Starea de urgență din Turcia, prelungită încă 3 luni de Erdogan

Starea de urgență din Turcia, prelungită încă 3 luni de Erdogan

Turcia, dominată de starea de urgență

Turcia, dominată de starea de urgență

Parlamentul de la Ankara va vota săptămâna viitoare prelungirea stării de urgenţă cu încă trei luni, relatează surse politice de la Ankara, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Guvernul turc susţine că este nevoie de starea de urgenţă pentru a combate terorismul, în special acţiuni ale mişcării clericului Fethullah Gulen, acuzat de Ankara că a organizat lovitura de stat eşuată din 2016.

Armă politică

Postul de televiziune NTV şi ziarul pro-guvernamental Sabah au anunţat vineri că membrii Consiliului Naţional de Securitate şi cabinetul de miniştri urmează să se reunească săptămâna viitoare pentru a recomanda prelungirea stării de urgenţă, care va fi apoi supusă la vot miercuri în parlamentul unicameral turc, controlat de AKP, partidul președintelyu Recep Tayyip Erdogan.
Circa 50.000 de persoane au fost arestate şi peste 150.000 au fost demise din funcţie prin decrete sau ordine emise în cadrul stării de urgenţă. Aproape zilnic alte persoane sunt arestate pentru acuzaţii de terorism, în baza legislației care a intrat în vigoare după ce starea de urgenţă a fost instituită.

Îngrijorare occidentală

Mulţi dintre cei arestaţi sau demişi sunt bănuiţi că ar avea legături cu mişcarea Gulen, serviciile speciale de la Ankara declanșând diferite operațiuni secrete în urma cărora peste 100 de persoane acuzate au fost aduse în Turcia din diferite state. Aliaţii occidentali ai Turciei, inclusiv state membre UE și NATO, şi-au exprimat în numeroase rânduri îngrijorarea, mai ales cu privire la arestarea a zeci de angajaţi din domeniul mass-media.
‘Statele Unite invită guvernul turc să pună capăt stării de urgenţă prelungite, să-i elibereze pe cei reţinuţi în mod arbitrar şi să ia măsuri concrete pentru a proteja statul de drept’, a declarat la Viena diplomatul american Michele Siders, adresându-se Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare (OSCE) în Europa. (V.D.)

Share our work
Ungaria intensifică războiul diplomatic total împotriva Ucrainei

Ungaria intensifică războiul diplomatic total împotriva Ucrainei

Procesul de apropiere al Ucrainei de Uniunea Europeană, amenințat de disputele dintre Kiev și Budapesta

Procesul de apropiere al Ucrainei de Uniunea Europeană, amenințat de disputele dintre Kiev și Budapesta

Budapesta „va readopta bucuroasă poziția pro-Ucraina dacă Kievul oferă garanţii legale că Ucraina va aduce modificări substanţiale la legea sa a educaţiei şi va amâna punerea ei în aplicare până în 2023”, a declarat recent reporterilor ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, informează MTI, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Vorbind în marja unei întâlniri a omologilor săi din UE desfăşurată la Bruxelles, Szijjarto a insistat că importanţa geopolitică a Ucrainei „nu scuteşte această ţară de obligaţia de a respecta dreptul internaţional şi de a proteja minorităţile etnice”, el cerând de asemenea guvernului ucrainean să iniţieze „discuţiile necesare” cu maghiarii din Ucraina.

Condiții clare

Ungaria şi UE se aşteaptă ca Ucraina să urmeze recomandările Comisiei de la Veneţia, să negocieze cu minorităţile etnice şi să respecte interdicţia de a priva comunităţile de drepturile dobândite, a spus Szijjarto. În ceea ce priveşte planificatul amendament al Ucrainei la legea sa privind limba, potrivit căruia o minoritate naţională ar putea utiliza oficial propria limbă doar dacă proporţia ei în cadrul societăţii locale reprezintă 33% (în creştere faţă de 10% în prezent), Szijjarto a considerat că propunerea este inacceptabilă.

Îngrijorare maghiară

În cursul întâlnirii, Szijjarto şi-a exprimat îngrijorarea faţă de planurile ucrainene de a transfera un batalion al armatei naţionale din estul Ucrainei la Berehove. El a spus că motivul avansat de Ministerului Apărării ucrainean, care susţine că deplasarea de trupe este impusă de „ameninţările la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei”, este chiar şi mai „îngrijorător”. „Aceasta înseamnă că Kievul consideră comunitatea etnică maghiară drept o ameninţare, un lucru îngrozitor şi pe care Ungaria îl respinge în modul cel mai ferm”, a insistat el.

Szijjarto a subliniat că Ungaria a sprijinit eforturile Ucrainei de a elimina obligativitatea vizelor pentru cetăţenii ucraineni în statele UE, precum şi pentru a ajunge la un acord de asociere cu blocul comunitar.

Budapesta amenință Kiev-ul cu NATO

Budapesta amenință Kiev-ul cu NATO

Ucraina, sabotată la NATO

„În ceea ce priveşte Ucraina, Ungaria nu are alt instrument decât să contracareze eforturile internaţionale ale Kievului”, a spus Szijjarto, adăugând că Ungaria şi-a retras sprijinul pentru desfăşurarea unei reuniuni a miniştrilor apărării din NATO şi Ucraina la Kiev în aprilie, precum şi pentru un summit NATO-Ucraina planificat pentru vară. „Ungaria va sprijini aceste obiective doar dacă Ucraina îndeplineşte cerinţele menţionate şi va respecta obligaţiile sale internaţionale”, a conchis Szijjarto.

Acuzații de la Budapesta

„Ne asumăm toate disputele şi luptele pentru apărarea maghiarilor, fie în Ungaria, fie în afara graniţelor ţării”, a declarat ministrul ungar de externe la o conferinţă de presă susţinută la Budapesta. El a subliniat că „în Ucraina este clar că partidele şi ideologiile extremiste şi naţionaliste se află în plină expansiune. Această tendinţă poate fi observată de mult, pe de o parte, la Kiev, în deciziile Parlamentului ucrainean, iar pe de altă parte, în Transcarpatia, unde maghiarii sunt supuşi permanent atacurilor şi intimidărilor”.

Péter Szijjártó a mai precizat că a purtat discuţii de mai multe ori cu liderii OSCE şi a solicitat de la aceştia ca observatorii speciali ai organizaţiei să fie prezenţi permanent nu numai în partea estică a Ucrainei, ci şi în partea vestică, precum şi în Transcarpatia, şi să adopte o poziţie pentru ca maghiarii din Transcarpatia să numai fie intimidaţi şi să nu mai aibă loc atacuri asupra acestei comunităţi.

„Atât secretarul general al OSCE, cât şi Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale au reacţionat pozitiv, corect şi deosebit de deschis faţă de această iniţiativă”, a mai precizat oficialul ungar.

Ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, vârf de lance în ofensiva diplomatică maghiară

Ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, vârf de lance în ofensiva diplomatică maghiară

OSCE pentru Transcarpatia

Ministrul afacerilor externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a avut, recent, o întrevedere cu reprezentanţi ai Uniunii pentru Cultura Maghiară din Transcarpatia, al cărui sediu a fost incendiat de două ori în cursul lunii februarie 2018.

În cadrul întrevederii, Szijjártó s-a pronunţat în favoarea extinderii prezenței misiunii OSCE în Transcarpatia, regiune din vestul Ucrainei. „Ne îngrijorează tot mai mult seria de atacuri asupra minorității maghiare. Așteptăm ca autorităţilor ucrainene să garanteze siguranța maghiarilor din Transcarpatia și salutăm prezența sporită a observatorilor OSCE în regiune” – a remarcat şeful diplomaţiei maghiare.

Totodată, Szijjártó a subliniat că se așteaptă ca Ucraina să asigure securitatea maghiarilor din această regiune. „Ungaria va sprijini din nou aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei numai în cazul în care nu vor fi implementate legi care restricționează drepturile maghiarilor” – a adăugat Péter Szijjártó.

Autonomie etnică

Mass-media de la Kiev a relatat pe larg faptul că în urmă cu câteva săptămâni ambasadorul Ungariei în Ucraina, Ernő Keskeny, a declarat că nu există nimic în neregulă legat de o autonomie maghiară în Transcarpatia și a atras atenţia că „solicitările minorității maghiare din regiune de a obține autonomie nu sunt o formă de separatism”. Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev a comunicat că ambasadorul ungar şi-a depășit atribuţiile, iar ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Vasil Bondar, a declarat că înfiinţarea unei autonomii maghiare în regiunea Transcarpatia„este imposibilă prin definiție”

Atribuții depășite

Ministrul adjunct al afacerilor externe al Ucrainei, Olena Zerkal, a declarat că ambasadorul Ungariei la Kiev, Ernő Keskeny, şi-a depășit atribuţiile prin declaraţia potrivit căreia Budapesta va continua să blocheze aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei, din cauza legii ucrainene a educaţiei. Totodată, oficialul ucrainean a menţionat că „este planificată o discuție cu partea ungară în acest sens”. „Avem programată o întâlnire cu partea ungară referitoare la faptul că ambasadorul își depășește atribuţiile de diplomat în Ucraina” – a subliniat Zerkal, adăugând că Ucraina nu şi-a schimbat poziţia cu privire la legea educației. „Ungurii se joacă de-a alegerile nu numai pe teritoriul nostru, ci şi în România, şi în Slovacia. România sunt deja în UE, iar noi încă depindem de modul în care ungurii se comportă în cadrul NATO. În același timp, cred că noi am adoptat o poziție destul de dură, o poziţie neschimbată atât în privinţa legii învățământului, cât şi privind alte chestiuni” – a explicat ministrul adjunct al afacerilor externe de la Kiev.

Lege controversată

Amintim că ambasadorul Ungariei în Ucraina, Ernő Keskeny, a declarat că Budapesta va continua să blocheze aspirațiile internaționale ale Kievului până la modificarea noii legi ucrainene a educației. „Poziția noastră este următoarea: atâta timp cât Ucraina nu modifică articolul 7 din Legea educaţiei, noi nu putem sprijini aspirațiile internaționale ale Ucrainei” – a subliniat ambasadorul, comentând decizia Ungariei de a blocara reuniunile Ucraina-NATO. Totodată, diplomatul a remarcat că, în opinia sa, astfel de acțiuni ale conducerii ungare nu reprezintă un șantaj în relaţia cu partea ucraineană. „Este o nouă confuzie. Ucraina, prin adoptarea legii învățământului, o lege care încalcă grav drepturile minorităților, nu doar că nu îşi respectă angajamentele față de Uniunea Europeană, ci ignoră şi obligațiile asumate față de NATO. Ucraina, în cadrul programului național anual de pregătire pentru aderarea la NATO, s-a angajat să respecte și să promoveze drepturile minorităților, însă adoptarea noii legi privind educația este absolut contrară acestui principiu” a explicat ambasadorul Ungariei în Ucraina, Ernő Keskeny, citat de mass-media. (N.G./M.I.)

Share our work
Misiunea OSCE din Ucraina, prelungită pentru un an

Misiunea OSCE din Ucraina, prelungită pentru un an

Misiunea OSCE rămâne în Ucraina pentru încă un an

Misiunea de observatori OSCE rămâne în Ucraina pentru încă un an

Misiunea de 1.000 de observatori a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) va putea să mai rămână în Ucraina încă un an, a decis OSCE joi la Viena, relatează mass-media europeană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘‘Negocierile nu sunt uşoare, dar putem fi mândri de rezultate”, a scris pe Twitter emisarul italian Luca Frattini, a cărui ţară deţine în acest an preşedinţia OSCE.

Decizie unanimă

În ultimii patru ani, observatorii OSCE, neînarmaţi, au monitorizat armistiţiul fragil dintre forţele guvernului ucrainean şi separatiştii proruşi din estul ţării.

Rusia a susţinut decizia unanimă luată de OSCE, confirmând așteptările mediilor diplomatice occidentale. Decizia adoptată joi survine după ce recent s-a înregistrat o reducere a numărului de încălcări ale armistiţiului şi de victime în rândul civililor.

Căștile albastre, motiv de conflict

Conform agenției germane DPA, în prezent au loc negocieri, la care participă Rusia şi SUA, privind desfăşurarea de trupe ONU de menţinere a păcii, alături de observatorii OSCE, în estul Ucrainei. Cele două părți nu pot ajunge la un numitor comun, Kiev-ul dorind ca acest contingent de căști albastre să fie desfășurat pe frontiera de stat ruso-ucrainene, iar Moscova și forțele separatiste pro-ruse insisitând să fie desfășurat strict pe linia de contact dintre insurgenți și forțele guvernamentale ucrainene. (N.G.)

Share our work
Javelin-ul american, speranța Kiev-ului în Donbass

Javelin-ul american, speranța Kiev-ului în Donbass

Sistemele Javelin, simbol al colaborarii militare dintre SUA și Ucraina

Sistemele Javelin, simbol al colaborarii militare dintre SUA și Ucraina

Administrația Trump urmează să aprobe un pachet de ajutor pentru Ucraina, inclusiv 210 rachete anti-tanc și 35 de lansatoare Javelin, relatează surse diplomatice, citate de mass-media internațională, preluate de KARADENIZ PRESS. Rusia consideră că planul, care este foarte diferit de ceea ce a promis administrația americană anterioară, referitoare la ajutorul non-letal, „trimite forțele ucrainene direct la război”.

Și ministrul ucrainean al Apărării,  Stepan Poltorak, a făcut anterior un anunț privind primirea unor sisteme de rachete anti-tanc Javelin, după vizita la Washington de acum câteva săptămâni. La rândul său, în data de 17 ianuarie, și șeful Statului Major al forțelor armate ucrainene,Viktor Muzhenko, a declarat că rachetele Javelin ar putea fi furnizate în șase luni.

Sprijin crescut

”Scopul nostru este să suplinim golurile din dotările cu armament ale armatei ucrainene, să creștem capacitatea forțelor armate de a-și proteja teritoriul” a declarat emisarul special american în Ucraina, Kurt Volker. „Da, rachetele Javelin vor fi parte acestui ajutor, dar va fi mult mai mult decât atât”, a spus emisarul special american în Ucraina, Kurt Volker, pentru siteul ucrainean  Eurointegration.com.ua., citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Valoarea totala a lotului de complexe Javelin livrate Ucrainei se ridica la 47 de milioane de dolari a mai arătat sursa citată.

El a subliniat că administrația Trump a eliminat limitarea ajutorului din timpul președintelui Barack Obama, care se referea la ajutor non-letal, simplificând, practic, capacitatea Washingtonului de a sprijini Ucraina într-un conflict armat, reţine sursa citată.

Armament american pentru Ucraina

Ucraina va putea să cumpere armele de care are nevoie de la SUA, iar parte din acest sprijin va fi gratuit, a declarat reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, într-un interviu pentru Evropeiska Pravda, citat de mass-media internațională. „Va fi o combinație de abordări: menținem asistența oferită gratuit, dar, în același timp, Ucraina are dreptul să cumpere acele arme care îi lipsesc”, a spus el.

Volker insistă că scopul SUA nu este sa agraveze conflictul prin furnizarea de arme letale, ci de a ajuta Ucraina să se apere mai eficient. „Ucraina ca stat independent are dreptul la protecție și putem susține capacitatea sa de apărare”, a spus diplomatul SUA.

Reamintim că autoritățile de la Kiev încearcă să negocieze cu SUA și achiziționarea unor sisteme de armament performante anti-aeriene, precum și posibila achiziționare a unor nave de luptă americane pentru consolidarea flotei militare, grav afectate în urma crizei crimeene din 2014.

Condiții stricte

SUA și Ucraina vor încerca să împiedice să cadă în mâinile dușmanului noul armament livrat armatei ucrainene, in special complexele antitanc Javelin, scria anterior The Wall Street Journal, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Publicația arată că noul armament va fi stocat în depozitele Forțelor Armate ale Ucrainei în locații permanente situate departe de frontul din Donbas. Totodata, militarii americani care antrenează soldații ucraineni la poligonul Yarovoi, vor întreprinde inspectii regulate în depozitele armatei ucrainene pentru a monitoriza numărul acestor compexe.

Ziarul remarca că această condiție a Washingtonului a fost impusa din cauza temerilor ca nu cumva rachetele Javelin sa cadă în mâinile inamicului, dacă armata Ucrainei va începe eventual operațiuni ofensive. „Aceasta nu este o problemă teoretică”, subliniază WSJ.

Victorie psihologică rusă

După 2014, Statele Unite ale Americii au transferat armatei ucrainene radare antibaterie cu rază scurtă, si cateva fragmente a unui astfel radar au fost capturate de armata rusa și forțele paramilitare separatiste în timpul luptelor acerbe care s-au dat in zona Debalțevo, confruntări soldate cu mii de morți și răniți din ambele părți.

O sursa apropiata Ministerului Apararii din Ucraina a declarat că capturarea fragmentelor radarului a fost o “victorie psihologica” a rușilor, in sens ca ”le-am făcut-o” americanilor, ”le-am sters nasul“, consideră autorii.

Transferul de sisteme antitanc de ultimă generație catre Kiev va asigura ca actualul conflict armat de mica intensitate din Donbas sa nu treaca, la ordinul Kremlinului, in faza unor ostilitățile pe scară largă, așa cum a fost în anii 2014-2015.

Liderii separatiști pro-ruși amenință că vor captura sisteme Javelin

Liderii separatiști pro-ruși amenință că vor captura sisteme Javelin

Rusia acuză SUA că înarmează militarii ucraineni

Anterior, Alexander Lukashevich, ambasadorul Rusiei la OSCE, a declarat că membri ai unor unităţi militare naţionaliste ucrainene sunt înarmate cu armament de provenienţă americană, inclusiv sisteme antitanc, informează agențiile de presă ruse.

Potrivit oficialului rus, compania AirTonic USA livrează lansatoare portabile de grenade Kievului încă din aprilie 2017. Lukashevich a mai afirmat că de la începutul acestui an au fost observate de mai multe ori drone şi avioane de recunoaştere/spionaj americane în zona frontierei între regiunile separatiste proruse din Donbas şi restul Ucrainei.

La rândul lor, liderii separatiști pro-ruși din Donbass au criticat la unison posibilitatea echipării trupelor ucrainene cu Javelin. Aceștia au amenințat că vor captura sisteme Javelin pentru a fi folosite împotriva forțelor ucrainene. Akhra Avidzba, liderul brigăzii separatiste Piatnachka, citat de mass-media separatistă, a declarat că va captura sistemele Javelin și alte sisteme de armament occidentale din dotarea Ucrainei pentru a le păstra drept suveniruri ale victoriei.

Întâlnire strategică

Anterior ministrul Apărării din Ucraina, Stepan Poltorac, declara, într-un interviu acordat pentru ”Vocea Americii, că decizia de a transfera Ucrainei rachete anti-tanc americane  ”Javelin” va fi adoptată ”în timp foarte util”. ”Am discutat mecanismul de transfer al armelor anti-tanc. Am abordat și alte aspecte legate de pregătirea personalului și ordinea transferului. Cred că decizia de a transfera ”Javelin” către Ucraina va fi făcută  în timp foarte util și foarte corect„, a spus Poltorak, cunoscut pentru retorica sa dură la adresa separatiștilor din Donbass.

Potrivit ministrului de la Kiev,  nu este important când Ucraina va primi aceste complexe anti-tanc, ci faptul că acestea vor fi furnizate. „Acesta este un semnal foarte serios și puternic pentru Ucraina că nu a rămas singură în fața Rusiei. Este un semnal pentru Rusia  că suntem susținuți de întreaga lume. În plus, este un semnal puternic pentru alți colegi cu care conlucrăm de a dinamiza cooperarea cu Ucraina”, a explicat ministrul Apărării de la Kiev. (Mihai Isac/N.G.)

Share our work
OSCE: Risc crescut de escaladare a conflictului din Ucraina

OSCE: Risc crescut de escaladare a conflictului din Ucraina

Fortele separatiste pro-ruse din Donbass ameninta cu reluarea ostilitatilor

Fortele separatiste pro-ruse din Donbass ameninta cu reluarea ostilitatilor

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a avertizat asupra riscului escaladării conflictului armat în estul Ucrainei. „Peste tot observăm că părţile se pregătesc sa continue conflictul sau chiar să-l escaladeze”, a declarat prin legătură video Alexander Hug, adjunctul şefului misiunii speciale a OSCE de monitorizare pentru Ucraina, citat de KARADENIZ PRESS. În ultimele zile, membrii misiunii OSCE au observat cum părţile aflate în conflict în estul Ucrainei sapă noi tranşee, amplasează noi mine şi îşi întăresc prezenţa militară, a mai spus Hug. „În loc să retragă armele şi să demineze, se pare că părţile fac de fapt contrariul”, a notat el.

Eşecul părţilor de a respecta încetarea focului anunţată a provocat victime civile în ultima săptămână, a afirmat Hug, adăugând că o persoană a fost ucisă şi o alta rănită când un autobuz civil care traversa linia de contact a fost lovit de focuri de armă de calibru redus. Conflictul dintre trupele guvernamentale şi insurgenţii proindependenţă în estul Ucrainei a început în aprilie 2014 şi a ucis până acum peste 10.000 de persoane.

La 20 decembrie 2017, Grupul Trilateral de Contact pentru soluţionarea crizei în Ucraina a ajuns la un acord privind încetarea focului, începând cu 23 decembrie, pentru ca civilii să poată celebra sărbătorile de iarnă. Peste 30 de runde anterioare de încercări de armistiţiu au eşuat, cele doua părţi acuzându-se reciproc de încălcarea încetării focului.

Relațiile dintre Kiev și Moscova se deriorează și mai mult

Autorităţile de la Kiev au denunţat deja circa 35 de documente bilaterale ruso-ucrainene, urmând ca în perioada următoare să fie denunţate alte opt, a declarat ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin, citat marţi de agenţia de presă Unian. ”Conform situaţiei de la sfârşitul anului trecut, noi am denunţat – dacă nu mă înşel – 35 de diferite documente cu Rusia, în special acorduri interstatale, interguvernamentale, interdepartamentale”, a indicat Klimkin într-o conferinţă de presă, luni, în care a prezentat un bilanţ al activităţii diplomaţiei ucrainene pe anul trecut. La rând aşteaptă alte opt acorduri dintre Ucraina şi Rusia, a adăugat el.

Referitor la negocierile privind soluţionarea conflictului din Donbas, Pavlo Klimkin nu a exclus ca la Conferinţa pentru securitate de la Munchen, preconizată pentru 16-18 februarie, să aibă loc o întâlnire a miniştrilor de externe din ţările participante la aşa-numitul format ”Normandia” de negocieri privind situaţia din estul Ucrainei. Acest format include Franţa, Rusia, Ucraina şi Germania şi a fost creat odată cu discuţiile dintre liderii celor patru ţări, în iunie 2016, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la debarcarea aliaţilor în Normandia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Share our work