de Anatol Terzi | ian. 23, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Senatul francez votează luni un proiect de lege care sancţionează negarea genocidului armean, text susţinut de preşedintele Nicolas Sarkozy şi care a declanşat o criză majoră între Paris şi Ankara.
Eforturile de ultimă oră ale Turciei pentru a convinge Franţa să retragă textul care prevede pedeapsa cu un an de închisoare şi amendă de 45.000 de euro pentru negarea genocidelor recunoscute ca atare de legea franceză, între care şi genocidul armean, nu par să fi avut rezultatul scontat. În timpul week-end-ului, ministrul turc al afacerilor externe, Ahmet Davutoglu, a apelat pentru ultima oară la senatorii francezi să respingă acest text ‘contrar drepturilor omului’. ‘Vor exista noi sancţiuni, de această dată permanente, până când Franţa îşi va schimba poziţia’, a avertizat ministrul.
După o îngheţare a cooperării sale militare şi politice cu Parisul, guvernul turc a avertizat că o a doua serie de măsuri ar putea urma. Potrivit unor surse din Ankara, Turcia ar intenţiona să-şi reducă reprezentarea diplomatică în Franţa şi să organizeze o ripostă în domeniul comercial şi economic, transmite Agerpres. Relaţiile între cele două ţări s-au degradat puternic după venirea la putere în 2007 a preşedintelui Nicolas Sarkozy, care nu şi-a ascuns niciodată opoziţia faţă de intrarea Turciei în UE.
Acuzatii dure
Guvernul turc l-a acuzat pe şeful statului francez de oportunism electoral o dată cu apropierea alegerilor prezidenţiale, în care voturile comunităţii armene (600.000 de persoane) contează. Proiectul de lege nu întruneşte adeziunea unanimă în Franţa, ministrul afacerilor externe, Alain Juppe, criticându-l ca fiind ‘inoportun’ pentru relaţiile cu Turcia, care joacă un rol-cheie în mai multe dosare din Orientul Mijlociu, în special în Irak şi în Siria.
Şi comisia juridică a Senatului a respins săptămâna trecută acest text, considerându-l ‘contrar Constituţiei’. Dar, susţinut de preşedintele Sarkozy şi de candidatul socialist la alegerile prezidenţiale Francois Hollande, textul urmează să fie votat în şedinţa de luni a Senatului. Turcia respinge termenul de genocid, chiar dacă recunoaşte comiterea unor masacre şi faptul că aproximativ 500.000 de armeni au pierit în Anatolia între anii 1915-1917, în timp ce armenii evocă uciderea a 1,5 milion de persoane.
de Anatol Terzi | dec. 19, 2011 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Ankara ar putea recurge la arma economică împotriva Parisului. Turcia avertizează Franţa asupra unor consecinţe grave şi ireparabile în relaţiile bilaterale dacă parlamentul de la Paris va aproba legea ce va recunoaşte aşa numitul „genocid armean”.
În contextul posibilei adoptări, de către parlamentul de la Paris, a unei propuneri de lege care să penalizeze negarea aşa-numitului „genocid armean” din 1915–1917, patronatul de la Ankara lasă să planeze spectrul unor repercursiuni majore în relaţiile economice şi comerciale franco-turce. La ora actuală, aproape 1.000 de întreprinderi franceze există în Turcia, numai în 2011, în această ţară, instalându-se aproape 100.
Primul risc ar fi boicotarea produselor lor de către consumatorii turci, la apelul tinerilor, prin intermediul reţelelor sociale de pe internet, avertizează patronatul turc, transmite RRA. Aceleaşi avertismente, folosite pe un ton imperativ şi dur, au fost lansate recent şi de premierul Recep Tayyip Erdogan, el adresându-se, printr-o scrisoare, direct preşedintelui Nicolas Sarkozy şi vorbind despre consecinţe grave şi ireparabile în relaţiile politice, economice şi culturale bilaterale.
Mai mult, şeful executivului de la Ankara i-a cerut liderului de la Elysee să stopeze calea propunerii de lege, care prevede o pedeapsă cu închisoare de un an şi o amendă de 45 de mii de euro. Propunerea ar urma să fie dezbătută de deputaţii francezi joi. Un vot favorabil ar antrena chemarea pentru consultari la Ankara a ambasadorului Turciei în Franţa şi îngheţarea oricărei cooperări cu Parisul.
Autorităţile turce recunosc că, între 300 şi 500 de mii de armeni, au murit în Anatolia otomană. în timpul Primului Război Mondial, dar, potrivit acestora, ei nu au fost victime ale unei campanii de exterminare, ci ale haosului din ultimii ani de existenţă ai Imperiului otoman. În schimb, armenii vorbesc despre un genocid şi de un număr mult mai mare de victime – un milion şi jumătate.
de Anatol Terzi | dec. 8, 2011 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Drapelul palestinian va fi arborat marţea viitoare, 13 decembrie, la sediul UNESCO din Paris, în prezenţa preşedintelui Autorităţii Naţionale Palestiniene Mahmud Abbas.
La ceremonie va participa şi ministrul de externe palestinian Riad Maliki, menţionează un comunicat difuzat miercuri de agenţia internaţională. La sfârşitul lunii octombrie, partea palestiniană a obţinut statutul de membru cu drepturi depline al UNESCO, una din cele mai importante agenţii ale ONU, provocând indignare în Israel.
Statele Unite ale Americii, cel mai mare finanţator al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, cu o contribuţie anuală de 60 milioane dolari, au întrerupt alocarea acestor fonduri. SUA şi Israelul lansaseră o campanie de amânare a votului privind aderarea statului Palestina. In prima parte a lunii noiembrie, Directorul general al UNESCO, Irina Bokova, a anunţat suspendarea până la sfârşitul anului a executării programelor agenţiei ONU, după retragerea finanţării americane.
Aceste măsuri vor permite realizarea „unor economii în valoare de 35 de milioane de dolari”, care, împreună cu utilizarea sumei de 30 de milioane de dolari, rezultată din fondul de rulment, vor acoperi un deficit estimat la 65 de milioane de dolari, a declarat Bokova, la încheierea Conferinţei Generale a organizaţiei, la Paris.
UNESCO a decis pe 31 octombrie admiterea Palestinei ca membru cu drepturi de depline, hotărârea fiind aprobată cu 107 de voturi pentru, 52 de abţineri şi 14 voturi împotrivă.
