Conflictul din Ucraina, obiectivul Președinției slovace a OSCE în 2019

Conflictul din Ucraina, obiectivul Președinției slovace a OSCE în 2019

Slovacia preia președinția OSCE

Slovacia preia președinția OSCE

Slovacia a preluat marţi, de la Italia, preşedinţia anuală rotativă a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), relatează serviciul de presă al organizației, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ministrul slovac de externe Miroslav Lajcak a desemnat recent conflictul din Ungaria vecină ca principala temă a preşedinţiei ţării sale. Printre alte priorităţi se numără prevenţia, întărirea instituţiilor internaţionale şi un „viitor securizat”.

Miroslav Lajcak va prezenţa planurile concrete ale ţării sale la 10 ianuarie la Viena. Ministrul slovac de externe este un diplomat cu experienţă, el prezidând timp de un an, până în septembrie 2018, Adunarea Generală a ONU. În perioada 2007-2009, acesta a fost înaltul reprezentant al UE în Bosnia-Herțegovina, stat balcanic grav afectat de războiul civil din anii 90.

OSCE, care are sediul la Viena şi printre ai cărei membri se numără 57 de reprezentanţi din Europa, Asia Centrală şi America de Nord, şi-a dedicat o bună parte din eforturi în gestionarea crizelor din Europa de Est în ultimii ani, inclusiv conflictul din 2014 din Ucraina.

OSCE în Marea Azov

Ucraina şi-a informat partenerii din aşa-numitul format „Normandia”, inclusiv Franța și Germania, cu privire la intenția Kievului de a ridica, la negocierile de la Minsk, problema consolidării prezenței misiunii OSCE în apele Mării Negre și ale Mării Azov – a anunţat anterior reprezentantul Ucrainei în cadrul grupului de negocieri, prim-vicepreședintele Parlamentului ucrainean, Irina Gheraşcenko, citat de RADOR și Interfax, preluate de KARADENIZ PRESS. Oficialul de la Kiev a precizat că Ucraina cere ca misiunea OSCE să fie prezentă inclusiv în Crimeea anexată, fiindcă „misiunea specială de monitorizare are dreptul de a-şi desfăşura activitatea pe întreg teritoriul Ucrainei”.

Monitorizarea Crimeei

„Suntem foarte îngrijorați de militarizarea Crimeii, peninsulă cunoscută anterior în special ca destinaţie turistică. În Crimeea nu au existat niciodată atât de multe arme. Solicităm monitorizarea acestui teritoriu ucrainean. Suntem foarte preocupați de faptul că peninsula Crimeea rămâne închisă oricărei misiuni de observare, indiferent că este vorba despre OSCE, Crucea Roșie sau ONU, ai căror reprezentanţi nu au voie să inspecteze închisorile de acolo, pentru a preveni tortura” – a explicat parlamentarul ucrainean. Potrivit Irinei Gheraşcenko, reprezentanții Rusiei în grupul de negocieri de la Minsk evită orice discuţie pe tema situaţiei din Marea Azov, Crimeea și din strâmtoarea Kerci.

Merkel refuză militar Ucraina

Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a îndemnat anterior autoritățile ucrainene la reţinere, după apelul preşedintelui Petro Poroșenko ca NATO să trimită nave în Marea Azov pentru a se opune Rusiei în conflictul din largul Crimeei. „Nu poate exista o soluţie militară la aceste confruntări”, a insistat Angela Merkel la Berlin, în timpul unui forum economic germano-ucrainean.
Acuzându-l totodată pe preşedintele rus Vladimir Putin de escaladarea tensiunilor, Merkel a subliniat că partea ucraineană trebuie „să dea dovadă de înţelepciune, pentru că nu vom putea soluţiona problemele decât rămânând raţionali şi discutând unii cu alţii”.

„Pentru că toate acestea trebuie puse în totalitate pe seama preşedintelui rus. După ce acest pod a fost inaugurat în mai, condiţiile de navigaţie au fost înrăutăţite”, a spus cancelarul federal german. Angela Merkel a promis că va face totul pentru ca partea ucraineană, în special oraşul Mariupol, să rămână accesibile pe cale maritimă. (N.G.)

Share our work
Kievul cere consolidarea misiunii OSCE în Marea Azov

Kievul cere consolidarea misiunii OSCE în Marea Azov

Bătălia pentru Marea Neagră și Marea Azov se intensifică

Bătălia pentru Marea Neagră și Marea Azov se intensifică

Ucraina şi-a informat partenerii din aşa-numitul format „Normandia”, inclusiv Franța și Germania, cu privire la intenția Kievului de a ridica, la negocierile de la Minsk, problema consolidării prezenței misiunii OSCE în apele Mării Negre și ale Mării Azov – a anunţat reprezentantul Ucrainei în cadrul grupului de negocieri, prim-vicepreședintele Parlamentului ucrainean, Irina Gheraşcenko, citat de RADOR și Interfax, preluate de KARADENIZ PRESS. Oficialul de la Kiev a precizat că Ucraina cere ca misiunea OSCE să fie prezentă inclusiv în Crimeea anexată, fiindcă „misiunea specială de monitorizare are dreptul de a-şi desfăşura activitatea pe întreg teritoriul Ucrainei”.

Monitorizarea Crimeei

„Suntem foarte îngrijorați de militarizarea Crimeii, peninsulă cunoscută anterior în special ca destinaţie turistică. În Crimeea nu au existat niciodată atât de multe arme. Solicităm monitorizarea acestui teritoriu ucrainean. Suntem foarte preocupați de faptul că peninsula Crimeea rămâne închisă oricărei misiuni de observare, indiferent că este vorba despre OSCE, Crucea Roșie sau ONU, ai căror reprezentanţi nu au voie să inspecteze închisorile de acolo, pentru a preveni tortura” – a explicat parlamentarul ucrainean. Potrivit Irinei Gheraşcenko, reprezentanții Rusiei în grupul de negocieri de la Minsk evită orice discuţie pe tema situaţiei din Marea Azov și din strâmtoarea Kerci.

Merkel refuză militar Ucraina

Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a îndemnat anterior autoritățile ucrainene la reţinere, după apelul preşedintelui Petro Poroșenko ca NATO să trimită nave în Marea Azov pentru a se opune Rusiei în conflictul din largul Crimeei. „Nu poate exista o soluţie militară la aceste confruntări”, a insistat Angela Merkel la Berlin, în timpul unui forum economic germano-ucrainean.
Acuzându-l totodată pe preşedintele rus Vladimir Putin de escaladarea tensiunilor, Merkel a subliniat că partea ucraineană trebuie „să dea dovadă de înţelepciune, pentru că nu vom putea soluţiona problemele decât rămânând raţionali şi discutând unii cu alţii”.

„Pentru că toate acestea trebuie puse în totalitate pe seama preşedintelui rus. După ce acest pod a fost inaugurat în mai, condiţiile de navigaţie au fost înrăutăţite”, a spus cancelarul federal german. Angela Merkel a promis că va face totul pentru ca partea ucraineană, în special oraşul Mariupol, să rămână accesibile pe cale maritimă.

Permanentizarea prezenței militare navale a NATO în Marea Neagră îngrijorează Kremlinul

Permanentizarea prezenței militare navale a NATO în Marea Neagră îngrijorează Kremlinul

Războiul declarațiilor

Anterior, Petro Poroșenko a declarat că Vladimir Putin, prin acțiunile demarate în ultimii ani, își dorește anexarea întregii Ucrainei.

„Nu credeți minciunile spuse de Putin! Putin își dorește vechiul imperiu rus. Crimeea, Donbas, întreaga țară. Ca țar rus, așa cum se vede, imperiul său nu poate funcționa fără Ucraina. Ne vede ca pe colonia sa”, a declarat Poroșenko.
La rândul său, liderul de la Kremlin a acuzat autoritățile de la Kiev că întrețin rusofobia în rândul cetățenilor din Ucraina. Printre declarațiile președintelui rus, una s-a remarcat prin „expresivitate”. „Kievul întreține în mod activ sentimentele anti-rusești. Asta e tot ce au. Și funcționează. Dacă (cetățenii – n.r.) vor vrea să mănânce bebeluși la micul dejun începând de mâine, probabil că le vor servi bebeluși”, a declarat Vladimir Putin.

Miza Nord Stream 2

Poroşenko a cerut anterior Germaniei, cel mai mare şi mai bogat cumpărător al exporturilor de gaze ale Moscovei, să oprească construcţia unui gazoduct submarin ce ar permite Rusiei să furnizeze direct gaz Germaniei, ocolind Ucraina.
„Avem nevoie de o reacţie puternică, fermă şi clară la adresa comportamentului agresiv al Rusiei”, a declarat el pentru Funke. „Asta înseamnă şi oprirea proiectului de gazoduct Nord Stream 2”, a adăugat el.
Germania consideră conducta, care este construită de compania energetică deţinută de statul rus Gazprom, ca o investiţie privată. Dar Merkel i-a recunoscut recent „dimensiunile politice” şi a spus că prin Ucraina trebuie să continue să treacă gazul rusesc vândut Europei de Vest.
Oficiali germani au declarat miercuri că poziţia lor asupra conductei a rămas neschimbată şi că discuţiile privind înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei, cerute de Statele Unite şi de mulţi politicieni europeni, sunt „premature”.

Armata Ucrainei, antrenată de specialiști britanici

Armata Ucrainei, antrenată de specialiști britanici

Kremlinul, pregătit pentru mutarea NATO

Navele NATO nu vor putea intra în Marea Azov, chiar dacă se decide să fie trimise acolo, a declarat ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, într-un interviu acordat pentru Euractiv, citat de mass-media internațională. Amenințările oficialului rus vin la câteva săptămâni după ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană.
„Teoretic, ei pot veni într-o vizită amicală, cu consimțământul Rusiei și Ucrainei. Dar mă îndoiesc că Rusia va da acordul pentru o astfel de vizită. Ei nu vor trece în niciun caz”, a spus Cijov.

Întrebat dacă, cumva, cuvintele sale înseamnă că rușii vor tampona navele NATO, la fel cum au făcut în cazul celor ucrainene, Cijov a răspuns că „aceasta va depinde de comportamentul lor”.

„Dar sunt sigur că în NATO nu sunt atât de proști încât să depună astfel de eforturi periculoase și riscante”, a adăugat ambasadorul rus, citat de mass-media regională.

Cosmosul, armă politică

Comentând apelul la NATO al președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, care a cerut ca alianta sa trimită nave în Marea Azov, Cijov a spus: „El poate invita forțele aeriene ale planetelor Marte și Venus împreună, dar acest lucru puțin probabil va avea vreo importanță”.

Reamintim că, într-un interviu acordat recent ziarului german Bild, Poroșenko a spus că țările NATO ar trebui să trimită mai multe nave în Marea Azov pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i garanta securitatea.

Oficialii NATO au declarat că prezența navelor sale militare în Marea Neagră este deja destul de semnificativă.

Refuz cu repetiție

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat anterior că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană. În interviul acordat RT France, Paris Match și Le Figaro, șeful diplomației ruse a menționat că în conformitate cu Acordul ruso-ucrainean privind Marea Azov, Kievul are nevoie de acceptul Moscovei în ceea ce privește anumite acțiuni în acest bazin. Anterior, Ucraina a acuzat Rusia că blochează accesul vaselor sale în Marea Azov.

Serghei Lavrov a mai declarat că Occidentul acționează provocator atunci când recurge la modernizarea infrastructurii de transport. Moscova consideră că, astfel, tehnica militară NATO poate să ajungă mai ușor la granițele Rusiei.
Menționăm că, în acest moment, Federația Rusă deține superioritatea absolută din punct de vedere al navelor de luptă și avianelor militare în bazinul Mării Azov, pe fondul controlului exercitat asupta strâmtorii Kerci. Autoritățile ruse au concentrat în Marea Azov unități specializate din Flota militară rusă din Marea Caspică, Flota Mării Baltice, alte mari unități, având sprijinul Flotei militare ruse a Mării Negre și al importantului contingent militar rus din Peninsula Crimeea.

Mobilizare ucraineană

Ucraina a început construcția unei baze militare în zona Mării Azov, situată în nordul Mării Negre, şi a mobilizat efective suplimentare în această regiune pentru a contracara ameninţările Rusiei. „Toate acţiunile din zona Mării Azov constituie elemente pentru consolidarea prezenţei ucrainene în această regiune, pentru a putea avea o reacţie adecvată la posibilele provocări lansate de Rusia”, a afirmat anterior Viktor Muzhenko, şeful Statului Major al armatei ucrainene, citat de mass-media regională, preluată de KARADENIZ PRESS.

În acest moment, Ucraina are puține nave militare în Marea Azov. La sfârșitul lunii septembrie 2018, două nave ucrainene militare auxiliare, remorcherul A-830 Korets și nava de conducere A-500 Donbass, au ajuns în portul Mariupol, cel mai important port civil și militar al Ucrainei de la Marea Azov, țintă a mai multor ofensive eșuate ale separatiștilor pro-ruși. Cele două nave au traversat, cu acordul expres al părții ruse, Strâmtoarea Kerci, pe sub Podul Crimeea, fiind suplimentate cu două vedete blindate purtătoare de artilerie moderne, de producție ucraineană. Două nave similare au fost capturate de partea rusă în timpul incidentelor recente din Marea Neagră.

Aceste eforturi susținute de consolidare a unei prezențe navale a Kiev-ului în Marea Azov, au dus la incidentul naval dintre Rusia și Ucraina de acum câteva zile, soldat cu arestarea de către Moscova a 3 nave militare și a 24 de marinari și ofițeri ucraineni, transferați deja din Crimeea la Moscova.
Administraţia SUA a cerut Rusiei „să înceteze persecutarea” navelor ucrainene şi a oferit Forţelor Navale ucrainene nave militare de patrulare.

Moscova susţine că inspecţiile maritime sunt legitime şi acuză Ucraina că ar intenţiona să impună o blocadă în jurul Crimeei. (N.G./M.I.)

Share our work
Ucraina forțează intrarea în Marea Azov

Ucraina forțează intrarea în Marea Azov

Flota militară rusă face legea în Marea Azov

Flota militară rusă face legea în Marea Azov

Ucraina va trimite din nou nave militare in porturile sale din Marea Azov, a declarat Oleksandr Turcinov, secretar al Consiliului pentru securitate nationala si aparare al guvernului ucrainean, citat de BBC, in pofida capturarii de catre Rusia a trei nave si a echipajelor lor in zona luna trecuta. „Agresiunea rusa nu va pune capat planurilor noastre de a crea un grup naval in Marea Azov”, a declarat Oleksandr Turcinov, secretar al Consiliului pentru securitate nationala si aparare al guvernului ucrainean, în interviul citat de agenția KARADENIZ PRESS.

Demers ucrainean

„Daca ne oprim si ne retragem, Rusia isi va indeplini obiectivul de a ocupa Marea Azov, de a prezenta lumii noile sale frontiere autodeterminate din Marea Neagra, legalizand de facto ocuparea Crimeii”, a adaugat el, potrivit BBC News Ucraina.

Turcinov a mai spus ca Kievul va invita reprezentanti ai NATO si ai Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) la bord data viitoare, pentru a dovedi ca Ucraina nu incalca niciun fel de reglementari. El nu a precizat cand noi nave ucrainene vor incerca sa treaca prin stramtoarea Kerci, dar a mentionat ca nu va trece mult timp pana atunci.

Relații tensionate

Ucraina si Rusia au relatii tensionate dupa anexarea in 2014 a peninsulei Crimeea de catre Moscova si conflictul din sud-estul Ucrainei dintre trupele ucrainene si separatistii sustinuti de Rusia, soldat cu peste 10.000 de morti.

Disputa s-a amplificat dupa ce Moscova a capturat luna trecuta doua nave mici si un remorcher, cu un echipaj total de 24 de marinari, in largul Crimeii, acuzandu-le ca au intrat in apele teritoriale ruse in timp se indreptau spre Stramtoarea Kerci din Marea Neagra.

SUA si Uniunea Europeana au cerut eliberarea marinarilor, iar presedintele Donald Trump si-a anulat o intalnire programata cu omologul rus Vladimir Putin in semn de protest.

Raspunzand acestor comentarii, purtatoarea de cuvant a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat ca intentia Ucrainei de a trimite nave militare prin stramtoarea Kerci este o „provocare”. (N.G.)

Share our work
Armata Ucrainei, decimată în Donbass. Ziua Apărătorului, marcată de radicalii naționaliști la Kiev

Armata Ucrainei, decimată în Donbass. Ziua Apărătorului, marcată de radicalii naționaliști la Kiev

OSCE, simplu martor în războiul din Donbass

OSCE, simplu martor în războiul din Donbass

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a dat ordin comandanților Operațiunii Forțelor Unite din Donbas să deschidă focul cu toate armele din dotare pentru a salva viețile luptătorilor ucraineni, relatează mass-media din Ucraina, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ordinul a fost dat în timpul unei întrevederi dintre Poroșenko și comandanții brigăzilor Forțelor Armate, Gărzii Naționale și Serviciul Frontierei de Stat din marja unei vizite de lucru în regiunea Hmelnițki.

„Trebuie să fim pregătiți pentru orice scenarii – atât pentru apărare, cât și pentru o contra-ofensivă eficientă”, a declarat Poroșenko. „Nu trebuie să cedăm provocărilor în zona desfășurării Operațiunii Forțelor Unite. Totuși, autorizez și ordonez să se folosească toate forțele și mijloacele aflate la dispoziția dumneavoastră în calitate de foc de răspuns, pentru salvarea vieților oamenilor noștri”, a spus președintele ucrainean.

El a subliniat că cererea sa principală este „să nu se renunțe la nicio fărâmă de pământ ucrainean” și să se „salveze fiecare soldat ucrainean”.

Estul însângerat

7 militari ucraineni au fost ucişi în ultimele zile, iar alţii au fost răniţi în estul separatist prorus, arată mass-media de la Kiev de la sfârșitul săptămânii trecute. Doi dintre militari au fost ucişi într-un bombardament, iar alţi doi au fost răniţi mortal de deflagraţia unui dispozitiv exploziv, a precizat ministerul într-un comunicat.

Cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului și folosirea armamanetului ușor și de calibru greu din dotare.

Misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), desfăşurată în zona de conflict, a anunţat într-un raport că una dintre patrulele sale a fost vizată recent de gloanţe de origine necunoscută, pe un teritoriu aflat sub controlul Kievului.

Conflictul între separatişti proruşi şi armata ucraineană s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la începutul războiului, în 2014. Kievul şi Occidentul acuză Rusia că susţine militar şi financiar rebelii, ceea ce Moscova dezminte, în pofida a numeroase probe.

Acordurile de pace de la Minsk, încheiate în 2015, şi urmate de o serie de armistiţii, au permis o reducere considerabilă a confruntărilor armate, însă izbucniri de violenţă continuă să aibă loc periodic de-a lungul liniei frontului.

Manifestări naționaliste

Mii de naţionalişti ucraineni au manifestat duminică la Kiev, cu ocazia sărbătorii naţionale a Apărătorului, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. Mulţi participanţi aveau feţele acoperite şi purtau uniforme, iar steaguri naţionaliste în culorile roşu şi negru au fluturat alături de drapelele naţionale galben-albastre.

Autorităţile au anunţat desfăşurarea a 6000 de poliţişti, dar violenţe nu s-au înregistrat.

În dimineața zilei, mii de credincioşi, printre care şi preşedintele Petro Poroşenko, au asistat la o rugăciune în centrul capitalei, sub conducerea patriarhului ortodox Filaret. Acesta a fost recunoscut joia trecută de Patriarhia Constantinopolului, deşi fusese excomunicat de biserica ortodoxă rusă. Petro Poroşenko a subliniat că „o biserică autocefală constituie o parte din strategia țării, pro-europeană şi pro-ucraineană”. În paralel, o ceremonie religioasă rivală la care au participat circa 500 de persoane a avut loc la lavra Kievo-Pecersk, aflată sub oblăduirea Patriarhiei de la Moscova. (N.G.)

Share our work
Analiză: Moscova intenționează să revitalizeze planul de federalizare a R. Moldova

Analiză: Moscova intenționează să revitalizeze planul de federalizare a R. Moldova

Pe măsură ce se apropie alegerile –

Președintele R. Moldova Igor Dodon a avut la finele lunii septembrie o întrevedere la Moscova cu reprezentantul Kremlinului pentru R. Moldova și Transnistria, Dmitri Kozak

iar falia dintre Bruxelles și Chișinău se adâncește – Rusia insistă din nou pentru federalizarea Moldovei, ceea ce i-ar consolida influența asupra Moldovei, potrivit experților. Permanentul joc de șah din Moldova, dintre forțele pro-europene și cele pro-ruse, o bătătlie permanentă dintre Uniunea Europeană și Kremlin, se apropie de un alt moment decisiv, se arată într-o analiză a Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova. 

După ce, în iunie și iulie, guvernul pro-european al Moldovei a inclus problema retragerii trupelor rusești din regiunea separatistă transnistreană pe agenda ONU, OSCE și NATO, Moscova a reacționat numindu-l, în 12 iulie, pe vice-premierul Dmitri Kozak noul reprezentant însărcinat cu dezvoltarea relatiilor comerciale și economice cu Moldova.

Pe 6 septembrie, liderul separatist transnistrean Vladimir Krasnoselski s-a întâlnit cu președintele R. Moldova, Igor Dodon, lângă Chișinău pentru a discuta rezolvarea conflictului. O zi mai târziu, Krasnoselski a fost chemat la Moscova, unde s-a întâlnit cu Kozak și unde se pare că au discutat păstrarea misiunii de menținere a păcii în regiunea separatistă.

Ulterior, pe 26 septembrie, președintele Dodon a zburat la Moscova pentru a se întâlni cu Kozak, cu care a discutat “în detaliu situația din Transnistria și despre… rezolvarea conflictului transistrean”.

Analistul politic Ion Tăbârță afirmă că Dodon și socialiștii lui pro-Kremlin întrețin o parte din planurile Rusiei pentru R. Moldova, inclusiv rezolvarea conflictului din Transistria prin federalizare.

Socialiștii au și explicat beneficiile federalizării pe site-ul lor. 

Dodon are misiunea de a pregăti societatea moldovenească pentru o posibilă federalizare a R. Moldova. El a susținut consecvent această idee în fața cetățenilor R. Moldova, ca fiind singura soluție viabilă pentru soluționarea conflictului transistrean ”, a declarat el pentru BIRN.

Odată cu apropierea alegerilor din 24 februarie 2019, Rusia încearcă tot mai mult să convingă Chișinăul și Tiraspolul să accepte o soluționare a conflictului prin federalizare, explică Tabarta. “Faptul că Rusia l-a solicitat pe Kozak înseamnă că Moscova consideră ca este un context favorabil pentru revitalizarea acestui plan”, a adăugat el.

El afirmă că Moscova a creat câteva proiecte politice în Moldova pentru a-și spori influența, inclusiv partidul de opoziție al socialiștilor și un alt partid ”marionetă”, Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, actualmente fugit in Rusia. “Kremlinul apreciază că socialiștii au șanse mari să câștige majoritatea la aceste alegeri parlamentare“, spune el.

În plus, în acest moment relațiile Moldovei cu UE sunt complicate. După alegeri, este puțin probabil să se creeze o alianță evident pro-europeană“. Tăbârță subliniază că federalizarea e importantă pentru Moscova pentru că oferă Transnistriei putere de veto în cazul viitoarelor decizii importante, cum ar fi cele referitoare la UE.

La nivel regional, asta ar trasnforma Moldova într-un avanpost al Rusiei, exercitând presiuni asupra Ucrainei în regiunea sudică a Odesei, dar și asupra României, membră a UE și NATO.

Regiunea este importantă pentru Moscova, care deține un fel de triunghi geopolitic în nordul Mării Negre, format din Donbas, Crimeea și Transnistria“, a conchis el.

Și alți analiști îi împărtășesc punctul de vedere. “Pericolul există. Vorbim de federalizarea Moldovei și de transformarea ei într-o semi-colonie rusească, în condițiile acestei federalizări, afirmă Anatol Țăranu, fost ambasador al R. Moldova la Moscova.

Un alt analist politic, Vlad Țurcanu, a declarat pentru Radio Chișinău că Moldova ar trebui să fie îngrijorată de “episoade care arată intenția permanentă a Rusiei de a o forța să accepte anumite scenarii care o fac și mai vulnerabilă decât e acum“.

Omul potrivit la locul potrivit

Postul lui Kozak a fost deținut anterior de Dmitri Rogozin, declarat persona non grata în Moldova, în august 2017, după ce a supărat autoritățile afirmând că voia să decoreze luptători transnistreni care luptaseră împotriva armatei moldovene în timpul războiului transnistrean din 1992.

Un apropiat al lui Putin, fost ofițer GRU, Kozak a mai fost folosit de Kremlin în situații complicate care implicau armata rusă. În Moldova, numele lui este asociat cu un plan de federalizare din 2003, care ar fi trebuit să unească Moldova, provinica autonomă Găgăuzia și regiunea separatistă Transnistria într-un singur stat, în care ultimele două s-ar fi bucurat de o importată autonomie.

Oricând e vorba despre un proiect important, este trimis Kozak“ a declarat, pentru Moscow Times, Stanislav Belkovsky, șeful Institutului National de Strategie din Moscova. După negocierea așa-numitului Memorandum Kozak, în 2003, el a fost numit reprezentant prezidențial după asediul de la Beslan, în septembrie 2004, în timpul celui “de-al doilea război cecen“. După ce Rusia a anexat Crimeea în martie 2014, el a avut rolul de a consolida incorporarea acesteia în Federația Rusă.

Urmând același tipar, Kozak s-a ocupat de conflictele etnice din Moldova, legate de Transnistria, de Găgăuzia, de Caucazul de Nord, Cecenia și minoritatea tătară din Crimeea. Potrivit condițiilor impuse de “Memorandumul Kozak“ din 2003, Moldova ar fi urmat să fie transformată într-o uniune a trei entități aflate pe poziții egale.

O nouă “Republică Federală a Moldovei“ ar urma să unifice, până în 2020, Moldova, Republica Moldovenească Nistreană și Teritoriul Autonom Găgăuzia În același timp, Rusia ar urma să ofere “garanții de securitate“, trimițând 2000 de soldați pentru asigurarea păcii și stabilității.

Planul a fost uitat în urma unor proteste din partea OSCE, a Uniunii Europene si a R. Moldova. Dar Rusia doar a înghețat planul, nu l-a abandonat.

Moscova își așteaptă șansele pe fondul tulburărilor politice

Kozak și-a reluat postul într-o perioadă de tulburări politice la Chișinău, chiar înainte de alegerile parlamentare programate în Moldova.

Numirea lui a survenit într-o perioadă când, pe 5 iulie, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să taie întregul sprijin bugetar pentru Moldova, nu doar să suspende prima tranșă a unui ajutor macrofinanciar promis, în valoare de 100 milioane de euro.

În prezent, Bruxelles-ul manifestă o mare neîncredere față de guvernul pro-european de la Chișinău, din cauza eșecului răsunător a acestuia de a-și respecta obligațiile asumate prin Acordul de Asociere din iunie 2014 cu privire la standardele democratice și la statul de drept și după ce el a schimbat sistemul electoral și a anulat rezultatul alegerilor pentru postul de primar al Chișinăului.

Totuși, în pofida acestor lucruri, Comisia nu a tăiat toți banii destinați Chișinăului. La puțin timp după acest episod, Partidul Democrat pro-european de guvernământ din Moldova a atacat decizia UE, susținând că guvernul nu poate interveni în sistemul juridic.

Șeful partidului, Vlad Plahotniuc, a încercat totodată să dea vina pe opoziție pentru aceste măsuri, afirmând că ea s-ar fi pronunțat la Bruxelles împotriva intereselor propriilor cetățeni ai Moldovei. Premierul Pavel Filip a mers chiar mai departe, afirmând că reducerea ajutorului acordat de UE ar tăia fondurile „destinate hranei copiilor din grădinițe și din școli și majorării salariilor pentru cei care lucrează în sistemul educațional”.

El i-a acuzat pe oficialii UE că îi trimit mesaje prin SMS, încercând să-l forțeze să intervină politic în sistemul juridic pentru a anula decizia vizând invalidarea alegerilor pentru primărie. În septembrie, partidul s-a reorientat în mod oficial, devenind dintr-un “partid pro-european”, ”un partid pro-moldovean”.

Planul Moscovei din nou de actualitate

Simțind ruptura dintre partidul de guvernământ și Bruxelles, Rusia l-a desemnat imediat pe Kozak să gestioneze noi negocieri în cel mai nepotrivit moment pentru Partidul Democrat pro-european, care se abate tot mai mult de la fostul său drum către UE.

Potrivit experților, în 2017 și 2018, Moldova negociase deja multe concesii făcute Tiraspolului la nivel social și economic, fără ca măcar să deschidă subiectul soluționării conflictului politic. Sprijinit de Moscova, Tiraspolul rămâne inflexibi, iar Moscova susține acum un nou acord în termeni la fel de favorabili Transnistriei pentru a obține, prin interpuși, un control și mai mare asupra Chișinăului.

În pofida încordatelor relații dintre Chișinău și Moscova, Kozak a fost salutat de președintele Parlamentului Moldovei, Andrian Candu, care l-a numit “o mână de ajutor”, subliniind totodată că nu s-a avut în vedere “niciun element de federalizare”. Pe de altă parte, președintele Dodon a plecat la Moscova ca să se întâlnească cu Kozak, la doar câteva zile după numirea acestuia, afirmând ulterior că oficialul rus cunoștea foarte bine specificul Moldovei și întreaga regiune.

Am discutat despre o gamă largă de probleme, legate de politica internă și externă a Moldovei, de relațiile comerciale dintre Moldova și Rusia, dar și de soluționarea conflictului transnistrean”, scria Dodon pe Facebook după întâlnirea din 15 iulie.

Ultimul sondaj independent din Moldova arată că Partidul Democrat al lui Dodon conduce în alte sondaje cu sprijinul a 36% dintre alegători, în timp ce Partidul Democrat este în urmă, cu numai 9 procente. Laolaltă, cele două partide ar putea ajunge la o majoritate parlamentară – coaliție pe care experții nu o mai consideră imposibilă.

Dodon și socialiștii s-au declarat de mai multe ori în favoarea procesului de federalizare. Dacă s-ar întâmpla, el ar aduce în Moldova noi alegători prosocialiști, proveniți din Transnistria, care ar schimba în permanență echilibrul intern de putere dintre Rusia și UE.

Noi șanse de repunere pe tapet a vechii agende

Igor Munteanu, șeful IDIS-Viitorul, un think-tank din Chișinău, a declarat pentru BIRN că acum Rusia intenționează să accelereze comunicarea dntre liderii Partidului Democrat din Chișinău și elitele transnistrene.

Cu cât guvernuil moldovean se îndepărtează de practicile și obligațiile asumate față de UE, cu atât mai mult ei se vor vedea siliți să îi facă Rusiei unele concesii extrem de generoase”, a declarat expertul, referindu-se la posibila revitalizare a unei forme de Memorandum Kozak, care ar viza din nou federalizarea Moldovei.

El afirmă că planul Moscovei este acela de încorpora elitele transnistrene într-un stat comun, cu funcționalitate federală distinctă, astfel încât să-și păstreze prezența militară în Transnistria. “În acest moment, Kozak este un emisar foarte important pentru conducerea PD, din cauză că ei încearcă să deschidă niște căi de comunicație cu Moscova. Dar nu este vorba despre o mână prietenească, e o mână plină cu ghimpi”, a adăugat el.

Într-o analiză pentru Jamestown Foundation, un alt analist moldovean, Dumitru Minzarari, afirmă că planul final al Rusiei viza “transnistrializarea” Moldovei. Numirea lui Kozak, pentru a pune în practică programul transnistrean în numele președintelui Putin, demonstrează că Rusia vede o ocazie de a repune pe tapet problema federalizării în programul destinat negocierilor pentru Transnistria”, a conchis el.

Totuși, analistul politic rus Andrei Deviatkov, a minimalizat asemenea idei într-un interviu acordat postului Radio Libertatea. “Cred că Kozak este mai degrabă un gestionar al crizei”, a spus el.

Share our work