ANALIZĂ: Luptele Ucrainei cu „inamicii” dinăuntru și dinafara țării

ANALIZĂ: Luptele Ucrainei cu „inamicii” dinăuntru și dinafara țării

La aproximativ patru ani de la Euromaidan și apoi de la anexarea Crimeii de către Federația Rusă, Ucraina trece în continuare printr-un proces de schimbare din temelii, menit să mute organizarea și dinamica statului dintr-unul ex-sovietic într-o structură mai apropiată de cele din rândul statelor membre UE. Cu tot sprijinul UE, Kievul are nevoie și de o dorință reală de reformare din interior pentru a depăși astfel de obstacole. Corupția și mentalitatea ierarhică de tip ex-sovietic sunt unele dintre principalele piedici interne în realizarea acestui deziderat.

Totuși, la o astfel de realitate internă se interpune și puternică influență rusească din domenii sensibile precum cele militar, diplomatic, media și economic.

Cu toate acestea, Ucraina se poate mândri cu o serie de realizări de la Euromaidan printre acestea putând fie enumerați pași importanți spre UE, odată cu semnarea Acordului se Asociere și intrarea sa în vigoare la 1 septembrie 2017, fapt ce a deschis ușile economiei spre larga piață europeană. Poate mai important este faptul că Ucraina a arătat că dorește să meargă alături de UE și să se lepede de trecutul dominat de Rusia.

De altfel, Kievul pe parcursul acestor ultimi ani a încercat să curețe economia de influența rusească. Fie că vorbim de zona energetică, cea bancară și până la cea alimentară, Ucraina a marșat pe un proces de împingere în afara țării a companiilor rusești care interferau implicit și cu zona politicului.

Dar Ucraina a făcut și o serie de pași greșiti în raport cu vecinii săi europeni cu care are graniță comună, atunci când imediat după intrarea în vigoare a Acordului de Asociere cu UE, Rada Supremă de la Kiev a adoptat, iar președintele Petro Poroșenko a promulgat o controversată Lege a Educației.

Aceasta a pus în gardă România și Ungaria care au protestat vehment împotriva măsurilor ce ar duce treptat la închiderea școlilor cu predare în limba minorităților, chiar dacă țina principală a fost diminuarea numărului de ore predate în limbă rusă. Faptul că acest lucru afectează toate minoritățile naționale nu are nicio legătură cu valorile europene pe care Kievul s-a angajat să le respecte.

Provocări interne și externe

Un raport recent al Chatam House observă pe interiorul Ucrainei o largă rezistență la reformă, inclusiv în rândul oficialilor de rang înalt, care încă se luptă mai mult sau mai puțin vizibil pentru a împiedica reformarea sistemului de justiție care ar însemna o puternică amenințare pentru activitățile de corupție care încă persistă în Ucraina.

Din punct de vedere securitar, Ucraina se confruntă cu mari provocari în estul țării în regiunile Donețk și Lugansk, aflate sub controlul rebelilor separatiști proruși. Cu toate acestea, Ucraina rezistă războiului purtat prin „proxy” de către Rusia. Dar eforturile Moscovei de subminare a Ucrainei nu se rezumă doar la acțiunile din estul țării, ci și mai influența pe care Rusia o are în scopul său final de „a reseta” efectiv statul ucrainean.

Rusia vede încă Ucraina ca pe un apendice sau poate mai degrabă ca o extindere a teritoriului său înspre miezul Europei și tocmai de aceea nu dorește să slăbească presiunea. Moscova nu se va opri decât dacă o nouă putere favorabilă unei politici de apropiere față de Rusia va prelua frâiele puterii de la Kiev.

Rusia nu va fi stopată în acest deziderat al ei de a stăpâni din nou Ucraina numai prin formule diplomatice. Excluzând din start opțiunea militară, Vestului nu îi rămâne decât cea a izolării Rusiei cu și mai multă vigoare în sfera economică prin măsuri punitive și mai presante.

Prosperitatea economică europeană

Din punct de vedere economic, semnarea Acordului de Asociere cu UE a adus Ucrainei numai beneficii din 2014 și până în prezent. Kievul beneficiază de asistență largă pe toate paliere pentru reformare din partea Grupului de Sprijin al UE pentru Ucraina.

Cu toate acestea, instrumentele folosite de UE pentru reformare nu dau un randament prea bun cât este vorba de astfel de țări în dezvoltare, așa cum sunt cel puțin cele trei care cu adevărat contează din cadrul Parteneriatului Estic – Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Avansarea pe calea reformelor se face dificil, iar vina este undeva la mijloc între mijloacele aplicate de UE și rezistența la reformă a factorilor decizionali interni.

De altfel, o asemenea atitudine a stârnit nemulțumiri din partea mai mult cercuri de putere din Vest, care nu văd cu ochi buni strategia unor guvernanți de la Kiev de a nu reforma cu adevărat țara. La fel ca și în R. Moldova, UE închide de multe ori din ochi la aceste realități pentru a merge pe scenariul sigur în care forțe pro-ruse sau populiste vor ajunge la putere la Kiev sau Chișinău.

Această slăbiciune este exploatată punctual de clasa politică din cele două capitale, iar imaginea UE are mereu de suferit în ochii cetățenilor acestor țări. Evident, aici, propaganda rusească acționează din plin, încercând să inducă ideea unei Uniunii slabe, care nici măcar nu poate rezolva probleme cu astfel de lideri corupți, în spațiul ex-sovietic menținându-se iremediabil acel cult al personalității unui lidership puternic și pe alocuri agresiv.

Presiune de jos în sus și reforme administrative

UE încearcă în Ucraina, la fel ca și în Republica Moldova, să construiască o societate civilă puternică capabilă să pună presiune de jos în sus asupra factorilor decizionali. Totuși, acest proces nu poate fi decât complementar unei presiuni politice de la vârf, altfel societatea civilă nu va fi capabilă de una singură să pună suficientă presiune pentru a determina schimbări.

Cu toate acestea, Euromaidanul a schimbat un pic optica în ceea ce privește activismul civic, comparativ cu Revoluția Portocalie din 2014. Aceștia urmăresc mult mai activ procesele politice și intervin vocal de câteori cred că este necesar.

Un exemplu bun în sensul urmăririi gestionării banului public este noul mecanism de licitații publice ProZorro, care este acum mult mai transparent. Totuși, organizațiile din cadrul societății civile se deconectează uneori de la rolul de a fi portavocea cetățenilor, mai ales în mediul local.

Acest fapt duce cumva la o transmitere deficitară a mesajului cetățeanului de rând către autorități. Tocmai aici trebuie găsită o formulă mai bună de comunitare și de definirea a rolului unor astfel de asociații.

În ceea ce privește reformele, multe dintre ele arată bine pe foile prezentate Bruxelles, dar la modul practic se implementează mai puțin. Descentralizarea administrativă și a puterii se face într-un ritm moderat. Grupuri economice racordate încă la putere se agață de privilegii oferite de acest lucru, fapt ce face cu atât mai dificil procesul de reformă.

Totuși, alegerile parlamentare din 2014 au adus și unele îmbunătățiri. Centrele de putere din estul țării de dinainte de Euromaidan nu și-au mai trimis reprezentanții în Legislativ, iar aceștia au fost înlocuiți cu reprezentanți care își doresc mai mult reforma, astfel încât pune presiune puternică pe „vechiul establisment”.

De asemenea, reformele electorale sunt constant amânate. În acest context, Ucraina are de înfruntat o provocare teribilă de schimbare a „gărzii vechi” și reîmprospătarea sa cu politicieni aplecați mai mult spre schimbare.

Reforma economică necesară

Există multe vulnerabilități pentru Ucraina în această zonă a economiei ce trebuie rezolvate. În primul rând ar fi vorba despre eliminarea sistemului clientelar de acces către putere a intereselor oligarhilor care nu au dispărut nicidecum din Ucraina după Euromaidan.

În termeni macroeconomici, Ucraina a început un proces de stabilizare cu reducerea inflației, țăierea costurilor pentru funcționarea administrației, un nou sistem de taxe și impozite etc. Încet, dar sigur, Ucraina a eliminat foarte mult din influența Rusiei în sistemul bancar, alimentar, energetic, dar și cel a construcțiilor.

În sfera energiei, Ucraina are planuri ambițioase în ceea ce privește sursele alternative de energie și racordarea la sistemul european de energiei pentru a scăpa de depedența față de Rusia la acest capitol. Prețurile interne pentru energie au fost majorate pentru a reduce cererea, iar subvențiile pentru combustibili sunt acum mai bine direcționate acum.

Corupție endemică

În materie de corupție, Ucraina mai mare foarte multe provocări în față. Din păcate, la această rezistență contribuție și mentalitatea societății care nu este dispusă să lupte și mai degrabă arată o atitudine resemnată în fața acestui fenomen. De asemenea, există o concentrare de influență și proprietate foarte ridică care se opune instaurării reale a statului de drept.

În ciuda creării unor organisme menite să lupte cu corupția precum Biroul Național Anticorupție al Ucrainei sau Procuratura specializată pentru combaterea corupției, aceste instituții nu au livrat prea multe rezultate, mai ales în rândul oficialilor de rang înalt. Acest lucru arată un sistem judiciar slab ce nu poate lupta egal cu „vechiul establishment”.

Cu toate acestea, anul 2019 rămâne unul foarte important din perspectiva alegerilor prezidențiale și apoi parlamentare care vor urma în Ucraina. Lupta spre opțiunea definitivă proeuropeană încă nu este completă, așa că Ucraina va avea de dat un test important anul viitor în a arăta că vrea să se apropie de UE, dar să și rezolve probleme interne care sunt cu atât mai greu de gestionat cu un conflict pe alocuri deschis în estul țării.

Autor: Mădălin Necșuțu pentru KARADENIZ PRESS

Share our work
Ambasadorul UE la Skopje, Samuel Žbogar: „Am caracterizat situația din Macedonia ca fiind un „stat capturat”

Ambasadorul UE la Skopje, Samuel Žbogar: „Am caracterizat situația din Macedonia ca fiind un „stat capturat”

Șeful delegației UE în Macedonia, Samuel Žbogar

Șeful delegației UE în Macedonia, Samuel Žbogar

Șeful delegației UE în Macedonia, Samuel Žbogar, a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu privind perspectivele Macedoniei, ca țară aspirantă ca calitatea de membru al UE din cadrul pachetului Balcanilor de Vest. Comparativ cu R. Moldova, țară care face parte din cadrul Parteneriatul Estic, dar dorește să aibă același parcurs european, problemele de la Skopje de aseamănă foarte multe cu cele de la Chișinău. Cea mai importantă rămâne lipsa de consistență în ceea ce privește reforme sistemului juridic și depolitizarea sa. O altă similitudine ar fi folosirea în ultimul raport al Comisiei Europene a noțiunii de „stat capturat”, sintagmă care se aude la Chișinău doar dinspre o anumită parte a presei, opoziției politice și a activiștilor. Vă invităm să urmăriți interviul acordat de Excelența Sa, Samuel Žbogar, pentru Evenimentul Zilei:

Cum se implică UE în a ajuta Macedonia să-și continue parcursul european?

Uniunea Europeană, și mai ales Comisia Europeană, au investit multe eforturi în ultimii ani pentru a duce înainte parcursul european și de aceea credem că este corect să avem obligația de a vorbi deschis despre situația din țară, să le spunem ce drum merge spre integrarea în UE și ce activități sunt obstrucționate în acest sens.

Cum vă raportați la aceste proteste interne (cele antiguvernamentale -n.r.), le considerați serioase?

Protestele sunt un drept democratic pentru ca cetățenii să se poate exprima, așa că sunt de părere că nimeni nu trebuie să aibă o problemă cu asta. Există semne că există foarte multe emoții în aer și sunt politicieni care stimulează aceste emoții. Îngrijorările noastre legate de aceste proteste sunt că, la acea vreme când au început, era foarte naționaliste, a existat un discurs de politic de ură și aceste proteste proteste, mai mult la început și mai puțin acum, erau orientate spre grupurile etnice (albanezi -n.r.). Dar altfel, toată lumea ar dreptul de a-și exprima opinia. Mă bucur totuși că, de săptămâna trecută, Parlamentul a început să funcționeze din nou și acum unele dintre acele dezbateri se desfășoară în interiorul Parlamentului, chiar dacă nicio decizie nu a fost luată încă. Totuși avem dezbateri ce se fac în cadrul instituțional și asta este important.

Da, oamenii au îngrijorări, oamenii au temeri pentru destinul țării lor, chiar dacă sunt reale sau dacă chiar cred că astfel de pericole există. Se pare că există multă îngrijorare în rândul celor mai mari grupuri etnice și de asta este important ca instituțiile statului să aibă grijă și de aceste aspecte. După constituirea Parlamentarului și apoi învestirea Executivului, în paralel, noul guvern trebuie să se adreseze și acestor probleme.

Mai devreme ați descris termenii în care ați descris Macedonia în ultimul Dvs. Raport. Ne puteți da mai multe amănunte?

În fiecare an, Comisia Europeană face un raport pentru fiecare țară candidată la UE sau deja membră, de obicei la finalul anului. Un raport de țară, în care se analizează progresul. Anul trecut, a fost pentru prima dată când am caracterizat situația din Macedonia ca fiind un „stat capturat”, ceea ce se traduce prin faptul că instituțiile independente, inclusiv din sistemul juridic, sunt capturate de către clasa politică, adică prea multă influență a politicului și a politicienilor în funcționarea acestor instituții ce ar trebui să fie independente. Nu este o caracterizare ușor de făcut, dar a fost făcută după observarea atentă a situației din țară pentru o perioadă de mai mulți ani, în special din cauza regreselor făcute de această țară în ultimii ani, cu precădere în ceea ce privește sistemul de justiție. De aceea, atunci când vorbim de reforme, avem în minte în special pe cea a justiției și de a scăpa instituțiile de influența politicului

Dacă țara este serioasă în ceea ce privește integrarea în UE, tocmai în acest domeniu (al justiției – n.r.) trebuie să o dovedească. Sper ca noul Guvern să abordeze această problemă extrem de serios și sincer. De asemenea, buna vecinătate este una dintre condițiile care sunt foarte importante pentru a întări reformele. Dar, repet, mai întâi trebuie format noul guvern.

Așa cum ați menționat există o problemă cu vecinii legată de integrarea Macedoniei în UE. De exemplu numele, există un blocaj din partea vecinilor (cu Grecia privind numele țării -n.r.) Care ar putea fi soluția?

Aceasta este discuția care trenează deja de câțiva ani sub auspiciile Națiunilor Unite (ONU), dar cred că o problemă mai mare acum decât cea a numelui este regresul situației interne. Acum ceva timp, în 2009, când CE a venit cu recomandarea de începe a negocierilor cu Macedonia (pentru aderare -n.r.) cred că autoritățile erau mult mai pregătite atunci să înceapă negocierile decât sunt acum. Ceea ce trebuie să se îmbunătățească astăzi este să se facă acele reforme pentru a ne întoarce la acel moment. Tocmai de aceea condițiile de anul trecut au fost două: alegeri parlamentare corecte, iar a doua a fost angajarea rapidă pe calea reformelor. Acestea au fost cele primordiale, până a putea deschide discuții pe alte subiecte.

Dacă toate aceste probleme ar fi rezolvate, cât de mari ar fi șansele ca Macedonia să intre cât mai repede în UE? Totuși, situația din prezent ar putea frustra și mai tare populația Macedoniei care ar putea crede că nu există nicio opțiunea ca țara lor să mai intre în UE.

Avem această frustrare în toată regiunea de câțiva ani, deoarece procesul de adera este unul uneori dureros, de aceea miniștrii de Externe ai UE, precum și premierii din UE au discutat aceste probleme legate de relațiile noastre (UE-n.r.) cu alte țări în urmă cu câteva săptămâni și s-au reconfirmat în procesul de aderare deschis în regiune. Tocmai de aceea au fost atât de multe vizite, recent a fost cea a președintelui Consiliului European, Donald Tusk la Skopje (3 aprilie 2017 n.r.), pentru a arăta angajamentul nostru către această regiune, către Macedonia. Cât de departe va merge procesul de aderare va depinde numai de avansarea pe calea reformelor. Comisia recomandă ca, atunci când sunt întâlnite toate condițiile, atunci statele membre vor decide accederea sau nu a statului care aspiră la această calitate.

Cât credeți că va dura până la aderarea Macedoniei la UE?

Nu știu. Acest lucru este foarte dificil de a fi spus. Totul depinde dacă vor face corect toți pașii. Poate să meargă de asemenea foarte repede. De exemplu, Croația a negociat foarte repede. Desigur, acum procesul trenează, deoarece țara nu este la fel de pregătită, dar totul depinde de implicarea liderilor și a populației pentru a face reforme reale, nu doar virtual. Știm de asemenea că, în rândul cetățenilor membri ai UE, nu mai este atât de mul entuziasm pentru lărgirea UE, din cauza problemelor create de criza financiară, apoi de criza migrației.

Așa că, din ambele părți, nu este un proces ușor. Dar cred că în acest proces trebuie dovedit cetățenilor europeni de ce extinderea UE este încă importantă și că vom beneficia cu toții din aceasta. Problema migrației este una dintre cele mai importe pe care le avem pe agenda comună în regiune. Aici avem interese comune și tocmai de aceea trebuie să arătam de extinderea nu poate fi decât benefică pentru cetățenii UE.

O ultimă întrebare, cum ar putea cetățenii Macedoniei profita de intrarea țării lor în UE?

Știți, toată povestea privind accederea în UE este despre un „motor al reformelor”. Țările au nevoie de reforme în toate aceste state aflate în tranziție. Dar dacă ai acest țel al aderării la UE, acestea este un poate un motor suficient de puternic pentru a împinge procesul de reformare. Îl face mai ușor. Sunt reforme grele, dar politicienii pot spune apoi că „uite, trebuie să facem asta pentru UE”. Și de-a lungul acestui proces, de-a lungul anilor, țările se schimbă. Uneori nici măcar nu realizează.

Așa că, atunci când vine vremea de a se alătura UE, sau atunci când UE este pregătită să le primească, acestea au trecut deja prin transformările necesare. Și până la urmă, chiar și cei mai sceptici dintre cetățenii acelei țări, vor vrea integrarea în UE. Rezultatul va fi al lor, al cetățenilor. Deja țara respectivă va funcționa ca o țară membră a UE, sistemul de justiție va fi reformat, economia va fi reformată, vor fi perspective tot mai multe de a atrage investiții străine. De asemenea toate standardele, de la protecția consumatorilor până la cele de mediu, sunt foarte importante pentru cetățeni și pentru țară. În final cred că drumul este la fel de important precum și scopul în sine de a adera la UE.

Publicat în „Evenimentul Zilei”

Share our work