de Isac Mihai | oct. 28, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Parlamentul-European îl premiază pe regizorul ucrainean Oleg Sențov
Regizorul ucrainean Oleg Sențov, deținut politic în Rusia, a primit premiul ”Saharov” al Parlamentul European, relatează Radio Liberty, citat de mass-media internațională. „S-a decis decernarea premiului pe 2018 lui Oleg Sențov”, a declarat președintele Parlamentului European, Antonio Tajani. Ceremonia de decernare a premiului va avea loc la Strasbourg pe 12 decembrie.
„Sunt recunoscător Parlamentului European pentru decizia importantă de a acorda prestigiosul Premiu ”Saharov” unui ucrainean – Oleg Sențov. Sunt convins că această decizie a Parlamentului European va apropia momentul eliberării lui Oleg Sențov”, a scris președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, pe pagina sa de Facebook.
Premii politice
În plus, Sențov a câștigat premiul polonez ”Pro Dignitate Humana” (”Pentru demnitate umană”), anunta pe Twitter Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei. Premiul ”Pro Dignitate Humana” a fost înființat în 2012 de către Radoslaw Sikorski, fostul ministru polonez de externe. Este acordat persoanelor care au fost persecutate și reprimate și care susțin o poziție fără compromis privind apărarea drepturilor omului.
Menționăm că în august 2015, Curtea militară din regiunea Rostov-pe-Don l-a găsit vinovat pe Oleg Sențov de ”organizarea unei grupari teroriste” și l-a condamnat la 20 de ani într-o colonie penală. În același dosar a fost condamnat șit Alexander Kolcenko, care a primit 10 ani.
Sențov și Kolcenko consideră că dosarul împotriva lor a fost unul politic, iar dovezile – falsificate. După anexarea Crimeei, Sentov a primit automat cetățenia rusă – pe această bază, autoritățile de la Moscova au refuzat să îl transfere Ucrainei. Sențov afirma ca nu a primit act de identitate rusesc.
Premiul ”Andrei Saharov”, contestat de Moscova
Mass-media rusă a criticat decizia Parlamentului European, acuzând interese politice anti-ruse ca fiind principalul motiv pentru această decizie.
Premiul ”Andrei Saharov – Pentru libertatea de gândire” a fost înființat de Parlamentul European (PE) în 1988. Este numit în onoarea fizicianului sovietic, unul dintre liderii mișcării drepturilor omului din URSS, laureatul Premiului Nobel pentru Pace din 1975, Andrei Saharov (1921-1989). Premiul se acorda persoanelor și organizațiilor pentru merite în activitățile legate de drepturile omului.
Primii laureați ai premiului în 1988 au fost luptătorul împotriva apartheidului Nelson Mandela (Africa de Sud) și disidentul sovietic Anatoli Marcenko. În 2017, premiul a fost acordat unui grup de activiști din Venezuela „pentru rezistența la degradarea situației privind democrația, drepturile omului și economia”. Activistii au participat la acțiuni de protest în legătură cu deciziile Curții Supreme de Justiție din Venezuela de a largi puterile președintelui și de a limita funcțiile parlamentului. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 23, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, UE, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul-European-îngrijorat-de-situația-din-Republica-Moldova
Înrăutățirea vizibilă a relațiilor dintre regimul oligarhic de la Chișinău și Uniunea Europeană a dus la blocarea finanțării europene pentru fosta republică sovietică, fapt denunțat de apropiații oligarhului Vladimir Plahotniuc, liderul PDM. „Niciodată de la căderea comunismului în R Moldova din aprilie 2009, relația dintre UE și guvernul acestei țări nu a fost atât de rea cum este astăzi și niciodata încrederea UE în autoritățile de la Chișinău nu a fost niciodată mai mică decât este acum” a declarat pentru BIRN purtătorul de cuvânt al PPE, europarlamentarul român Siegfried Mureșan, citat de agenția KARADENIZ PRESS.
Îngrijorare la Bruxelles, autoritarism la Chișinău
„Actuala guvernare a dovedit până acum, în mod accelerat, în ultimul an de zile că nu respectă valori fundamentale ale UE și au fost două momente care au dus la etichetarea acestei guvernări ca nefiind una pro-europeană, ci una care nu își respectă angajamentele. În primul rând, modificarea legislației electorale în ciuda avizului Comisiei de la Veneția. Este evident că este decizia R. Moldova în privința legislației electorale și ce sistem de vot vrea să adopte, doar că regulile lumii civilizate spun că nu trebuie modificată legislația țării în ciuda avizului Comisiei de la Veneția” a mai declarat europarlamentarul.
„Deci, unu – modificarea legislației electorale și doi – decizia de a nu valida și de a nu recunoaște rezultatul unor alegeri pe care observatorii internaționali le-am declarat ca fiind corecte, corespunzând standardelor internaționale și anume alegerea alegerea unui nou primar pentru orașul Chișinău, indiferent cine este câștigătorul unui scrutin.
Dacă alegerile au fost corecte, această persoana este legitimă și trebuie să își exercite mandatul, la fel cum atunci când președintele Igor Dodon a câștigat alegerile în R. Moldova, deși este un președinte pro-rus și anti-european atât în discurs cât și în acțiuni. Totuși, UE a recunoscut rezultatul acelor alegeri, iar președintele Dodon a fost tratat ca orice șef de stat ales în mod liber și legitim, democatic. Anularea alegerilor, atunci când învingătorul nu îți este pe plac, este un semnal al autoritarismului și acesta nu-și are loc în relația cu UE” a adăugat acesta, citat de mass-media.
Reformă controversată
„Fără aceste valori europene, nimic altceva nu mai poate exista în relația R. Moldova cu UE. Prin acțiunile sale, guvernul actual riscă să împiedice cetățenii R. Moldova să fructifice avantajele procesului de apropiere dintre R. Molodva și UE pe care le-am gândit atunci când am semnat și ratificat Acordul de Asociere. Avem în momentul de față cel mai bun instrument pentru apropiere a R. Moldova de UE, numai că cetățenii sunt frânați de beneficia de pe urma lui fiindcă nu avem un guvern la Chișinău care să fructifice potențialul și care să aibă încrederea Bruxelles-ului” a punctat politicianul.
„Deci, da, legislația la care vă refereați este gravă și nu este în concordanță desigur și așteptările UE, doar că celelalte două lucruri pe care le-am enunțat cu fundamentale și se consideră îndeplinite de la sine înțeles cu un stat cu care UE are un Acord de Asociere” a completat Siegfrid Mureșan, referindu-se la controversata legislație adoptată de autoritățile de la Chișinău, care permite acordarea cetățeniei moldovenești în schimbul unor investiții, legislație criticată de experți. „Este un lucru pe care nu l-am anticipat la momentul semnării Acordului de Asociere, cum că R. Moldova va face regrese atât de importante în aceste domenii fundamentale. Tocmai de aceea și asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro este blocată” a mai declarat acesta.
Standarde democratice în scădere
„Sunt două lucruri foarte importante de spus aici. În primul rând, din luna ianuarie 2017, UE tot dorește să acorde R. Moldova asistența financiară de 100 de milioane de euro. Banii sunt la dispoziția R. Moldova. În timp ce noi adoptam legislația pentru ca acești bani să vină la Chișinău, Guvernul și Parlamentul de la Chișinău modificau legislația electorală în ciuda avizului Comisiei de la Veneția. Ca atare, ni s-au ridicat semne de întrebare legate de precondițiile pentru ca prima tranșă din acest acord să fie eliberată” a declarat Mureșan. „Pentru ca banii să vină sunt o serie de precondiții legate de alegeri libere și democratice, sistem pluripartinic, precum și o serie de condiționalități concrete legate de combaterea corupției, stat de drept, independența justiției, combaterea spălării banilor, anchetarea „furtului miliardului”, întărirea sistemului bancar” a mai adăugat acesta.
„În timp ce noi voiam să aprobăm această structură, s-a modificat legislația electorală. Ca urmare, decizia de a elibera prima tranșă din acești bani a tot fost amânată. Guvernul nu îndeplinea condițiile la acel moment la acel moment, iar în luna iulie a acestui an, după cea de-a doua mare lovitură pe care guvernul a dat procesului de intergrare în UE și anume nerecunoașterea alegerilor pentru Primăria Chișinăului, UE a luat decizia de a bloca această tranșă. Este un lucru rău, dar noi dorim ca banii să ajungă în R. Moldova cât mai rapid, dar să fie îndeplinite condițiile” a menționat Mureșan.
Peste 750 de milioane de euro
„Cel de-al doilea lucru pe care vrea să vi-l spun este că avem avem două tipuri de ajutor financiar pentru R. Moldova. Unul este ajutorul macrofinanciar, iar apoi avem banii pe proiecte care nu merg la guvern, ci care merg direct pe proiecte concrete, în urma cărora cetățeanul are beneficii. Au fost mai mult de 750 de milioane de euro alocate în ultimii șapte ani de zile și vor fi mai mult de 750 de milioane de euro alocate și în următorii șapte ani de zile. De la an la an reușim să creștem această sumă” a punctat europarlamentarul.
„De când eu mă ocup de bugetul UE, în fiecare an am reușit să alocam acestei țări un pic mai mult decât era prevăzut, spunând că R. Moldova este importantă și că Vecinătatea Estică este importantă. Aceștia bani, este foarte important ca lumea să știe, curg în continuare spre R. Moldova. Ultima dată când am fost la Chișinău, am văzut școli reabilitate din fonduri europene, spitale, și altele. Important este ca oamenii să știe că banii pentru aceste proiecte vin în continuare” a mai adăugat Mureșan.
Condiții europene
„Nu vrem ca beneficiarii de fonduri din R. Moldova să sufere de pe urma acțiunilor guvernului. Noi dorim ca, în continuare, localitățile și comunele în care infrastructura este realizată cu fonduri europene – drumuri, canalizare, electricitate – să fie în continuare ajutate. Dar este evident că sunt o serie de reguli care trebui îndeplinite și pentru aceste categorii de fonduri europene. Acestea privesc achiziții publice, licitații, administrație publică funcțională, o justiție credibilă. Însă în ultimul an am văzut derapaje mari neprevăzute de la standardele democratice și buna guvernare” a precizat europarlamentarul român. „Ele nu rămân fără consecințe, de accea este important ca la finalul zilei beneficiarii să nu sufere. Dorim o separare clară între cetățenii R. Molodva pe care dorim să în ajutăm pentru că îi vedem că sunt pro-europeni și guvernul care, din păcate, este un risc pentru apropierea R. Moldova de UE” a atras atenția europarlamentarul român.
Reforma justiției, eterna problemă
„Este un proces de lungă durată, iar rezultatele nu apar rapid. Procesul reușește, iar cei care cred că dacă au comis actele penale în trecut nu vor fi trași la răspundere, aceea se înșală. Aceleași reguli sunt sunt valabile și pentru R. Moldova. Trebuie să știm că oamenii politici nu sunt un aliat al ceor care doresc o justiție puternică, modernă și reformată. Ne bazăm pe popor, societate civilă și mass-media credibilă și obiectivă care să acompanieze acest proces” a declarat Mureșan pentru BIRN, referindu-se la reforma justiției din Republica Moldova. „Nu în ultimul rând, ne bazăm pe partenerii internaționali de dezvoltare. Și în România, succesele obținute au fost posibile doar cu sprijinul de a Comisia Europeană, de la statele membre ale UE. La fel va fi și în R. Moldova” a mai punctat Mureșan.
„Trebuie să nu vă ascund nici faptul că, pentru ca acest proces să reușească, este important ca relația din UE și R. Moldova să fie cât mai strânsă, cu cât relația e mai strânsă, cu cât există mai multe acorduri, cu atât și șansele acestui proces sunt mai mari și de aceea temerea mea este că oameni care doresc să păstreze R. Moldova slabă și depedentă, la cheremul lor, și nu vor dori ca reforma justiției să reușească, nu vor vrea nici ca pocesul de integrare europeană să reușească cu adevărat” a mai precizat Mureșan.
„Dacă ei vor avea de ales între propria lor libertate și procesul de integrare al R. Moldova în UE, mi-e foarte clar că vor alege propria lor libertate și vedem asta și în România. Liviu Dragnea, între propria sa libertate și credibilitatea României în Europa, alege primul caz. R. Moldova este în același caz, deci mi-e clar că oameni care au probleme cu justiția sunt dispuși să pericliteze parcursul european al R. Moldova pentru propria libertate” a punctat europarlamentarul.
Mass-media, lipsă de transparență
„Când am fost și am monitorizat alegerile prezidențiale din R. Moldova în toamna anului 2016 cu misiunea PE, toți membrii de la toate grupurile politice au concluzionat că este nevoie de o reformare autentică a Codului Audiovizualului. Că este nevoie în campanii electorale, dar nu numai, de o relatare echilibrată a acțiunilor politice, a activităților lor. Mai mult, este nevoie de o transparență în ceea ce privește acționariatului și că este nevoie de o separare clară între factorul de decizie politic, între mediul de afaceri și mass-media” a menționat Mureșan referindu-se la lipsa de reformă în domeniul audiovizualului.
„Este nevoie de transparență la nivelul acționariatului, este nevoie de transparență la nivelul redacțiilor și asumarea informațiilor publicate” a declarat europarlamentarul.
Amenințare rusă
„Trebuie spus că aici există deficiențe în R. Moldova, dar unele astfel de deficiențe există și alte state chiar și în UE, în sensul în care oamenii au acces mult mai liber la informație, față de cum aveau în trecut. Oricine poate deschide un blog și publica. Este mai ușor acum să propagi dezinformare, propagandă și știri false decât în trecut. De aceea este nevoie de un Cod Audioviziual nou care să corespundă acestei lumi digitale” a mai declarat acesta, citat de BIRN.
„Este nevoie ca oamenii să aibă acces și la surse de informare dinspre UE, România, în limba română. La nivelul PE există o îngrijorare la nivelul penetrării surselor de informații dinspre Federația Rusă prin canale de acolo, sau cele locale în limba rusă, care sunt menite a propaga știri false, a dezinforma și a afecta imaginea UE în R. Moldova” a precizat europarlamentarul.
PD, partid anti-european
„În primul rând, PD nu este un partid pro-european. Toate acțiunile PD arată că acesta nu este un partid pro-european și anume acest lucru este clar de când au votat căderea unui guvern pro-european, după ultimele alegeri împreună cu PSRM și PCRM” a punctat europarlamentarul referindu-se la posibilitatea creării unui bloc comun al forțelor politice pro-europene din Moldova. „În Europa, pentru ca fi acceptat ca partid pro-european, nu contează declarațiile tale cum că ești pro-european, iar acțiunile Guvernului condus de PD din ultimii ani de zile, de care am vorbit mai sus, îmi arată că acest guvern nu este unul pro-european” a mai precizat Mureșan.
„În ceea ce privește poziția PPE va fi ca și în trecut: dorim continuare procesului de integrare în UE a R. Moldova și vom susține partidele de centru-dreapta pro-europene care sunt afiliate PPE – adică PAS-PPDA și PLDM. Acestea și doar acestea vor beneficia de susținerea PPE. R. Moldova are nevoie de un guvern pro-european autentic” a concluzionat europarlamentarul.
de Isac Mihai | oct. 18, 2018 | Principal, R. Moldova, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul European, îngrijorat de situația din Republica Moldova
Situația politică din Republica Moldova a trezit îngrijorarea principalelor partide politice de la nivelul Parlamentului European, iar lupta acerbă dintre Partidul Popular European (PPE) și Partidul Socialiștilor Europeni (PSE) afectează relația dintre Republica Moldova și forueile europene, consideră președintele delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova, social-democratul Andi Cristea, într-un interviu acordat Balkan Insight și preluat de mass-media de la Chișinău. „Cred că, între parteneri, lucrurile pot fi spuse fără excese de limbaj. Preferința unora pentru cuvinte puternice nu face bine cooperării UE-Moldova și nici obiectivului strategic de a susține prosperitatea și democrația în vecinătatea estică a Uniunii”, a declarat acesta.
PSE vs. PPE
„Înțeleg poate de ce colegilor din PPE nu le este drag un guvern de centru-stânga precum cel de la Chișinău, dar aș aștepta mai mult echilibru: pur și simplu, nu poți ignora progresele și insista doar pe cuvinte cât mai dure pentru a ataca guvernarea”, a declarat acesta, citat de mass-media. „Atât Moldovei, cât și Uniunii le-ar fi mai bine dacă Serviciul de Acțiune Externă ar lucra la operaționalizarea condiționalităților și la polizarea lor de accente politice excesive. Înțeleg semnalul politic al stopării finanțării, dar o astfel de abordare este neinspirată” a mai declarat Cristea.
„Ar trebui, în opinia mea, să existe o abordare personalizată, în funcție de proiectele finanțate. S-a văzut și în dezbaterile din Comisia AFET, unde au fost propuneri pentru diferite mecanisme prin care banii europeni să ajungă la ONG-uri, autorități locale sau antreprenori. Aș vrea mai mult realism în privința finanțării europene” a mai menționat Cristea.
Reformă și contrareformă
„Republica Moldova a făcut progrese remarcabile de la momentul semnării Acordului de Asociere, iar apropierea de Europa este una evidentă. Sunt mii de locuri de muncă generate de relația cu UE, peste 1,4 milioane de moldoveni au beneficiat de eliminarea vizelor, 66% din exporturile moldovenești merg spre piața europeană, țara a crescut cu 4,5% anul trecut, iar FMI tocmai a modificat în creștere prognoza de avans a economiei în acest an”, a spus Cristea.
„Sunt zeci și zeci de reforme adoptate și în proces de implementare. În același timp, Moldova este încă departe de integrarea europeană, iar eforturile din ultimii ani trebuie să continue în anii următori pentru ca decalajele să se reducă. Chișinăul trebuie să convingă atât proprii cetățeni, cât și Bruxelles-ul de progrese ireversibile în lupta împotriva corupției, consolidarea justiției, democrației și a statului de drept.
Există un deficit de încredere și o lipsă de aliniere a așteptărilor, iar acțiunile în forță ale instituțiilor europene din ultima jumătate de an pot fi înțelese și astfel. Din păcate, văd și mult partizanat politic în felul în care R. Moldova este tratată în ultimul timp” a completat acesta.
UE, îngrijorată de situația din Republica Moldova
Devieri dictatoriale
„Ce s-a întâmplat cu alegerile de la Chișinău a dat apă la moară celor care aveau deja obiecții legate de funcționarea justiției și a statului de drept. Vulnerabilitățile legislative care au permis decizia judecătorilor arată o fragilitate democratică îngrijorătoare”, a mai declarat eurodeputatul.
„Drumul spre maturizare democratică nu este nici ușor și nici nu are sens unic, am putut constata. În același timp, eu cred în bunele intenții și în orientarea europeană a Guvernului și majorității parlamentare. Au însă de muncă în lunile următoare, atât cât mai este din mandatul actualului Guvern și Parlament, pentru a normaliza relațiile cu partenerii internaționali. Din păcate, nici alegerile europene, nici cele din Republica Moldova nu ajută prea mult”, a completat acesta.
Vector european amenințat
„Vorbeam mai devreme despre beneficiile A cordului de Asociere și ale relației cu UE pentru cetățenii Republicii Moldova. Sunt lucruri extrem de concrete, care au impact în viața de zi cu zi. Nu sunt fantasme birocratice sau vorbe goale. Mai mult, cu cât Moldova se apropie de UE, cu atât mai multe resurse și oportunități vor apărea” a mai subliniat acesta.
„Din contră, dacă Moldova se îndepărtează de UE, atunci totul este pus sub semnul întrebării, începând cu libera circulație. Este un apel la responsabilitate pe care îl fac către politicienii onești și către cetățenii implicați ai Republicii Moldova: să nu lase să le scape printre degete o oportunitate istorică. Anti-europenii se pot impune doar dacă pro-europenii își dau gol singuri” a completat europarlamentarul.
Moldova, decredibilizată
„Alegerile recente de la Chișinău, prin evenimentele pe care le-au declanșat, au făcut mult rău credibilității democratice a Moldovei. A fost cu atât mai surprinzător cu cât, în ultimii ani, procesele electorale din RM au fost unele fără incidente” a menționat europarlamentarul social-democrat.
„Dincolo de angajamentul Guvernului, care este unul de luat în seamă, este important să vedem măsuri administrative și legislative care să garanteze că lecțiile de alegerile parțiale de la Chișinău au fost învățate. Eu nu îmi permit să vorbesc despre deciziile justiției, ci scot în evidență felul așezat și serios în care trebuie tratate probleme structurale care amenință sănătatea procesului electoral” a ținut să precizeze Cristea.
Propagandă rusă
„Moldova este în prima linie a propagandei rusești, a cărei forța am văzut-o nu doar în regiune, ci și și alegerile americane din 2016. Efectele pot fi unele semnificative, pentru că propaganda vine să acționeze într-un climat politic și social extrem de polarizat, de tensionat” a mai menționat Cristea.
„UE are instrumentele sale, chiar am cerut în Parlamentul European să existe mai mult sprijin pentru Republica Moldova în acest sens, există East Stratcom Task Force și resursele aferente. Cum în lunile următoare avem alegeri parlamentare, aș vrea să văd un task force care să intervină rapid pentru devoalarea fake news de proveniență rusească; de asemenea, aș vrea să văd o campanie publică de informare despre impactul UE în Moldova în ultimii patru ani” a declarat acesta.
Regimul Plahotniuc, criticat repetat de Cristea
În 2015, în timpul unei audieri în Parlamentul European la care a participat Adrian Candu, președintele Legislativului de la Chișinău și finul lui Vladimir Plahotniuc, liderul PDM, europarlamentarul Andi Cristea a declarat că „dând dovadă de iresponsabilitate, clasa politică de la Chişinău se face vinovată de starea economică, socială şi politică”.„Chişinăul a avut o fereastră de oportunitate care, o spun cu regret, la acest moment pare închisă. Sper să nu fie iremediabil dar nu depinde de noi acest lucru. Sunt extrem de îngrijorat de ceea ce s-a întâmplat în urmă cu două săptămâni, când PDM a votat împotriva coaliţiei de guvernare din care făcea parte, când a votat practic împotriva propriului guvern. Domnule preşedinte, aveţi de gând să faceţi un guvern cu PCRM-ul?”, a subliniat atunci Cristea.
Pozițiie publice ale europarlamentarului român s-au schimbat dramatic după intervențiile lui Vladimir Plahotniuc pe lângă conducerile PSE și Partidului Social Democrat (PSD) din România. În 2016, Cristea considera deja că Vlad Plahotniuc începe să fie văzut de către Occident ca o parte a soluției și nu a problemei. Motivele acestei schimbări drastice de poziții au fost intens speculate de mass-media și analiștii din Republica Moldova. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 18, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, a instituit un regim dictatorial în viața politică, economică și socială din Republica Moldova
713 primari și 27 de președinți de raioane din Republica Moldova au semnat două scrisori deschise către Antonio Tajani, preşedinte al Parlamentului European, Donald Tusk, preşedinte al Consiliului European, Jean-Claude Juncker, preşedinte al Comisiei Europene, dar şi către reprezentanţii corpului diplomatic acreditat în Moldova, criticând recenta rezoluție a Parlamentului European, relatează mass-media regională, citată de agenția KARADENIZ PRESS.
În demersul citat, exponenţii administraţiilor locale de graul II și III se arată dezamăgiţi de decizia de suspendare de către UE a macro-finanţării, luată sub presiunea unor lideri ai opoziţiei de la Chişinău, care se declară proeuropeni. „Este total regretabil că deputaţii dintr-un grup important al Parlamentului European au plecat urechea la manipulările, calomniile şi neadevărurile prezentate de unii politicieni de la Chişinău, care şi-au urmărit doar propriile scopuri politice înguste”, se conţine în scrisoarea primarilor.
Oaste de strânsură
Cei 713 primari sunt din mai multe partide politice, cei mai mulți fiind membri ai Partidului Democrat din Moldova, condus de Vladimir Plahotniuc, dar și din formațiuni de opoziție, precum PLDM. Surse locale au declarat pentru KARADENIZ PRESS că primarii din opoziție care au semnat scrisorile PDM au făcut acest pas sub amenințarea tăierii fondurilor și a unor repercursiuni de natură penală. Aceste acuzații au fost respinse de PDM pe un ton vehement.
Tot astăzi și 27 de președinți de raioane, membri ai PDM s-au declarat dezamăgiți de comportamentul liderilor opoziției, Maia Sandu și Andrei Năstase, despre care afirmă că fac tot posibilul ca procesele de stabilizare a situației socio-economice să fie compromise. „O adresare deschisă către liderii Uniunii Europene, dar și comunitatea diplomatică acreditată în țara noastră, prin care aleșii locali condamnă acțiunile lipsite de patriotism și îndreptate împotriva comunităților locale din partea unor politicieni iresponsabili de la Chișinău, care au făcut tot posibilul ca să blocheze finanțarea europeană pentru Moldova”.
Uniunea Europeană, un vis îndepărtat pentru Republica Moldova
Răspuns european
Un acord semnat anul trecut între Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană prevede acordarea a 100 de milioane de euro asistență macro-financiară dintre care 40 de milioane sunt sub formă de grant. Banii urmau să fie debursați în trei tranșe, iar pentru aceasta UE a înaintat 28 de condiționalități – zece pentru prima tranșă, zece pentru a doua și opt pentru ultima.
În urma invalidării alegerilor pentru postul de primar de Chișinău, Parlamentul European a decis să suspende finanțarea pentru Republica Moldova, lucru care a trezit furia liderilor PDM, care s-au lansat imediat în tirade războinice la adresa UE și a PE.
Mass-media de la Chișinău a menționat anterior că vicepreședintele PPDA, Alexandru Slusari, relata pe contul personal de pe o rețea socială că „puterea cere primarilor și președinților de raioane să adune semnături pe o scrisoare de protest față de blocarea asistenței macro-financiare de la UE”.
Plahotniuc, atac dur la UE
Partidul Democrat își menţine angajamentele pe care și le-a luat față de partenerii de dezvoltare şi îşi va respecta angajamente faţă de cetăţeni, a declarat Vladimir Plahotniuc, liderul absolut al PDM. “Am constatat că în relația noastră cu FMI – angajamentele R. Moldova au fost îndeplinite complet, iar FMI, la rândul său, și-a respectat obligațiile. În relația cu Uniunea Europeană noi, de asemenea, am îndeplinit angajamentele noastre și, chiar dacă UE nu și-a respectat partea sa de înțelegeri, noi vom continua să implementăm reformele pentru modernizarea țării”, a spus preşedintele PDM.
Această reacție este similară reacției altor lideri PDM, care au rămas surprinși de sancționarea de către Parlamentul European al derapajelor anti-democratice ale actualei guvernări de la Chișinău.
Plahotniuc a insistat că autorităţile de la Chişinău au îndeplinit toate condițiile din Acordul de macro-finanțare cu UE nu doar din cadrul primei tranșe, dar şi o mare parte din reformele necesare pentru cea de-a doua și a treia tranșă, afirmații care nu sunt susținute de un audit independent.
Alegerile parlamentare, aranjate în favoarea PDM și PSRM
Proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral al Republicii Moldova, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați în Parlament, ce prevede organizarea alegerilor în circumscripțiile uninominale în două tururi, a fost respins astăzi de Guvernul de la Chișinău. Această decizie confirmă acuzațiile anterioare ale experților și opoziției cu privire la facilitarea cumpărării voturilor de către candidații PDM și ai formațiunii politice pro-prezidențiale Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Conform actualei legislații, un candidat poate câștiga mandatul de deputat chiar dacă obține doar 20-25% din voturile exprimate în circumscripția uninominală unde candidează.
Ministerul Justiției face trimitere la hotărârea din 28 mai 1998 a Curții Constituționale care a stabilit că „Parlamentul este unicul organ în măsură să adopte orice tip de scrutin sau modalitate de atribuire a mandatelor de deputat. Astfel, rămâne la discreția organului legislativ să decidă care sistem electoral să fie aplicat: majoritar, proporțional sau mixt”. Totodată Înalta Curte de la Chișinău, acuzată anterior de mass-media că se află sub controlul lui Vladimir Plahotniuc, a subliniat că opțiunea pentru unul sau două tururi de scrutin constituie o chestiune de oportunitate politică, aflată la discreția organului legislativ, ținând cont de standardele democratice și de reflectarea cât mai fidelă a opțiunii alegătorului.
Potrivit Ministerului Justiției, soluția legislativă propusă modifică sistemul electoral cu câteva luni înaintea alegerilor, ceea ce vine în contradicție cu recomandările Comisiei de la Veneția, conform cărora proiectele de lege pentru modificarea legislației ce reglementează sistemul electoral urmează a fi înaintate în Parlament pentru examinare cu cel puțin un an înaintea alegerilor.
Avertisment american
Ambasada SUA la Chişinău îndeamnă autoritățile moldovene „să pună capăt justiţiei selective, să elimine corupţia şi să sporească transparenţa în sistemul judiciar pentru a asigura un viitor european luminos”. Într-un comunicat remis de diplomația americană se precizează că „instituțiile puternice și independente ale sectorului justiției sunt esențiale pentru protejarea statului de drept, menținerea încrederii cetățenilor și atragerea investițiilor”.
Astfel, Ambasada SUA amintește că a oferit sprijin extensiv sectorului justiţiei din Moldova pentru a facilita integrarea europeană, în care include si vizita în luna mai a doi judecători federali din SUA pentru a discuta cu judecătorii din Moldova despre etica judiciară şi raţionamentul juridic.
„Îndemnăm Moldova să pună capăt justiţiei selective, să elimine corupţia şi să sporească transparenţa în sistemul judiciar pentru a asigura un viitor european luminos”, se arată în mesajul Ambasadei SUA la Chișinău.
Liderii PDM vor declanșarea unor acțiuni de stradă anti-europene
Proteste masive anti-europene
Surse din cadrul PDM au declarat pentru KARADENIZ PRESS că la nivelul conducerii partidului s-a luat decizia organizării unor manifestări de protest la adresa deciziei Parlamentului European. Aceste manifestații vor lua forma unor flash-moburi în fața unor reprezentanțe europene din Chișinău, precum și în fața sediilor instituțiilor europene de la Bruxelles și Strasbourg. O parte dintre liderii PDM, precum ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, primarul orașului Hâncești, Alexandru Botnari, Constantin Botnari, secretar general al PDM (n.r.-supranumit de mass-media de peste Prut borsetka lui Plahotniuc pentru rolul jucat în cumpărarea loialității unui mare număr de deputați și oficiali locali din alte partide, care au aderat ulterior la PDM), deputatul Vladimir Vitiuc, vicepreședintele Parlamentului (n.r.-fost deputat PCRM, trecut la PDM), etc., au cerut organizarea unor manifestații de susținere a politicii PDM în raioanele Republicii Moldova, care să culmineze cu organizarea unui mare miting la Chișinău. Oficialii PDM au mai cerut inclusiv organizarea unor manifestații de susținere a liniei politice promovate de PDM în diferite orașe din state europene, precum Italia, Franța, etc, unde activează o importantă diasporă economică originară din Republica Moldova.
Copii Moldovei, înfometați de UE
Premierul Republicii Moldovei, Pavel Filip, a avut și el un discurs dur la adresa Parlamentului European, declarând că are „mai multe sentimente” față de Rezoluția adoptată recent de către deputații din Parlamentul European, prin intermediul căreia, a fost stopată finanțarea macrofinanciară Republicii Moldova de către Uniunea Europeană, în contextul anulării alegerilor locale din municipiul Chișinău.
Oficialul RM, un apropiat al lui Vladimir Plahotniuc, a acuzat practic Parlamentul European și Uniunea Europeană de genocid premeditat împotriva copiilor Republicii Moldova. Pavel Filip a declarat că banii, care urmau să fie acordați, erau orientați spre majorarea sumelor pentru alimentarea copiilor din grădinițe și școli și pentru majorarea salariilor pentru cei care muncesc în sistemul educațional. „Vreau să-i dezamăgesc pe cei care au depus această stăruință de a bloca alocarea macrofinanțării, că noi vom acumula mai mulți bani la buget decât era preconizat și vom duce până la bun sfârșit toate toate proiectele. Eu înțeleg foarte bine că uneori politica bate realitatea, însă trebuie să fie toți conștienți de riscurile care urmează după astfel de situații”, a mai afirmat premierul.
Mai mult, premierul Pavel Filip a declarat că „unii reprezentanți ai Uniunii Europene din țara noastră” i-au scris mesaje în care i-au transmis să intervină în validarea alegerilor din Capitală. ”Mă miră faptul că unii oficiali europeni din țara noastră, după decizia primei instanțe, m-au bombardat cu mesaje să intervin cumva să schimbăm această decizie. Nu cred că asta se încadrează în noțiunea valorilor europenești. Un prim-ministru nu poate interveni într-o instanță de judecată chiar dacă îmi place sau nu. Și după Curtea de Apel s-a intervenit foarte franc și am mesaje în scris că mai am două zile pentru a corecta lucrurile. Am zis că sunt gata, să-mi spună ce pot să fac în calitate de premier. Cu părere de rău, nimeni nu mi-a zis nimic. Așa cum nimeni nu a putut să-mi spună de ce a fost cointeresat Guvernul sau PDM în această decizie, exact așa nimeni nu a putut să-mi spună ce ar fi trebuit să facă Guvernul în această situație”, a spus Pavel Filip. Premierul de la Chișinău nu a prezentat dovezi concrete în acest sens. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 7, 2018 | Știri, UE, UE
Spațiul Schengen, mai scump pentru cetățenii non-UE
Pentru intrarea în spațiul Schengen va fi necesară o taxă, conform Deciziei Parlamentului European, care ieri a aprobat crearea unui nou sistem european de informare privind autorizațiile și călătoriile (ETIAS) pentru a călători în spațiul Schengen, se arată într-un comunicat al Legislativului European, citat de KARADENIZ PRESS. „Cetățenii din țările din afara UE, scutiți de obligativitatea vizelor, ar trebui să obțină permisiunea înainte de a călători în UE în conformitate cu noile norme, care au fost susținute joi de Parlamentul European” se arată în comunicatul citat.
Sistem nou
Noul sistem, care va fi operațional din 2021, va permite verificarea suplimentară a călătorilor fără viză, precum și a celor care pot fi în pericol, a migranților ilegali sau a celor cu risc epidemic. Cetățenii din mai mult de 60 de țări și teritorii scutite de obligativitatea vizelor pentru intrarea în UE trebuie să completeze un formular electronic pentru călătoriile lor și să introducă date cu caracter personal (inclusiv numele, data și locul nașterii, sexul și naționalitatea) cu privire la documentul de călătorie (țara de eliberare, adresa de domiciliu) și informațiile de contact, precum și țara europeană a primei intrări. Autorizația de călătorie va costa 7 euro, iar pentru călătorii sub vârsta de 18 ani și pentru cei peste 70 de ani va fi gratuit. Aceasta va fi valabilă timp de trei ani sau până la expirarea documentului de călătorie.
Termen extins pentru terorism
Solicitantul va trebui să informeze autoritățile cu privire la orice condamnare pentru infracțiuni grave (cum ar fi terorismul, exploatarea sexuală, traficul de ființe umane sau traficul de droguri, crimă și viol), despre șederea în anumite zone de război sau conflicte și orice decizii administrative anterioare care necesită plecarea din țară, în ultimii 10 ani. În cazul infracțiunilor de terorism, termenul va fi extins la ultimii 20 de ani și vor fi necesare clarificări suplimentare cu privire la data și țara de condamnare.
Fiecare cerere va fi verificată automat în toate bazele de date relevante pentru a determina în special dacă a fost utilizat un document de călătorie pierdut sau furat sau dacă nu a fost emis un mandat individual de arestare. Marea majoritate a solicitanților vor primi permisiunea aproape imediat. Dacă în cursul inspecției va fi verificat un răspuns pozitiv la orice întrebare privind cazurile penale, călătoriile în zonele de conflict și ordinul de ieșire din țară, datele vor fi verificate manual și vor fi evaluate pentru riscul de siguranță, migrație sau epidemie. (N.G.)
