Papa: un război în Ucraina ar fi „nebunie”

Papa: un război în Ucraina ar fi „nebunie”

Liderul-Bisericii-Romano-Catolice-Papa-Francisc-debarca-in-Balcani

Liderul-Bisericii-Romano-Catolice-Papa-Francisc-debarca-in-Balcani

Papa Francisc a declarat că un război în Ucraina ar fi „nebunie” şi şi-a exprimat speranţa că tensiunile între această ţară şi Rusia vor putea fi depăşite prin dialog multilateral. În cadrul audienţei generale, Francisc le-a mulţumit celor care au participat pe 26 ianuarie la ziua internaţională de rugăciune pentru pace în Ucraina.

„Să continuăm să ne rugăm la Dumnezeul păcii pentru ca tensiunile şi ameninţările de război să poată fi depăşite prin dialog serios şi ca discuţiile în formatul Normandia să poată contribui la acest scop”, a spus Suveranul Pontif, referindu-se la negocierile în care sunt implicate Rusia, Ucraina, Germania.

„Şi să nu uităm. Războiul este nebunie”, a adăugat papa Francisc, un susținător înfocat al unității teritoriale și a suveranității naționale a Ucrainei.

Majoritatea ucrainenilor sunt creştini ortodocşi, dar în ţară se află şi o ramură a Bisericii Catolice (greco-catolicii), care practică un rit similar cu ortodoxia dar recunoaşte primatul Papei ca lider al creştinătăţii.

Marţi, întâistătătorul Bisericii Greco-Catolice ucrainene, arhiepiscopul Sviatoslav Şevciuk, l-a invitat pe papa Francisc să viziteze ţara, într-un gest care ar ajuta la menţinerea păcii.

Rusia a comasat trupe la graniţa cu Ucraina, dar neagă acuzaţiile occidentale că ar plănui un atac.

Share our work
Papa Francisc, consultări privind viitorul Bisericii Romano-Catolice

Papa Francisc, consultări privind viitorul Bisericii Romano-Catolice

Papa Francisc vrea reformarea Bisericii Romano-Catolice

Papa Francisc vrea reformarea Bisericii Romano-Catolice

Papa Francisc a lansat un proces consultativ la nivel mondial, cu durata de doi ani, care ar putea schimba modul în care Biserica Romano-Catolică ia decizii şi care şi-ar putea lăsa amprenta mult după încheierea pontificatului său.

Susţinătorii văd în această iniţiativă, numită „Biserica sinodală: comuniune, participare şi misiune”, o oportunitate de a schimba dinamica puterii în cadrul Bisericii şi de a oferi o voce mai puternică catolicilor laici, inclusiv femeilor şi persoanelor aflate la marginea societăţii.

Critici conservatoare

Conservatorii susţin că procesul în trei etape este o risipă de timp, acesta putând eroda structura ierarhică a celor 1,3 miliarde de membri ai Bisericii şi, pe termen lung, ar putea dilua doctrina tradiţională.

Catolicii ar trebui să fie deschişi cu privire la acest proces, a susţinut papa Francisc în cadrul unei liturghii celebrate duminică în bazilica San Pietro de la Vatican.

„Suntem pregătiţi pentru aventura acestui drum? Sau suntem înfricoşaţi de cele necunoscute, preferând să ne refugiem în scuzele obişnuite „Nu foloseşte la nimic” sau „Aşa s-a procedat mereu”?”, a spus papa la omilie.

Proces complex

În prima etapă, catolicii din parohiile şi diocezele din întreaga lume vor discuta diferite aspecte, precum deschiderea Bisericii la problemele tinerilor, femeilor, minorităţilor şi ale persoanelor de la marginea societăţii. Totodată, se va dezbate modul de identificare a stereotipurilor şi a prejudecăţilor în comunităţile lor locale şi ce fel de Biserică cred ei că îşi doreşte Dumnezeu în lumea din prezent.

În urma discuţiilor la nivel naţional şi continental, episcopii se vor întâlni la Vatican pentru o lună, în 2023. Ei vor pregăti un document, apoi papa va redacta o exortaţie apostolică în care îşi va exprima părerile sale, sugestiile şi poate instrucţiunile cu privire la diverse probleme.

„Să nu pierdem ocaziile de har ale întâlnirii, ascultării reciproce şi discernământului”, a transmis Papa la liturghia la care au participat aproximativ 3.000 de persoane. (K.P.)

Share our work
Papa Francisc, consultări privind viitorul Bisericii Romano-Catolice

Papa Francisc, desant diplomatic în Ucraina în 2022

Papa Francisc este așteptat la Kiev

Papa Francisc este așteptat la Kiev

Papa Francisc intenționează să viziteze Ucraina în cursul anului 2022, relatează agenția eKAI. Potrivit sursei citată, data exactă a vizitei nu a fost încă stabilită. Intenția Suveranului Pontif de a vizita Ucraina a fost anunțată de arhiepiscopul polonez Mieczysław Mokrzycki. „Am aflat că Sfântul Părinte planifică o astfel de vizită, anul viitor” – a menţionat arhiepiscopul.

Agenția KARADENIZ PRESS a publicat anterior o amplă analiză privind impactul geopolitic și religios al unei vizite oficiale papale în Ucraina.

Invitație strategică

În martie premierul Ucrainei, Denys Şmygal, s-a întâlnit cu Papa de la Roma la Vatican. El i-a transmis Sanctităţii Sale invitaţia din partea liderului de la Kiev de a efectua o vizită în Ucraina. Într-o convorbirea telefonică ulterioară Volodymyr Zelenski l-a invitat încă o dată pe Papa Francisc să viziteze Ucraina. În timpul convorbirii Volodymyr Zelenski a numit Sfântul Scaun o autoritate morală. El a cerut ajutor la soluţionarea conflictului din Donbas şi i-a mulţumit Papei pentru rugăciunea pentru pace în Ucraina.

Precedentul Poroșenko

Fosta Administrație Prezidențială de la Kiev a demarat și altă dată negocieri cu administrația de la Vatican pentru organizarea unei vizite oficiale a Papei Francisc în Ucraina pe parcursul anului 2019. Fostul președinte de la Kiev, Petro Poroșenko, și-a exprimat întregul său sprijin față de o astfel de vizită, demersurile sale beneficiind de susținerea majorității liderilor religioși din Ucraina, precum Sviatoslav Șevciuc, arhiepiscop major de Kiev-Halici și întâistătător al Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, și Epifanie Dumenko, liderul Biserici Ortodoxe Ucrainene, structură care a primit recent autocefalia din partea Patriarhiei Ecumenice, decizie condamnată de Patriarhia Ortodoxă Rusă, care consideră Ucraina drept teritoriul său canonic.

Diplomație secretă

Partea ucraineană a propus atunci administrației papale o vizită cu o durată de minim 4 zile, timp în care Papa Francisc să se deplaseze în vestul Ucrainei, mai ales în orașul Lviv, regiune unde Biserica Greco-Catolică din Ucraina este cel mai bine reprezentată, precum și în capitala Kiev. Partea ucraineană mai dorea ca Papa Francisc să viziteze și regiunea Donbass și zona de delimitare administrativă dintre Ucraina continentală și peninsula Crimeea, anexată de Federația Rusă, pentru a puncta susținerea fără rezerve a integrității teritoriale de către capul Bisericii Romano-Catolice. (Mihai Isac)

Share our work
Papa Francisc, consultări privind viitorul Bisericii Romano-Catolice

Papa Francisc, refuzat de Patriarhia Ortodoxă Bulgară

Papa-Francisc, turneu diplomatic în Balcani

Papa-Francisc, turneu diplomatic în Balcani

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Bulgariei, în frunte cu Patriarhul Neofit (FOTO),  a anunțat că nu va participa la nicio slujbă în comun cu Papa Francisc și delegația sa, informează The Sofia Globe, citat de mass-media de la București. Sfântul Sinod de la Sofia a anunțat că a decis să-i scrie lui Anselmo Guido Pecorari, nunțiul papal în Bulgaria, informându-l că ar fi cel mai bine ca vizita liderului de la Vatican să fie coordonată împreună cu autoritățile de stat, de vreme ce acestea l-au invitat pe Papa Francisc.

Vizită privată

Membrii Sfântului Sinod au anunțat că sunt dispuși să-l primească pe Papă într-o vizită privată și să-i permită acestuia să viziteze catedrala Sf. Alexandr Nevski, dar că este exclusă „orice formă de serviciu religios sau liturgic, precum și purtarea veșmintelor liturgice, pentru că Sfintele canoane nu permit așa ceva”.  De asemenea, tot din aceleași motive, este interzisă și participarea corului patriarhal. Mai mult decât atât, Sfântul Sinod nu permite niciunui cleric bulgar să ia parte la vizita Papei, inclusiv ca translator.

Turneu diplomatic

Papa Francisc va sosi la Sofia pe 5 mai, unde va fi așteptat de premierul Bulgariei, Boiko Borisov. Pe 6 mai, liderul Vaticanului va vizita o tabără de refugiați din Bulgaria, iar pe 7 mai va ajunge în Republica Macedonia de Nord.

Liderul Bisericii Romano Catolice va sosi și în România, pe 31 mai, la invitația președintelui Iohannis. Conform programului, Papa se va întâlni cu Patriarhul Daniel, într-o vizită privată la Palatul Patriarhiei, iar apoi se va deplasa la Catedrala Mântuirii Neamului. Conform purtătorului de cuvânt al Patriarhiei, la Catedrala Națională vor fi alocuțiuni, cântări și se va rosti „Tatăl Nostru”. (Mihai Isac)

Share our work
România intră în iadul politic din Venezuela. Guaidó, recunoscut de Iohannis. Rusia, exclusă de la negocieri

România intră în iadul politic din Venezuela. Guaidó, recunoscut de Iohannis. Rusia, exclusă de la negocieri

Președintele român Klaus Iohannis intră în războiul politic din Venezuela

Președintele român Klaus Iohannis intră în războiul politic din Venezuela

Bucureștiul îl recunoaşte pe Juan Guaidó în calitatea de Preşedinte interimar al Venezuelei, decizia fiind luată de preşedintele Klaus Iohannis, după ce a primit Memorandumul MAE cu tema „Poziţia României cu privire la situaţia din Venezuela”, avizat de către prim-ministrul Viorica Dăncilă, scrie Digi24, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, ca titular al deciziilor de politică externă a României şi ca reprezentant al României în plan extern, în conformitate cu prevederile constituţionale, a decis recunoaşterea domnului Juan Guaidó în calitatea de Preşedinte interimar al Venezuelei. Decizia Preşedintelui României a fost luată în urma analizării atente a situaţiei, inclusiv din punct de vedere politico-diplomatic şi juridic, şi în contextul în care majoritatea statelor membre UE şi o serie de aliaţi şi parteneri importanţi ai ţării noastre din spaţiul euro-atlantic au recunoscut legitimitatea Preşedintelui interimar Juan Guaidó”, anunţă Preşedinţia de la București.

Considerații prezidențiale

Preşedintele Klaus Iohannis consideră că, îndeosebi în contextul în care ţara noastră exercită Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi ţinând cont de dinamica crescută a evoluţiilor internaţionale, România trebuie să aibă în dosarele de politică externă reacţii rapide, bine fundamentate şi ferme, în acord cu priorităţile majore de politică externă pe care le-a urmărit consecvent pe termen lung.

Administraţia Prezidenţială menţionează că a solicitat încă de luni, 4 februarie, imediat după reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe ai statelor membre UE (tip Gymnich) de la Bucureşti, transmiterea, în regim de urgenţă, către Administraţia Prezidenţială a unor elemente de evaluare cu privire la acest subiect şi a unei propuneri clare de poziţionare a României, inclusiv din perspectivă politico-diplomatică şi juridică, cu privire la posibilitatea recunoaşterii lui Juan Guaidó drept Preşedinte interimar al Venezuelei, respectiv a legitimităţii acţiunilor sale şi ale Adunării Naţionale.

„În cursul dimineţii de vineri, 8 februarie a.c., la Administraţia Prezidenţială a fost primit Memorandumul MAE cu tema „Poziţia României cu privire la situaţia din Venezuela”, avizat de către Prim-ministrul României. Acest document, care prevedea, printre altele, propunerea de recunoaştere a Preşedintelui Adunării Naţionale, Juan Guaidó, drept Preşedinte interimar al Venezuelei, a fost aprobat imediat de către Preşedintele României”, menţionează Administraţia Prezidenţială.

Criza din Venezuela aruncă în aer America Latină

Criza din Venezuela aruncă în aer America Latină

Apel la Papă

Un sondaj realizat de compania Heron Consultores arăta, joi, că peste 81% dintre venezueleni nu îl mai recunosc pe Maduro drept președinte și îl acceptă pe Juan Guaido drept președinte interimar.

Liderul opoziţiei venezuelene Juan Guaido, autoproclamat preşedinte interimar al ţării, a lansat un apel către papa Francisc să joace un rol de mediere în criza politică din ţara sa, după ce rivalul său, preşedintele Nicolas Maduro, i-a adresat o invitaţie similară suveranului pontif, transmite mass-media de peste Ocean.

Vorbind la postul de ştiri italian SkyTg24, Guaido – recunoscut ca preşedinte interimar de SUA, unele state din Uniunea Europeană şi din America de Sud – a declarat că ar fi ‘fericit să-l întâmpine’ pe papă în Venezuela. ‘Adresez un apel oricui ne poate ajuta, precum Sfântul Părinte (sau alte forţe ale diplomaţiei), de a coopera spre a se pune capăt uzurpării, pentru un guvern de tranziţie şi a conduce Venezuela spre alegeri cu adevărat libere cât mai curând posibil’, a declarat Guaido.

‘Aş fi fericit să-l întâmpin pe papă în ţara noastră, o ţară catolică, foarte devotată, cu o mare tradiţie religioasă’, a adăugat Guaido, care până acum a refuzat negocierile cu Maduro, insistând ca acesta să demisioneze.

Jocuri politice

Recent, Nicolas Maduro a declarat, tot la SkyTg24, că i-a scris papei Francisc pentru a-l ruga să joace un rol de mediator în criza politică. ‘I-am scris o scrisoare papei Francisc (…) spunând că eu slujesc cauza lui Hristos’, a afirmat Maduro, declarându-se catolic practicant.

‘În acest spirit, l-am rugat să ne ajute într-un proces de facilitare şi întărire a dialogului. L-am rugat pe papă să-şi pună la dispoziţie cele mai bune eforturi, voinţa sa, să ne ajute pe această cale a dialogului. Sper că vom avea un răspuns pozitiv’ din partea suveranului pontif, a mai spus Nicolas Maduro.

Este cunoscut faptul că Vaticanul urmăreşte cu atenţie evenimentele din Venezuela, unul dintre statele cu o puternică prezență socială, politică, economică a Bisericii Romano-Catolice.

Într-un comunicat emis, Vaticanul afirmă că ‘Sfântul Părinte şi-a rezervat întotdeauna şi, prin urmare, îşi rezervă (şi acum) posibilitatea de a verifica voinţa ambelor părţi, spre a vedea dacă sunt întrunite condiţiile de a se merge pe acest drum’.

Francisc este primul papă originar dintr-o ţară latino-americană, Argentina, iar adjunctul său, cardinalul secretar de stat Pietro Parolin, a fost nunţiu papal la Caracas.

Săptămâna trecută, papa Francisc a refuzat să se situeze de partea lui Maduro sau a lui Guaido, afirmând că sprijină ‘întregul popor venezuelean’ şi exprimându-şi îngrijorarea faţă de riscul de ‘vărsare de sânge’.

Papa-Francisc, desant diplomatic în Emiratele Arabe

Papa-Francisc, posibil arbitru în situația politică din Venezuela

Alegeri libere

Ţările europene şi latino-americane participante joi la Montevideo la prima reuniune a Grupului de contact internaţional privind Venezuela au lansat un apel la „alegeri prezidenţiale libere, transparente şi credibile” în această ţară producătoare de petrol pentru a evita destabilizarea regiunii şi dincolo de aceasta, relatează mass-media internațională. „Grupul lansează un apel la o abordare internaţională comună pentru a sprijini o soluţie paşnică, politică, democratică şi pur venezueleană a crizei, excluzând folosirea forţei, prin intermediul unor alegeri prezidenţiale libere, transparente şi credibile, în acord cu Constituţia venezueleană”, potrivit declaraţiei finale semnate de toate ţările participante, cu excepţia Boliviei şi Mexicului.

„Cea mai mare dilemă cu care se confruntă Venezuela este cea a păcii sau războiului”, a avertizat preşedintele Uruguayului, Tabaré Vazquez, în deschiderea reuniunii, „îndemnând comunitatea internaţională la prudenţă”, în timp ce tensiunea politică este la maxim în ţara sud-americană.

„Este fundamental să se evite violenţa internă şi o intervenţie externă”, a adăugat şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, subliniind „urgenţa” situaţiei care atrage „riscul unei destabilizări şi nu doar în regiune”.

Federica Mogherini şi emisari din opt ţări europene – Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia – şi cinci din America Latină – Uruguay, Costa Rica, Bolivia, Ecuador, Mexic – au participat joi la prima reuniune a Grupului de contact lansat de UE la sfârşitul lui ianuarie.

Rusia, exclusă de la negocieri

Federația Rusă, susţinătoarea preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro, şi-a exprimat joi regretul că nu a fost invitată la reuniunea internaţională organizată la Montevideo, în Uruguay, pentru a încerca găsirea unei soluţii la criza din Venezuela, informează AFP preluată de presa de la București.

„Speram că Rusia ar putea participa la lucrările care vor avea loc azi la Montevideo, cel puţin în calitate de observator, însă ni s-a spus că un asemenea format nu este prevăzut pentru nimeni”, a declarat ministrul-adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, pentru agenţia RIA Novosti. „Avem mari speranţe şi ne-ar plăcea să credem că întrevederea de la Montevideo se va solda cu o importantă contribuţie politică, intelectuală şi creativă pentru reglementarea reală a problemelor în Venezuela”, a spus el.

Cu toate acestea, Riabkov a exprimat „îngrijorarea” Rusiei cu privire la informaţiile conform cărora „în timpul acestui eveniment va fi acordată mai puţină atenţie decât era prevăzut dialogului şi reglementării intervenezuelene”.

El a mai atenţionat, de asemenea, împotriva tentativelor de „presiune asupra autorităţilor         legitime de la Caracas”, care ar face din această reuniune, potrivit lui Riabkov, „încă o şansă ratată” de a găsi o soluţie pentru criza din Venezuela.

La rândul său, Nicolas Maduro, susţinut de Rusia, China, Cuba, Coreea de Nord şi Turcia, a respins ultimatumul UE privind organizarea de alegeri prezidenţiale anticipate şi acuză SUA că orchestrează o lovitură de stat. (M.B.)

Share our work