Locuitorii din Palanca vor mai multe privilegii
Primăria satului Palanca pledează pentru negocierea unui acord cu partea ucraineană care să prevadă pentru locuitorii din zonă mai multe privilegii pe porţiunea de traseu Odesa-Reni cedată Ucrainei, inclusiv în ceea ce priveşte realizarea producţiei agricole. Contactată de Info-Prim Neo, Larisa Voloh, primarul localităţii, a declarat că şi comercianţii care îşi desfăşoară activitatea în piaţa autorizată nu au venituri pe motiv că pe această porţiune de drum sunt instalate semne rutiere care interzic staţionarea transportului. „Este o problemă care nu ţine atât de partea moldovenească, cât de cea ucraineană. Nu ştiu în ce bază, dar este interzisă staţionarea transportului. Omul stă cu nişte fructe şi legume o zi întreagă, fără să aibă cumpărători. Nu ştiu dacă există vreo legislaţie naţională care ar interzice activitatea economică pe acest traseu, chiar dacă acest traseu este unul de tranzitare, aparţinând unui alt stat”, a menţionat Larisa Voloh. Potrivit primarului, în acordul de transmitere a acestui teren părţii ucrainene nu sunt stipulate clar privilegiile de care se pot bucura locuitorii din regiune, nu se vorbeşte nimic despre utilizarea acestui tronson de drum în domeniul economic, decât în preambul, dar nu există un punct expres. În opinia Larisei Voloh, este oportun să fie creat încă un loc autorizat de comerţ în zonă. „Am putea vorbi pe viitor şi de crearea unui parteneriat moldo-ucrainean în cazul comerţului din acea zonă, noi realizăm – ei sunt cei care procură ori viceversa”, a menţionat Larisa Voloh. Grupul de experţi din Republica Moldova şi Ucraina pentru transpunerea în teren a liniei frontierei au demarat, la sfârşitul lunii iunie, lucrările de amplasare a semnelor de frontieră în apropierea satului Palanca. Pe porţiunea de drum de lângă sat îşi realizează Palanca producţia agricolă locuitorii din satul Olăneşti, Crohmaz, Tudora, Palanca.
Lupu si Ianukovici
KARADENIZ PRESS aminteşte că, la mijlocul lunii iulie, presedintele interimar al Moldovei, Marian Lupu, s-a aflat intr-o vizita in tara vecina la invitatia omologului sau ucrainean, Viktor Ianukovici. Acesta din urma a salutat, pe de alta parte, decizia partii moldovenești privind dreptul de proprietate al Ucrainei asupra terenului de sub autostrada Odesa-Reni din zona satului Palanca. ” Decizia pe care ati luat-o este foarte importanta. Ea timp de mai multi ani intr-o anumita masura bloca relatiile dintre Ucraina si Republica Moldova” , a spus Ianukovici. El a primit cadou de la Lupu, cu ocazia zilei de nastere, mai multe carti. Viktor Ianukovici a implinit sambata 61 de ani. Vizita presedintelui interimar al R. Moldova in Ucraina intervine dupa ce ministrul ucrainean de externe, Kostiantin Griscenko, s-a aflat joi la Chisinau, unde a discutat cu omologul sau Iurie Leanca despre situatia aparuta in localitatea Palanca. Presa de la Kiev a scris vineri ca cei doi sefi de stat ar urma sa semneze un document prin care R. Moldova cedeaza Ucrainei o portiune de 7,7 kilometri din autostrada Odesa-Reni, in zona localitatii Palanca. Inainte de a pleca la Kiev, Marian Lupu a tinut sa infirme zvonurile ca ar urma sa semneze un document prin care Moldova cedeaza Ucrainei segmentul de 7,7 kilometri din autostrada Odesa-Reni. ” Se atesta ideea falsa ca urmeaza a fi semnate documente privind cazul Palanca. Va spun ca nu va fi semnat niciun fel de document, nici nu s-a planuit”, a precizat Lupu.
Cadou pentru Kiev
Ucraina si R. Moldova au semnat saptamana trecuta actul privind determinarea si stabilirea pe teren a hotarelor sectorului de autostrada Odesa-Reni in regiunea localitatii Palanca, precum si a sectorului de teren prin care trece acesta, transmise in proprietate Ucrainei. Aceste sectoare au fost transmise de jure in proprietatea Ucrainei la 18 noiembrie 2001. Actul de transmitere de catre Republica Moldova in proprietatea Ucrainei a autostrazii Odesa-Reni in regiunea localitatii Palanca a fost semnat si transmis la 11 februarie 2002. Palanca este o localitate in Raionul Stefan Voda, din Republica Moldova. Satul se afla la granita cu Ucraina si este punctul extrem de la est al Republicii Moldova. Soseaua care trece prin centrul localitatii este cu atat mai importanta cu cat face legatura intre Ucraina, Republica Moldova si Romania. Tot pe teritoriul comunei Palanca se afla Vama Bender. Semnarea documentului de saptamana trecuta a fost urmata de proteste in localitatea Palanca, unde locuitorii si-au exprimat temerea ca nu vor mai avea acces la terenurile agricole situate dincolo de sosea.
Tronsonul de autostradă Odesa-Reni, din regiunea satului Palanca, raionul Ştefan Vodă, care traversează teritoriul Republicii Moldova, a trecut definitiv în posesia Ucrainei. Oamenii spun că nu ştiu cum îşi vor lucra pământurile. “Ucrainenii o să pună sârmă ghimpată, o să ne ia pământurile şi o să facă bani, iar noi o să murim de foame”, susţin localnicii, citati de presa de la Chişinău. În vederea realizării prevederilor Protocolului adiţional la Tratatul între Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat, privind transmiterea în proprietatea Ucrainei a sectorului de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca a Republicii Moldova, precum şi a sectorului de teren, prin care trece aceasta, şi regimul lor de exploatare, din 18 august 1999, la 30 iunie la Chişinău a fost semnat Actul privind determinarea şi stabilirea pe teren a hotarelor sectorului de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca a Republicii Moldova, precum şi a sectorului de teren prin care trece acesta, transmise în proprietate Ucrainei, amplasate pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit Minsterului Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău, această decizie a fost luată ca urmare a şedinţei Comisiei mixte moldo-ucrainene de demarcare din 14-15 iunie 2011, în cadrul căreia au fost concretizate şi aprobate locurile de amplasare a semnelor de frontieră în regiunea localităţii Palanca. Sectorul de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca a Republicii Moldova, precum şi sectorul de teren prin care trece acesta, au fost transmise de jure în proprietatea Ucrainei la 18 noiembrie 2001, din data intrării în vigoare a Protocolului. Actul de transmitere de către Republica Moldova în proprietatea Ucrainei a autostrăzii Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca a fost semnat şi transmis la 11 februarie 2002. Exploatarea şi întreţinerea autostrăzii, şi a tuturor edificiilor necesare pentru aceasta de pe sectorul transmis sunt efectuate de către Ucraina. Republica Moldova îşi menţine dreptul de a folosi fără plată sectorul menţionat al autostrăzii. De asemenea, pe sectorul transmis nu se vor efectua controlul de frontieră, vamal şi alte tipuri de control, care se aplică la trecerea frontierei de stat. Locuitorii satului Palanca îşi menţin dreptul inalienabil de a folosi fără impedimente cele peste 900 hectare de teren, amplasate pe teritoriul Republicii Moldova de cealaltă parte a acestei autostrăzi. Astfel, a fost finalizată activitatea comună privind realizarea definitivă a prevederilor corespunzătoare ale Protocolului adiţional la Tratatul între Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat din 18 august 1999, ulterior ratificat simultan de către Parlamentul Republicii Moldova şi Rada Supremă a Ucrainei la 12 iulie 2001.
Ucraina va desfăşura manevre militare de anvergură la frontiera cu Moldova, pentru a determina Chişinăul să predea sectorul de lângă satul Palanca, scrie publicaţia ucraineană „Argumentî Nedeli”. Militarii ucraineni propun ca manevrele să se desfăşoare în luna iulie, în zonele limitrofe cu Moldova. La exerciţii ar urma să participe trupe aeropurtate, de aviaţie, trupe blindate şi infanteria marină. Conform planului, vor fi exersate operaţiunile de „cucerire şi apărare a bazelor de atac”, mai notează publicaţia, citata de Publika Tv. Experţii ruşi sunt sceptici în privinţa acestui scenariu, considerând că Ucraina poate să-şi atingă scopul şi prin presiuni diplomatice. Anterior, Alianţa pentru Integrare Europeană a refuzat soluţionarea la pachet a litigiilor sale cu Ucraina. După aceasta, Kievul a început să fie tot mai insistent, solicitând Moldovei soluţionarea separată a divergenţelor dintre cele două părţi. La sfarsitul lunii mai, seful Departamentului politici informaţionale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe de la Kiev, Oleg Volosin, declara ca Ucraina nu va transa problema demarcarii frontierei cu Republica Moldova, atat timp cat nu a fost rezolvata înca problema porţiunii de teren din zona satului Palanca, de pe traseul Odesa-Reni. „Atat timp cat nu rezolvam problema Palanca, nu vom continua procesul de demarcare a frontierei cu Moldova. Poziţia ministerului nostru este ca întrcat nu exista perspective reale de soluţionare a acestui diferend, nu vom putea discuta si alte aspecte ale cooperarii dintre statele noastre. Noi pornim de la premisa ca avem dreptate, deoarece porţinea de teren din zona satului palanca aparţine Ucrainei”, a mai spus Volosin, citat de mass-media de la Chisinau. Anterior, ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Konstantin Grishenko, a declarat, de la tribuna Radei Supreme de la Kiev, ca Moldova nu-si îndeplineste angajamentele asumate în cazul porţiunii de teren de pe traseul Odesa-Reni, din zona satului Palanca si ca încearca sa identifice noi pretexte pentru a tergiversa cedarea acestui teritoriu. „Poziţia noastra este clara. Toata lumea înţelege ca Moldova trebuie sa-si îndeplineasca obligaţiile asumate cu mulţi ani în urma. Orice tergiversari si pretexte sunt inacceptabile pentru Ucraina”, a spus Grishenko. „Cred ca dupa alegerile din 5 iunie din Moldova, ar trebui sa purtam discuţii serioase la nivel inter-guvernamental, pentru a transa respectiva chestiune. Este clar ca problema porţinunii de teren de pe traseul Odesa-Reni, din zona Palanca, va fi pusa de caztre noi în mod principial. Daca o vom rezolva, atunci vom putea discuta si despre intensificarea relaţiilor economice dintre statele noastre”, a mai spus ministrul de Externe al Ucrainei.
Sprijiniti de Moscova, comunistii au aratat ca sunt capabili sa scoata in strada zeci de mii de oameni, pe 9 mai. Despre sprijinul financiar primit de candidatul comunist Igor Dodon din Rusia s-a scris pe larg in presa din Basarabia. Moscova a pornit o campanie mediatica fara precedent. Iar, in ajutorul acesteia, se pare ca a venit si Kievul, care are, de asemenea, interese economice si geo-politice in pastrarea Chisinaului in sfera de influenta rasariteana. Bineinteles, mijloacele KGB-iste au fost folosite din plin. Un exemplu concludent este acela ca, incepand cu 22 aprilie 2011, au fost editate si raspandite in Chisinau aproximativ 50.000 de exemplare ale pretinsei publicatii periodice „Ziarul de Chisinau”, folosindu-se machetele, rubricile si sloganul saptamanalului “Ziarul de Garda”. Victima a unei metode similare a fost si consacratul cotidian TIMPUL. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, redactia Ziarului de Garda (ZdG) a sesizat organul de urmarire penala al MAI ca ziarele distribuite ilegal contin logoul, corpul de litera, numele de rubrici ale redactiei ZdG. Totodata, redactia a considerat ca prin publicatiile ilegale i-a fost cauzat un prejudiciu moral, estimat la circa 500.000 lei. “Urmare actiunilor investigativ-operative, Serviciile specializate ale MAI au retinut noaptea trecuta doua persoane, suspectate de editarea editiilor false ale ziarelor ‘Timpul de Chisinau’ si ‘Ziarul de Chisinau’”. Luni, in cadrul unei conferinte de presa, MAI de la Chisinau a anuntat ca a descoperit autorii falselor tiparituri. Este vorba despre doi cetateni ucraineni. “Urmare actiunilor investigativ-operative intreprinse, au fost retinute doua persoane suspectate de editarea publicatiilor false. In urma perchezitiilor intr-un apartament inchiriat de cei doi, au fost depistate mai multe numere a ziarelor falsificate, tehnica de calcul, precum si mostre ale unor ziare falsificate in limba ucraineana. Datorita interventiei operative a politiei a fost prevenita aparitia unei noi publicatii false, copie a unui ziar popular din Moldova, in care urmau sa fie amplasate materiale denigratoare la adresa unui concurent electoral (n.red. – Dorin Chirtoaca, candidatul PL, ulterior PL+PLDM). Prin actiunile angajatilor MAI a fost prevenita posibilitatea raspandirii largi, la 9 mai, a clonei ziarului Timpul. Conform probelor administrate se preconiza sa fie realizate editii speciale a mai multor ziare, inclusiv in limba rusa, sub semnatura unor candidati electorali de etnie rusa”, precizeaza MAI.
