dosarele restante. Avem nevoie pentru o preşedinţie de succes de un dialog constant, de maturitate, profesionalism”, a afirmat Victor Negrescu. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE
Parlamentul European, o sentință grea pentru guvernarea de la Chișinău
Parlamentul European „consideră că, în urma deciziei de invalidare a alegerilor pentru primării din Chișinău, nu au fost îndeplinite condițiile politice de acordare a asistenței macrofinanciare, reamintind că o condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare este ca țara beneficiară să respecte mecanisme democratice eficiente, inclusiv un sistem parlamentar multipartit și statul de drept și să garanteze respectarea drepturilor omului”, se arată într-o rezoluţie votată de Legislativul comunitar, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Rezoluție dură
„Deteriorare serioasă a relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană”, semnalează, în acest context, analistul Paul Ivan, de la European Policy Centre. Într-o postare pe Facebook, expertul anticipează că, în urma rezoluţiei, ajutorul macrofinanciar „va fi cu siguranță blocat”, făcând referire la tranşa de 100 de milioane de euro.
„Este cea mai dură rezoluție despre Moldova adoptată de Parlament în ultimii 10 ani”, comentează şi eurodeputatul Siegfried Mureşan, purtătorul de cuvânt al PPE, grupul care a inițiat rezoluția, şi vicepreşedinte al comisiei pentru bugete din Parlamentul European.
Cei trei lideri ai opoziţiei, Maia Sandu, Andrei Năstase şi Viorel Cibotaru, au subliniat caracterul de penalizare al acestei rezoluţii pentru abuzul făcut de puterea politică în contextul alegerilor din capitala ţării. În schimb, reprezentanţii PD, partid aflat la guvernare, au scos în evidenţă calitatea „eminamente politică” a documentului. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Caspica, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul-European-relansează-relațiile-blocului-comunitar-cu-Armenia
Parlamentul European a dat undă verde ratificarii acordului privind parteneriatul global și extins între Armenia și UE, relatează mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS, citând un comunicat al Legislativului european. Conform sursei citate, în favoarea deciziei au votat 573 de deputați, împotriva 50 de parlamentari, iar 40 s-au abținut.
Solicitări dure
Acordul este un instrument de promovare a reformelor interne și punerea în aplicare a acestora, în conformitate cu o rezoluție separată, aprobată cu o mare majoritate de voturi. Deputații UE cer Armeniei să facă progrese semnificative în desfășurarea alegerilor, independența sistemului judiciar, lupta împotriva corupției, spălării banilor, combaterea evaziunii fiscale, a abuzului de control din partea oligarhiilor și a libertății presei.
Acordul deschide calea pentru un dialog politic mai profund între UE și Armenia, extinde domeniul de aplicare al cooperării economice și oferă noi oportunități pentru legături mai strânse în domeniile energiei, transportului, infrastructurii, mediului, comerțului, educației și în alte sectoare.
Punerea în aplicare efectivă a acestor reforme cheie pot deschide perspective noi de cooperare, inclusiv deschiderea unui dialog privind liberalizarea regimului de vize, spun deputații europeni.
Negocieri prelungite
În 2013, Armenia a încheiat negocierile cu UE privind Acordul de asociere, inclusiv zona de liber schimb, dar, în același an, sub presiunea Rusiei, si-a schimbat radical cursul și a refuzat să semneze acordul de asociere. Totodata, Erevanul a intrat în Uniunea Vamală de sub conducerea Rusiei, reformata ulterior în Uniunea Economica Eurasiatică.
În 2015, Armenia a început noi negocieri pentru un alt acord privind relațiile politice cu UE, fără partea economică și a semnat acordul de parteneriat cu Uniunea Europeană în cadrul summit-ului „Parteneriatului Estic“ din noiembrie anul trecut.
Relații strategice
Anterior, premierul armean, Nikol Pashinyan, care ocupă funcția din luna mai 2018, l-a asigurat, în cadrul primei sale vizite de la alegerea sa în funcția de premier, pe liderul rus Vladimir Putin de importanţa strategică a relaţiilor dintre Moscova şi Erevan. Ulterior, Nikol Pashinyan a efectuat mai multe vizite în Federația Rusă, subliniind permanent importanța acestor relații pentru guvernul de la Erevan. ”Există o relaţie strategică şi o alianţă între Armenia şi Rusia”, a declarat premierul armean în marja summit-ului de la Soci al Uniunii Economice Euroasiatice, din care fac parte cele două ţări, alături de alte state din fosta URSS. ”Vă asigur că în această chestiune există în Armenia un consens şi că nimeni nu se va îndoi vreodată de importanţa strategică a relaţiilor ruso-armene”, a afirmat Pashinyan.
El a salutat apoi poziţia echilibrată a Rusiei în timpul manifestaţiilor antiguvernamentale din Armenia, ce au dus la demisia fostului premier Serzh Sargsyan, care a fost de asemenea preşedinte al ţării între 2008 şi 2018.
”Vă doresc să reuşiţi în calitate de şef de guvern”, a declarat la rândul său Putin, calificând Armenia drept ”cel mai apropiat aliat şi un partener în regiune” pentru Rusia.
Accept tacit rus
După ce a condus timp de trei săptămâni o amplă mişcare de contestare, ce viza Partidul Republican de la putere şi pe fostul preşedinte Serzh Sargsyan, Nikol Pashinyan a fost ales pe 8 mai premier al Armeniei.
Pashinyan a avut grijă să menajeze aliatul său tradiţional, care este Rusia, şi a subliniat de mai multe ori că alianţa cu Moscova va rămâne pentru el o axă esenţială a politicii armene.
Pe parcursul acestei crize, Rusia a stat deoparte şi a adoptat o atitudine neutră, consideră experții, în contrast cu obişnuita sa neîncredere faţă de orice contestare populară susceptibilă de a aduce la putere într-o fostă republică sovietică lideri ostili faţă de Kremlin.
Bomba Nagorno- Karabah
Importanța relațiilor militare, politice și economice cu Federația Rusă pentru Erevan a fost subliniată și în timpul unei recente vizite a premierului Pashinyan în Nagorno- Karabah, o regiune contestată, pe care Armenia şi Azerbaidjanul şi-o dispută de peste un sfert de secol, război soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi.
Pashinyan a dat asigurări că ”este dispus pentru continuarea discuţiilor într-o atmosferă de calm” pe tema Nagorno-Karabah, în cursul unei conferinţe de presă ce a avut loc la încheierea unei întâlniri cu Bako Sahakyan, preşedintele regiunii separatiste din Azerbaidjan populată în majoritate de armeni, aflată în centrul unui conflict de peste 25 de ani între Armenia şi Azerbaidjanul vecin.
Recurgerea la forţă pentru soluţionarea problemei privind Nagorno-Karabah ”trebuie exclusă”, a mai declarat şeful guvernului armean. Erevanul, a explicat Nikol Pashinyan, ”susţine în întregime dreptul la autodeterminare al poporului” din regiune, referindu-se la demersurile autorităților locale de a obține recunoașterea independenței.
Conflict zbuciumat
Cu populaţie majoritar armeană, regiunea Nagorno-Karabah, susţinută de Armenia, și-a declarat independeța la începutul anilor 1990, dar este în continuare considerată pe plan internaţional ca făcând parte din Azerbaidjan.
În 1994 a fost încheiat un armistiţiu, cu medierea părții ruse, după un război soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi. Nu a fost semnat nici un tratat de pace între Armenia şi Azerbaidjan, două foste republici sovietice, şi constant au loc confruntări.
În aprilie 2016, cel puţin 110 persoane – civili şi militari din cele două tabere – au fost ucise în cele mai grave violenţe începând din 1994. Un nou armistiţiu a fost semnat la Moscova între beligeranţi, dar lupte sporadice au loc în continuare de-a lungul liniei de demarcaţie.
Franţa, SUA şi Rusia coprezidează ”Grupul de la Minsk”, care are ca misiune – sub egida Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) – găsirea unei soluţii paşnice la conflict.
Cursa înarmărilor dintre Erevan și Baku a adus beneficii economice Federației Ruse, care a furnizat, în ultimii ani, sisteme de armament performante ambelor părți în valoare de câteva miliarde de USD. Concomitent, Kremlinul controlează părți importante din economia statului armean, iar peste un milion de armeni muncesc în Federația Rusă. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 21, 2018 | Analize, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Poliția din Republica Moldova, pregătită de noi proteste de stradă
Curtea de Apel de la Chișinău păstrează decizia instanței de fond și constată că alegerile pentru Primăria Chișinău sunt invalide. Astfel, Andrei Năstase, câștigătorul alegerilor din 3 iunie pentru postul de primar de Chișinău, nu își poate prelua mandatul. „Iată un proces al absurdului, iată o mostră. De data asta nu este vorba despre incapacitate, se vede cu ochiul clar că este vorba despre o crimă împotriva Capitalei, a R.Moldova, împotriva democrației. Aceștia indivizi care din start au mințit, au trișat, au falsificat, au evitat să examineze probe, acești indivizi au executat o comandă politică iar comanditarul acestei comenzi este Plahotniuc aflat într-un parteneriat evident cu Dodon. Acești a indivizi se tem de forțele proeuropene antioligarhice”, a declarat Andrei Năstase precizând că a anticipat decizia Curții de Apel atunci când a văzut numărul mare de polițiști în jurul Curții de Apel.
Chemare la protest
Năstase spune că va contesta decizia la CSJ, iar în paralel a chemat lumea în stradă. „Ni se fură viitorul în direct”, a conchis Năstase. „Nu ne interesează decizia. O să protestăm azi la primărie și în fiecare zi. Mai mult duminică în PMAN la ora 14:00 vom ieși la un protest mai amplu”, a declarat Năstase, citat de mass-media .
Reamintim că cererea de recuzare a completului de judecători – Vladislav Clima, Ala Malîi și Ecaterina Palanciuc – a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Cererea de recuzare a completului a fost examinată de un alt complet format din trei magistrați, în frunte cu Ion Muruianu.
Andrei Năstase a acuzat judecătorii de grave încălcări ale procedurii civile, întrucât aceștia au acceptat două cereri de apel pe această cauză din partea a două persoane fizice care nu sunt parte ale procesului.
După anunțarea încheierii privind respingerea cererii de recuzare, Năstase a declarat: „Acești judecători au venit cu o încheiere dactilografiată deja. Dvs ați văzut cât de repede s-au întors din camera de deliberări. Grefiera ne-a spus clar: în sala de judecată nu există un dispozitiv de dactilografiere și printare. Iată așa lucrează justiția lui Plahotniuc”, a declarat Andrei Năstase.
„Năstase la primărie, Plahotniuc la pușcărie.”
Și astăzi un nou protest are loc în fața primăriei Capitalei după ce judecătoria Chișinău a declarat alegerile locale din 3 iuni invalide. Protestul este condus de liderii politici ai partidelor PAS și PPDA, în fața sediului primăriei a fost adusă și o scenă. Excepție este face Andrei Năstase și vicepreședintele PPDA Alexandru Slusari care sunt la Curtea de Apel acolo unde magistrații au intrat în deliberări pentru a decide dacă declară în continuare alegerile invalide sau le validează.
Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, a chemat chișinăuienii la protest și a anunțat despre așteptarea deciziei Curții de Apel – în fața Primăriei.
Printre lozincile care au răsunat în centrul Chișinăului sunt: „Nu-l cătați pe dracu, validați mandatul!”, „Noi nu cedăm!”, „Năstase la primărie, Plahotniuc la pușcărie”, „PD-PSRM, ciuma roșie”, „Hoții!”, „Haideți cu noi, vă fură și pe voi”.
Republica Moldova, sfâșiată de corupție și luptele politice interne
Indignare internațională
Ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko se arată ingrijorat de decizia instantei de judecata de a declara nule alegerile locale de la Chișinău. Diplomatul a scris pe Facebook că „voința poporului trebuie respectată în orice societate care aspiră să devină democratică”.
Într-o declarație de presă, ambasada Statelor Unite a numit decizia instanței „neașteptată și netransparentă”, spunând că ea contribuie la „erodarea încrederii cetăţenilor moldoveni în procesul democratic”. Și Joseph Daul, președintele Partidului Popular European, din Parlamentul European, care l-a sprijinit pe Năstase la alegeri, a spus că decizia instanței ar dovedi că „cartelul Plahotniuc-Dodon a decis să folosească sistemul de justiție controlat politic pentru a-și aduce prin ușa din spate propriul primar”.
Într-o ieșire publică ciudată, și prim-ministrul Pavel Filip, un apropiat al președintelui PDM, Vladimir Plahotniuc, s-a referit astăzi la invalidarea alegerilor din municipiul Chișinău. Premierul a spus că în urma acestei decizii care a bulversat opinia publică, apar speculații orientate împotriva guvernării. „Cui folosește o asemenea decizie în mod real? Noi ca guvernare avem doar de pierdut în asemenea situație. Toate acestea se întâmplă într-un moment în care se prefigurau mai multe reușite, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Mă refer atât la dimensiunea politică, decizii importante care urmează să fie luate în următoarele zile la nivel internațional, cât și la dimensiunea financiară”, a menționat premierul.
Sfat politic cu UE
Primarul ales Andrei Năstase și președintele PAS Maia Sandu au avut și o întrevedere cu ambasadorii UE. Cei doi au declarat presei că discuțiile s-au axat pe nevalidarea alegerilor din Capitală de către Judecătoria Chișinău.
Andrei Năstase și Maia Sandu au evitat să spună care a fost reacția oficialilor UE motivând că nu doresc ca să interpreteze în vreun fel declarațiile acestora. Totodată cei doi au spus că deja ieri mai mulți ambasadori dar și oficiali externi s-au pronunţat asupra invalidării alegerilor.
Amintim că ieri Ambasada Statelor Unite ale Americii a venit cu o reacție, precizând că invalidarea neașteptată și netransparentă de ieri a alegerilor pentru primarul capitalei este „o evoluție îngrijorătoare, care continuă erodarea încrederii cetățenilor moldoveni în procesul democratic.”
Într-o postare pe Twiter, și Kevin Hamilton, ambasadorul Canadei la București, care este oficialul diplomatic al acestei țări și pentru R. Moldova, se arată „profund îngrijorat în legătură cu decizia arbitrară a instanței de la Chișinău, prin care a fost invalidat scrutinul pentru primăria Chișinău din 3 iunie.”
Parlamentul European, supărat pe Chișinău
Președinții și raportorii Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European se arată îngrijorați de derapajele existente la standardele democratice dinn R. Moldova
Ultimele evoluţii din Republica Moldova au fost dezbătute azi, 21 iunie, iar în comunicatul final,se precizează că Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European „se arată foarte îngrijorată de decizia instanţei de judecată de la Chişinău, care a decis, din motive dubioase şi netransparente, să nu confirme legalitatea recentelor alegeri locale ale primarului Chişinăului. Interferenţa politică în sistemul judiciar şi în desfăşurarea alegerilor este contrară standardelor europene la care Republica Moldova a subscris, mai ales ca parte la Acordul de Asociere UE-Moldova.” se mai arată în comunicat
De asemenea, autorităților din R. Moldova le este reamintită declaraţia comună din 4 iulie 2017, ataşată deciziei de acordare a asistenţei macrofinanciare Republicii Moldova, conform căreia „o condiţie pentru acordarea de asistenţă macrofinanciară este ca ţara beneficiară să respecte mecanismele democratice eficiente, inclusiv un sistem parlamentar multipartit şi statul de drept, şi să garanteze respectarea drepturilor omului. După cum arată atât ultima reformă electorală, cât şi evoluţiile de la Chişinău, această condiţie prealabilă nu este îndeplinită în acest stadiu’, se aratăîn raport.
Comisia Afacerilor Externe a Parlamentului European îndeamnă autorităţile moldovene să ia măsuri imediate pentru a se asigura că prevalează statul de drept în gestionarea rezultatelor alegerilor locale şi în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare din acest an. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 31, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul-European-arenă-pentru-războiul-diplomatic-dintre-Kiev-și-Moscova
Ucraina are tot mai multe şanse de a primi un nou ajutor financiar din partea Uniunii Europene în valoare de un miliard de euro, relatează agenția UNIAN, preluată de KARADENIZ PRESS. Consiliul UE a aprobat acordarea celui de-al patrulea program de asistenţă macrofinanciară pentru Ucraina. Noul program are menirea de a sprijini stabilizarea economică și reformele structurale, relatează sursa citată.
Pentru ca banii să ajungă la Kiev, documentul trebuie să fie aprobat şi de către Parlamentul European. Analiști politici de la Kiev au avertizat că lipsa unor reforme în domeniul justiției și a luptei anticorupție, dar și ofensiva diplomatică rusă poate bloca un vor favorabil în Legislativul comunitar.
Umbra Kremlin-ului
Anterior, șeful Delegației UE în Ucraina, Hugues Mingarelli, a declarat în timpul unei întâlniri oficiale cu vicepremierul ucrainean Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, că Ucraina se bucură de un sprijin real din partea unui număr mic de țări ale Uniunii Europene, în timp ce cele mai multe state membre ale UE nu doresc să-și strice relațiile cu Rusia din cauza Kievului”. „Aş minți dacă aş spune că majoritatea statelor membre ale UE sprijină Ucraina”, a afirmat diplomatul european. Potrivit lui Mingarelli, faptul că Ucraina primeşte un sprijin nesemnificativ din partea partenerilor europeni „se datorează unei imagini false care există în Europa despre Ucraina”.
Imagine îngrozitoare
„Acest lucru se datorează faptului că imaginea țării dumneavoastră în UE este îngrozitoare și foarte puțină lume din Occident știe ce înseamnă, de fapt, Ucraina. Foarte puţină lume ştie că Ucraina este o țară mare, cu 40 de milioane de locuitori, care produce rachete, sateliți și motoare de avioane, are cel mai bun pământ din Europa, un potenţial turistic fantastic și resursă umană dispusă să lucreze pentru 200 de dolari pe lună. Dacă mai mulți oameni din Europa ar cunoaşte toate aceste lucruri, nu am nicio îndoială că aţi avea mai mulţi prieteni”, a declarat reprezentantul UE la Kiev.
Mingarelli a adăugat că de fiecare dată când în Europa se discută despre problemele ucrainene, este luat în calcul aspectul negativ, cum ar fi corupția, Cernobylul, războiul şi prostituția. „Nu veți vedea discuții despre unul dintre multele aspecte pozitive ale acestei țări. Prin urmare, comunicarea este o mare problemă”, a subliniat Mingarelli.
Ucraina, în afara UE
Ambasadorul Hugh Mingarelli a declarat anterior că pentru Ucraina la moment actual nu există nicio perspectivă de aderare la Uniunea Europeană. „Turcia este una dintre țări care a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană…În prezent pentru Ucraina nu există nicio perspectivă de aderare la spațiul comunitar”, a declarat șeful Delegației UE în Ucraina în timpul unei mese rotunde cu tematica: „Alegerea europeană a Ucrainei după Revoluția demnității: Oportunități și provocări”.
Potrivit lui Mingarelli, Acordul de asociere între Ucraina și Uniunea Europeană este menit să consolideze integrarea politică și economică a țării noastre. „Este o mare dezamăgire pentru partenerii noștri ucrainene deoarece ei și-ar fi dorit ca Ucraina să aibă o perspectivă de aderare la UE, însă dintr‑unul sau mai multe motive, Uniunea Europeană nu poate oferi aceasta țării dvs.”, a spus ambasadorul, citat de mass-media de la Kiev. (N.G.)
