de Popescu Paul | mai 23, 2024 | Știri
Recunoaşterea unui stat Palestina ‘nu este un tabu pentru Franţa’, însă Parisul consideră că în prezent nu sunt întrunite condiţiile pentru ca ‘această decizie să aibă un impact real’ asupra procesului vizând soluţia cu două state, a afirmat miercuri ministrul de externe Stéphane Séjourné, citat de mass-media internațională.
Plan politic
‘Această decizie poate fi utilă, adică să permită un progres decisiv pe plan politic’, a afirmat ministrul într-o declaraţie scrisă. ‘În această perspectivă, ea trebuie să intervină la momentul potrivit’, a adăugat el.
Ministrul francez, care l-a primit miercuri dimineaţă la Paris pe omologul său israelian Israel Katz, consideră că ‘nu este vorba doar despre o chestiune simbolică sau despre o miză de poziţionare politică, ci despre un instrument diplomatic în slujba soluţiei cu două state care să trăiască unul lângă celălalt, în pace şi securitate’.
‘Franţa nu consideră că sunt întrunite condiţiile pentru ca această decizie să aibă un impact real în acest proces’, a adăugat Séjourné.
În plin război în Fâşia Gaza, Spania, Irlanda şi Norvegia şi-au anunţat miercuri decizia coordonată de a recunoaşte, începând cu data de 28 mai, statul Palestina, în speranţa că vor antrena în siajul lor alte ţări.
Într-o postare pe reţeaua X, Séjourné a scris că a reafirmat pe lângă omologul său israelian ‘priorităţile Franţei’: ‘eliberarea imediată a ostaticilor, încetarea focului, ajutor umanitar masiv şi două state care să trăiască în pace şi securitate’.
După o întrevedere în Senatul francez, Katz a spus că ‘nu este nici locul, nici momentul de a recunoaşte unilateral statul Palestina’, iar ‘acest gen de decizii aduce atingere suveranităţii şi securităţii israeliene’.
Bomba slovenă
Guvernul Sloveniei, ţară membră a NATO şi a UE, a anunţat miercuri că se va alătura în curând recunoaşterii statului palestinian pe care Spania, Irlanda şi Norvegia o vor oficializa la data de 28 mai.
„În următoarele zile voi fi cu numeroşi colegi din statele membre care nu au recunoscut încă Palestina, sperând să se alăture şi ei procesului nostru de recunoaştere în viitorul apropiat”, a declarat premierul liberal Robert Golob, citat de agenţia locală STA, preluată de mass-media internațională.
„Cu cât sunt mai multe ţări alături de noi, cu atât influenţa noastră va fi mai puternică asupra celor două părţi (israeliană şi palestiniană), astfel încât să ajungem la o încetare a focului şi la eliberarea ostaticilor” israelieni aflaţi în mâinile grupării islamiste palestiniene Hamas, a adăugat Golob.
Premierul sloven şi-a exprimat convingerea că Palestina are nevoie de mult mai mult decât un simplu gest de recunoaştere şi că Slovenia doreşte „să ajute la reformă şi la consolidarea guvernului palestinian”. Golob a pledat totodată pentru formula creării a două state, deoarece „aproape toată lumea o vede ca pe o soluţie pentru o pace durabilă”.
Peste 140 de ţări recunosc statul palestinian, opt dintre ele din UE (Bulgaria, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia, Ungaria, Cipru şi Suedia), precum şi aproape toate ţările arabe sau cele legate istoric de mişcarea ţărilor nealiniate.
Israelul a reacţionat la anunţurile făcute de Irlanda, Norvegia şi Spania, rechemându-şi ambasadorii din aceste ţări pentru consultări.
Declarații dure
Ministrul de finanţe al Israelului, Bezalel Smotrich, considerat un exponent al aripii dure din politica israeliană, a propus, miercuri, crearea unei aşezări ilegale în Cisiordania ocupată pentru fiecare ţară care recunoaşte unilateral statul palestinian, după anunţurile în acest sens făcute de Spania, Irlanda şi Norvegia.
Smotrich, al cărui partid, Sionismul religios, a fost cheia formării guvernului de coaliţie condus de premierul Benjamin Netanyahu, a făcut această propunere într-o scrisoare adresată şefului executivului israelian în care a cerut pedepsirea Autorităţii Palestiniene pentru că a căutat să obţină „recunoaşterea unilaterală ca naţiune”.
În scrisoarea sa, ministrul israelian a sugerat, de asemenea, că autorităţile palestiniene sunt responsabile pentru recenta decizie a procurorului şef al Curţii Penale Internaţionale, Karim Khan, de a solicita mandate de arestare împotriva lui Netanyahu şi a ministrului apărării, Yoav Gallant, din cauza războiului din Gaza.
Karim Khan a cerut luni mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, ministrul apărării Yoav Gallant, şi a trei lideri principali ai grupării islamiste palestiniene Hamas, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în Fâşia Gaza şi în Israel.
Spania, Irlanda şi Norvegia au anunţat miercuri că vor recunoaşte oficial statul palestinian la 28 mai, ceea ce a generat un răspuns furios din partea autorităţilor israeliene, care consideră că este o recompensă pentru terorism.
Enervat de anunţ, Smotrich i-a cerut miercuri lui Netanyahu să anuleze un acord recent cu Norvegia pentru ca ţara nordică să fie cea care administrează taxele destinate Autorităţii Palestiniene, colectate de Israel în Cisiordania ocupată.
„Norvegia a fost prima care a recunoscut unilateral un stat palestinian astăzi şi nu poate fi partener în nimic legat de Iudeea şi Samaria (numele pe care Israelul îl foloseşte de obicei atunci când se referă la Cisiordania)”, a indicat ministrul Smotrich în scrisoarea sa.
În plus, el a propus o serie de măsuri punitive la adresa autorităţilor palestiniene, cum ar fi sancţionarea pecuniară a înalţilor funcţionari, consolidarea politicii de colonizare ilegală şi construirea a 10.000 de locuinţe pentru colonişti. Smotrich a avertizat totodată că nu va transfera banii din impozite către Autoritatea Palestiniană „până la noi ordine”.
În total, circa 140 de ţări recunosc statul palestinian, opt dintre ele din Uniunea Europeană – Bulgaria, Polonia, Cehia, România, Slovacia, Ungaria, Cipru şi Suedia – precum şi aproape toate ţările arabe sau cele legate istoric de mişcarea ţărilor nealiniate.
Istorie complexă
Crearea statelor Israel și Palestina reprezintă un subiect complex, marcând una dintre cele mai persistente și dificile dispute geopolitice din istoria recentă.
Statul Israel a fost înființat pe 14 mai 1948, ca urmare a Planului de Partiție al Națiunilor Unite din 1947, care propunea împărțirea teritoriului mandatar britanic al Palestinei în două state: unul evreiesc și unul arab. Înființarea Israelului a venit în contextul creșterii mișcării sioniste și a urgenței de a găsi o soluție pentru refugiații evrei din Europa după Holocaust. Recunoscut imediat de majoritatea țărilor occidentale, statul Israel a fost primit în Națiunile Unite în 1949. Cu toate acestea, începuturile statului au fost marcate de conflicte armate cu țările arabe vecine și de dispute teritoriale care continuă și în prezent. Statul Israel a câștigat aceste conflicte, în pofida superiorității numerice și militare arabe.
Statul Palestina a fost proclamat simbolic pe 15 noiembrie 1988 de către Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP), cu scopul de a stabili un stat suveran palestinian pe teritoriile ocupate de Israel în Războiul de Șase Zile din 1967, adică Cisiordania, Fâșia Gaza și Ierusalimul de Est. Recunoașterea internațională a statului Palestina este fragmentată, cu unele țări recunoscându-l ca stat suveran, în timp ce altele, inclusiv majoritatea puterilor occidentale, nu-l recunosc oficial, având în vedere situația de securitate și negocierile de pace cu Israelul.
Eforturile de pace între Israel și Palestina au inclus momente cheie cum ar fi Acordurile de la Oslo din 1993, care prevedeau crearea unor instituții palestiniene autonome și recunoașterea mutuală între OEP și statul Israel. Cu toate acestea, implementarea acordurilor s-a confruntat cu numeroase obstacole, inclusiv violența continuă, probleme de securitate și diviziuni politice interne atât în Israel cât și în rândul palestinienilor.
Recent, eforturile internaționale de a media conflictul și de a avansa către o soluție cu două state au inclus inițiative de la diferite guverne, organizații internaționale și intermediari regionali. Cu toate acestea, soluția cu două state rămâne o perspectivă dificilă, dat fiind complexitatea disputelor teritoriale, problemele de securitate, cerințele politice și istoricul conflictual îndelungat.
de Isac Mihai | sept. 2, 2020 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, România, Știri, UE
Israel, popas diplomatic românesc
Ministrul Afacerilor Externe de la București, Bogdan Aurescu, efectuează, miercuri şi joi, o vizită oficială în Israel şi în Palestina, unde se va întâlni cu premierii Statului Israel, al entității palestiniene şi cu omologii săi. Conform comunicatului MAE remis agenției de presă KARADENIZ PRESS, programul vizitei lui Aurescu în Statul Israel include consultări cu ministrul Afacerilor Externe, Gabriel Ashkenazi, şi întrevederi cu preşedintele Reuven Rivlin, prim-ministrul Benjamin Netanyahu, prim-ministrul supleant şi ministru al Apărării, Benjamin Gantz, ministrul cooperării regionale, Ofir Akunis, şi liderul opoziţiei şi al formaţiunii Yesh Atid-Telem din Knesset, Yair Lapid.
Înaltul oficial român nu va discuta problema mutării de la Tel Aviv la Ierusalim a ambasadei României, așa cum a procedat SUA, partener strategic al celor două state. Surselor diplomatice de la Ierusalim și București citate de KARADENIZ PRESS au mai declarat că România încearcă să joace un rol cât mai important în relansarea relațiilor diplomatice dintre Israel și statele arabe. Menționăm că majoritatea clasei politice de la București urmează linia UE în politica față de Israel.
Relații strategice
Discuţiile cu oficialii israelieni se vor concentra pe modalităţile de dezvoltare şi aprofundare a relaţiilor bilaterale, cu caracter strategic, dintre cele două state, cu accent pe domeniile politic, economic şi securitar, în beneficiul României şi al Statului Israel.
Totodată, oficialii vor discuta aprofundat evoluţiile din regiune, cu precădere cele mai recente evoluţii din cadrul Procesului de Pace din Orientul Mijlociu.
Discuţia cu omologul israelian va aborda inclusiv demararea pregătirii celei de-a treia reuniuni comune a celor două Guverne, „în baza stadiului excelent al relaţiilor româno-israeliene, cu valenţe strategice, consolidată pe parcursul celor peste şapte decenii de relaţii diplomatice neîntrerupte”.
Popas oriental
În Palestina, programul vizitei va include consultări cu ministrul Afacerilor Externe şi al Expatriaţilor, Riad Malki, şi întrevederi cu prim-ministrul Mohammad Shtayyeh şi cu Ahmed Majdalani, ministrul Muncii şi Dezvoltării Sociale.
Discuţiile vor viza, în principal, dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor bilaterale româno-palestiniene şi modalităţile de consolidare a colaborării, ca o contribuţie concretă la construcţia instituţională şi dezvoltarea Palestinei.
De asemenea, oficialii vor aborda aspecte privind cele mai recente evenimente de pe agenda regională şi de securitate, cu accent pe perspectivele Procesului de Pace din Orientul Mijlociu. „Suntem într-un moment extrem de dinamic în ceea ce priveşte evoluţiile din Orientul Mijlociu. Am avut în ultimele luni un dialog deschis şi aprofundat atât cu omologul meu israelian, Gabriel Ashkenazi, precum şi cu cel palestinian, Riad Malki, în concordanţă cu poziţia tradiţională a României, care are relaţii de prietenie şi încredere cu ambele părţi”, afirmă Aurescu, citat în comunicat.
Poziție constantă
„În Palestina, voi evidenţia interesul pentru continuarea şi aprofundarea cooperării noastre, inclusiv pentru generarea substanţei necesare în vederea bunei organizări a următoarei reuniuni a Comitetului Inter-guvernamental bilateral”, mai arată Aurescu.
Ministrul român precizează că va susţine, atât în Israel, cât şi în Palestina, „poziţia constantă a României în sprijinul unei soluţii durabile generate de Procesul de Pace, fundamentată pe soluţia celor două state, care să coexiste în pace şi securitate, ca singura opţiune viabilă de natură să răspundă aspiraţiilor ambelor părţi”. (K.P.)
de Isac Mihai | ian. 31, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri
Israel, atacat dur de Erdogan
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat unele ţări arabe că au comis o „trădare” rămânând „tăcute” faţă de planul SUA care, potrivit preşedintelui american Donald Trump, ar trebui să reglementeze conflictul israeliano-palestinian, relatează mass-media internațională, citat de agenția KARADENIZ PRESS.
„Ţările arabe care susţin un astfel de plan comit o trădare împotriva Ierusalimului, precum şi a propriului popor şi, cel mai important, împotriva întregii umanităţi”, a declarat Erdogan într-un discurs în faţa responsabililor din conducerile regionale ale partidului prezidențial, AKP, la Ankara.
„Arabia Saudită tace. Când aveţi de gând să vi se facă auzită vocea? Omanul, Bahreinul, la fel. Guvernul din Abu Dhabi aplaudă. Ruşine! Ruşine să vă fie!”, a spus Erdogan. ”Dacă nu putem apăra Moscheea Al Aqsa (din Ierusalim), mâine se vor duce peste Kaaba (cel mai sfânt lăcaş de cult al islamului, la Meca – n.r.)”, a prezis şeful statului turc.
Ierusalim, linia roșie
Conform mass-media, președintele Erdogan, care se declară un apărător ferm al cauzei palestiniene, a considerat că planul, care include în special Ierusalimul drept „capitala indivizibilă a Israelului”, este „absolut inacceptabil”. „Turcia nu recunoaşte şi nu acceptă acest plan care distruge Palestina şi fură Ierusalimul”, a insistat Erdogan vineri. „Ierusalimul este linia noastră roşie”, a repetat el.
Ierusalimul este un punct de fricţiune în relaţiile dintre Turcia şi Statele Unite, deja foarte tensionate în privinţa multor probleme internaţionale. Liderii turci au criticat ferm iniţiativa preşedintelui Trump, care în 2017 a recunoscut Ierusalimul drept capitala statului Israel şi a mutat acolo ambasada americană.
Presa turcă apropiată puterii atacă în mod regulat anumite ţări arabe, în special Regatul Arabiei Saudite şi Emiratele Arabe Unite, pe care le acuză că fac front comun cu Israelul pe fondul ostilităţii comune faţă de Iran. Relaţiile Turciei cu aceste două ţări s-au deteriorat după asasinarea, în 2018 la Istanbul, a editorialistului saudit Jamal Khashoggi. În ciuda tensiunilor, Erdogan atacă frontal rar Riadul.
Ierusalim, linia roșie pentru Erdogan
Apel la creștini
Totodată, Erdogan a cerut ”lumii creştine” să apere Ierusalimul de planul lui Trump. ”A abandona întregul Ierusalim în ghearele sângeroase ale Israelului nu este doar o oprimare pentru musulmanii şi creştinii care trăiesc acolo: este cel mai mare rău care se poate face umanităţii”, a insistat Erdogan, care s-a referit la Ierusalim ca la ”un oraş al păcii”. ”Am un mesaj pentru lumea creştină. Trebuie să-l apere. Cine a venit cu planul ăsta? Trump. Este creştin, aşa-i? Lumea creştină nu poate rămâne cu braţele încrucişate”, a declarat Erdogan, citat de EFE. ”Se ştie că şi creştinii au drepturi în Ierusalim. Din acest motiv trebuie să vină şi să spună: Stop!”, a continuat el. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 1, 2018 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Uncategorized @ro
Statutul-Ierusalimului-contestat-la-CIJ
Curtea Internaţionala de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, a anunţat recent că a primit o plângere din partea autorităţilor palestiniene, care contestă transferul ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Conform părții palestiniene, acest transfer contravine Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961 şi trebuie anulat. Palestinienii îndeamnă „Curtea să declare că transferul ambasadei SUA din Israel în Oraşul Sfânt Ierusalim constituie o încălcare a Convenţiei de la Viena”, potrivit textului publicat de CIJ pe site-ul său internet.
SUA sub presiune
Liderii palestinieni mai cer ca CIJ să ordone „SUA să-şi retragă misiunea diplomatică din Ierusalim şi să se conformeze obligaţiilor internaţionale care decurg din Convenţia de la Viena”.
Reamintim că preşedintele american Donald Trump a anunţat la 6 decembrie 2017 că SUA recunosc Ierusalimul drept capitală a Israelului, o iniţiativă unilaterală care a suscitat critici virulente din partea comunităţii internaţionale.
Mare parte din comunitatea internaţională nu recunoaşte suveranitatea Israelului asupra întregului oraş Ierusalim, care adăposteşte locuri sfinte pentru religiile iudaică, creştină şi musulmană. În urma exempului SUA, mass-media israeliană a anunțat că autoritățile din Israel poartă negocieri cu mai multe state pentru recunoașterea Ierusalimului drept capitală a statului Israel.
Israelul a cucerit Ierusalimul de Est, partea arabă a oraşului, în timpul Războiului de şase zile din 1967 şi apoi l-a anexat, proclamând oraşul reunificat drept capitala sa. La rândul lor, liderii palestinienii vor să facă din Ierusalimul de Est capitala viitorului lor stat independent, negând dreptul Statului Israel de a avea capitala statului într-un Ierusalim unificat.
Trump, pregătit de orice
Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat recent că ar accepta şi soluţia cu un singur stat pentru încheierea conflictului dintre Israel şi palestinieni. „Dacă israelienii şi palestinienii vor un singur stat, eu sunt de acord, dacă vor două state, eu sunt de acord. Sunt mulţumit dacă ei sunt mulţumiţi. Sunt un mediator”, a spus Trump într-o conferinţă de presă, la New York.
În aceeaşi zi, într-o întrevedere cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, cu ocazia Adunării Generale a ONU, Trump afirmase că este de acord cu soluţia cu două state. „Cred că aceasta funcţionează cel mai bine”, a apreciat el.
Actuala administraţie americană a evitat până acum să se pronunţe pentru soluţia cu două state, care presupune existenţa unui stat palestinian independent, alături de Israel, menţionează DPA. În mandatul lui Trump, Casa Albă a schimbat politica susţinută de zeci de ani de Statele Unite: nu a mai sprijinit principiul unui stat palestinian şi a recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului.
„Nu îmi pasă”
Ministrul israelian al apărării a declarat că un stat palestinian nu îl interesează, respingând declaraţia preşedintelui american Donald Trump potrivit căreia o soluţie cu două state este cea mai bună pentru conflictul israeliano-palestinian. „Nu îmi pasă de un stat palestinian”, le-a spus Avigdor Lieberman jurnaliştilor în timpul unei călătorii în nordul Israelului, potrivit site-ului de ştiri Ynet. „Sunt interesat de un stat evreiesc în siguranţă”, a adăugat el.
El a criticat minoritatea arabă palestiniană din Israel, afirmând că este neloială faţă de stat. „Există 20% cetăţeni arabi care demonstrează cu fiecare ocazie agitând steaguri palestiniene. Este o problemă care trebuie rezolvată”, a spus Avigdor Lieberman, unul dintre cei importanți aliați ai premierului Netanyahu.
Netanyahu circumspect
Premierul israelian nu a comentat declaraţia lui Trump, dar mai târziu a avut un briefing pentru jurnalişti în cadrul căruia a spus că ar accepta o autoritate palestiniană care să guverneze singură, însă numai dacă Israelul va păstra controlul de securitate asupra acelui teritoriu.
„Sunt pregătit pentru eventualitatea ca palestinienii să aibă capacitatea de a se apăra, însă fără capacitatea de a ne ameninţa”, a spus el. „Cu excepţia Gaza, controlul securităţii la vest de Iordan şi până la mare va rămâne în mâinile noastre. Asta nu este negociabil şi nu se va schimba atât timp cât sunt prim-ministru. Sunt încrezător că orice iniţiativă americană va include acest principiu”, a adăugat el.
Anterior, premierul Netanyahu s-a abţinut ani de zile să susţină în mod public crearea unui stat palestinian independent, cu propriile structuri de securitate și de informații.
Refuz palestinian
În replică la declaraţia sa, Nabil Abu Rudeineh, purtător de cuvânt al preşedintelui palestinian, a declarat pentru agenţia de ştiri palestiniană WAFA că nici măcar un singur soldat israelian nu va fi acceptat pe pământ palestinian. „Vom accepta numai un stat palestinian independent şi suveran în interiorul frontierelor de la 1967, cu Ierusalimul de Est drept capitală”, a declarat Abu Rudeineh.
Reamintim că Israelul a ocupat Cisiordania şi Fâşia Gaza în urma războiului din 1967 şi a păstrat controlul asupra acestor teritorii, în pofida criticilor internaţionale.
Ultima rundă de negocieri de pace mediate de SUA a intrat în impas în 2014, în contextul în care Israelul a continuat construcţiile în coloniile sale din Cisiordania.
Abbas, atac la SUA
La rândul său, liderul palestinian Mahmoud Abbas a declarat că SUA s-au descalificat ca mediator în Orientul Mijlociu şi a respins un plan de pace al SUA în curs de elaborare.
Abbas cere crearea unui stat palestinian în Cisiordania, Fâşia Gaza şi Ierusalimul de Est, zonele pe care Israelul le-a capturat în timpul Războiului de Şase Zile din 1967.
Și un alt important lider politic palestinian a respins recent afirmaţiile preşedintelui Donald Trump favorabile unei soluţii a două state, apreciind că acestea contrazic acţiunile „distructive” ale administraţiei americane cu privire la conflictul israeliano-palestinian.
„Afirmaţiile americanilor contravin acţiunilor lor, iar acţiunile lor distrug în mod clar orice posibilitate a unei soluţii a două state”, a declarat Hossam Zomlot, şeful misiunii diplomatice palestiniene la Washington, a cărei închidere a fost ordonată recent de administraţia americană. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | ian. 11, 2018 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, UE
Liderul israelian Benjamin Netanyahu mizează pe sprijinul politic al președintelui SUA, Donald Trump, pentru obținerea recunoașterii internaționale a Ierusalimului drept capitală a statului Israel
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, citat de The Jerusalem Post, preluat de mass-media internațională, a declarat că serviciile de informații din Israel ar fi oprit numeroase atacuri teroriste care vizau țări europene. Prim-ministrul a precizat că unele dintre acestea s-ar fi folosit de aviația civilă, făcând probabil, în opinia experților citați de mass-media, referire la atacuri de tipul celor de la 11 septembrie 2001 din New York. Aceste declarații vin pe fondul creșterii tensiunilor dintre Israel și unele state ale UE, care se opun vehement deciziei SUA și a altor state de recunoaștere a Ierusalimului drept capitală a statului Israel și de mutare a ambasadelor de la Tel Aviv.
Islamul radical, amenințare primordială
Înaltul demnitar din israelian s-a adresat marți ambasadorilor statelor membre NATO într-o conferință care a avut loc la Hotelul Regele David din Ierusalim, un simbol al Orașului Sfânt. Acesta a accentuat faptul că lumea este amenințată de grupuri sunite radicale, care erau conduse inițial de al-Qaeda, dar acum cele mai mari amenințări vin din partea așa-numitului Stat Islamic (ISIS) și din parte șiiților radicali, conduși de Iran, dușman declarat al statului Israel.
„Când vorbim de ISIS, este important să înțelegem că Israel ajută Europa în două moduri fundamentale. Primul este că, prin serviciile noastre de informații, am oferit informații care au oprit zeci de atentate teroriste majore, multe dintre ele în țări europene. Unele dintre acestea puteau fi atacuri în masă, de tipul celor mai rele pe care le-ați avut pe teritoriul Europei sau chiar mai rele, pentru că implică aviația civilă. Israel a prevenit asta și a salvat, astfel, multe vieți europene”, a declarat premierul Netanyahu în fața ambasadorilor.
Prim-ministrul israelian nu a oferit mai multe detalii, dar a spus că informațiile obținute de statul său au fost vitale în trecut în procesul de prevenire al unor atentate teroriste în Europa.
Intifada cuțitelor, raspunsul palestinian la esecul negocierilor pentru pace
Pedeapsa capitală pentru terorism
Declarațiile premierului vin la scurt timp după ce parlamentarii israelieni au făcut un prim pas către sancţionarea teroriştilor cu pedeapsa cu moartea, votând în favoarea unui proiect de lege ce ar urma să faciliteze aplicarea pedepsei capitale. Conform mass-media regională, scopul legislaţiei, votată miercuri favorabil cu un scor de 51 – 49, este de a permite tribunalelor militare să pronunţe pedeapsa cu moartea pentru crimă când doi din trei judecători sunt de acord. Anterior decizia trebuia să fie unanimă.
„Oricine ţine un cuţit, ucide şi râde merită sa moară”, a declarat prim-ministrul Benjamin Netanyahu, citat de ynetnews, referindu-se astfel la cei implicați în atacuri cu arme albe, specifice așa zisei intifade a cuțitelor, declanșată de mediile radicale palestiniene în urmă cu câțiva ani și care afectează în principal populația civilă.. „Nu merită să trăiască”, a adăugat Netanyahu. În Israel, pedeapsa cu moartea poate fi decisă numai pentru trădare, nu pentru crimă. Proiectul de lege urmăreşte de asemenea să pună capăt posibilităţii ca pedeapsa cu moartea să fie comutată în închisoare pe viaţă sau ca persoana respectivă să fie graţiată. Israelul a aplicat pedeapsa cu moartea doar o dată: când a fost spânzurat criminalul de război nazist Adolf Eichmann, în 1962.
Reamintim că în Teritoriile Palestiniene, tribunalele militare pot pronunţa pedeapsa cu moartea în cazuri de crimă cu elemente teroriste, acuzație folosită și de a scăpa de opozanți politici incomozi pentru unii lideri palestinieni, atât din Hamas, cât și din Fatah.
Relații încordate
Declarațiile premierului israelian confirmă speculații din mass-media internațională privind gradul ridicat de colaborare între serviciile de informații din Israel și structurile omoloage din state ale UE, majoritatea și membre NATO, pentru combaterea acțiunilor teroriste.
Uniunea Europeană a condamnat vehement legea care prevede pedeapsa capitală pentru teroriști, care a stârnit și protestele importantelor comunități palestiniene din unele state europene. „Pedeapsa cu moartea este incompatibilă cu demnitatea umană”, a postat miercuri pe Twitter Misiunea UE în Israel. „Aceasta constituie un tratament inuman & degradant, nu are niciun efect de descurajare dovedit & permite erorilor judiciare să devină ireversibile şi fatale”.
Conform analiștilor politici israelieni, citați de agenția de presă KARADENIZ PRESS, Benjamin Netanyahu încearcă să diminueze opoziția cancelariilor statelor UE, mai ales occidentale, față de o posibilă recunoaștere largă la nivel internațional a Ierusalimului drept capitală a statului Israel, conform legislației adoptate în urmă cu decenii de Knesset, Parlamentul israelian. Sursee citate au mai declarat că Netanyahu încearcă să obțină capital politic intern în acest fel, cabinetul său fiind confruntat cu o serie de scandaluri privind acte de corupție, implicând inclusiv pe fiul său.
Statutul Ierusalimului miza importantă pentru părțile aflate în conflict
Război diplomatic total pentru Ierusalim
Până în acest moment exemplul SUA a fost urmat de un număr mic de state, dar diplomația israeliană și-a relansat eforturile în acest sens, pe fondul protestelor statelor musulmane, conduse de Arabia Saudită și Turcia, dublate de amenințări cu sancțiuni economice din partea acestor state împotriva țărilor care vor urma exemplul SUA.
La rândul său preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP), Mahmoud Abbas, va cere miniştrilor de externe ai statelor Uniunii Europene ca ţările lor să recunoască statul Palestina în interiorul frontierelor din anul 1967 şi Ierusalimul de Est drept capitală a acestui stat, a declarat recent un purtător de cuvânt al lui Abbas, citat de mass-media occidentală
Conform surselor citate, în cadrul vizitei pe care Abbas o va efectua la Bruxelles pe 22 ianuarie, ‘unul din punctele cele mai relevante de pe agenda sa va fi reprezentat de întâlnirile cu miniştrii europeni de externe pentru a le solicita recunoaşterea internaţională a Palestinei cu frontierele ei din 1967’.
Reamintim că oficialii palestinieni au avertizat în această săptămână că nu vor relua negocierile de pace cu Israelul până când SUA nu-şi vor anula decizia privind recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului. „Conducerea palestiniană nu va accepta nicio ofertă de negocieri dacă decizia SUA asupra Ierusalimului nu este anulată”, a declarat secretarul general al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), Saeb Erekat, pentru postul de radio Vocea Palestinei, citat de mass-media internațională.
Sprijin arab
Poziţia palestiniană a fost sprijinită la o reuniune ministerială restrânsă a Ligii Arabe, la care au participat la Amman miniştrii de externe ai Iordaniei, Egiptului, Arabiei Saudite, Marocului şi Emiratelor Arabe Unite, întâlnire convocată în urma deciziei preşedintelui Donald Trump ca SUA să recunoască Ierusalimul capitală a statului Israel.
Potrivit cotidianului israelian Haaretz, gazda acestei întâlniri, ministrul de externe iordanian Ayman Safadi, a declarat că toţi omologii săi participanţi la reuniune consideră că în regiune nu va exista stabilitate atât timp cât nu va fi recunoscut statul palestinian în interiorul frontierelor din 1967. La rândul său, secretarul general al Ligii Arabe, Ahmed Aboul Gheit, a anunţat convocarea unei „reuniuni ministeriale lărgite” la sfârşitul luni ianuarie 2018. (Isac Mihai)
