de Anatol Terzi | ian. 7, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Elvetia este decisa sa gaseasca solutii in dosarul transnistrean din pozitia de tara ce detine in prezent presedintia rotativa a OSCE. Autoritatile de la Berna vor ca partile aflate in aceasta disputa sa aiba si discutii ce ating „cosul politic” al acestui diferend. Purtatorul de cuvant al Departamentului Federal pentru Afaceri Externe al Elvetiei, Sonja Isella, a declarat pentru moldova.org ca in pofida unor impotriviri in randurile negociatorilor din formatul 5+2, o solutie politica pentru conflictul transnistrean trebuie gasita. Noi suntem de parere ca o solutie politica trebuie abordata chiar daca exista ezitare in ceea ce priveste analizarea chestiunilor politice si de securitate in cadrul negocierilor in formatul 5+2”, a declarat purtatoarea de cuvant a Ministerului de Externe de la Berna. In cadrul intalnirilor anterioare, doar probleme de ordin social, economic si de mediu au fost abordate in discutiile oficialilor. Pe parcursul anului 2014, presedintia OSCE, care a fost preluata de Elvetia de la Ucraina, isi propune sa consolideze mijloacele de mediere ale OSCE in toate conflictele din regiune, inclusiv in cel din Transnistria. Ministerul elvetian de Externe a anuntat in aceeasi declaratie ca nu va veni cu o noua formula de solutionare a conflictului. „Elvetia nu are un model care sa poata fi exportat in Transnistria. Fiecare context este unic, iar abordarea Elvetiei consta in faptul ca trebuie gasita doar o solutie de durata in contextul local”, se arata in declaratia diplomatiei elvetiene. Atat Elvetia, cat si Serbia – tara care va prelua presedintia OSCE in 2015 – au decis sa colaboreze pe parcursul celor doi ani pentru a asigura o continuitate a proceselor incepute de guvernul de la Berna. in acest context, cele doua tari l-au numit pe Radojko Bogojevic Reprezentantul Special al formatului 5+2. Acesta va detine functia respectiva pentru urmatorii doi ani.
de Razvan Iorga | dec. 2, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Violentele au continuat si luni la Kiev, fapt ce a determinat o reactie vehementa de la Bruxelles. Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a discutat, luni, cu presedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, lansând un apel la calm, cerând respectarea drepturilor omului si investigarea actiunilor brutale ale autoritatilor ucrainene impotriva protestatarilor. Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a indemnat toate partile din Ucraina sa aiba o atitudine de retinere si sa fie respectate drepturile fundamentale. De asemenea, Barroso i-a cerut presedintelui Ianukovici sa ancheteze actiunile brutale ale fortelor de ordine contra protestatarilor si sa dialogheze cu opozitia si cu reprezentantii societatii civile. Presedintele Ianukovici i-a transmis lui Barroso ca este de acord cu aceasta abordare. Uniunea Europeana a indemnat autoritatile din Ucraina si opozitia sa aiba o atitudine calma, dupa violentele inregistrate la Kiev. „Cerem tuturor partilor sa rezolve disensiunile pe cale pasnica”, a declarat, conform AFP, Maja Kocijancic, purtatorul de cuvânt al inaltului reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton. „Manifestatiile trebuie sa se desfasoare in mod pasnic”, a spus purtatorul de cuvânt al sefei diplomatiei UE. Mii de protestatari ai opozitiei blocau luni dimineata sediul Guvernului de la Kiev, cerând demisia Administratiei Viktor Ianukovici, dupa refuzul Kievului de semnare a acordului de asociere cu Uniunea Europeana. Totodata, Consiliul Europei (CoE) s-a oferit sa ajute Ucraina pentru reglementarea situatiei interne. ‘Situatia din Ucraina suscita o preocupare majora din partea Consiliului Europei’ , se mentioneaza in comunicat, Thorbjorn Jagland invitând ‘toate partile sa se abtina de la violente si sa revina la un dialog pasnic’. De asemenea, liderul opozitiei poloneze, Jaroslaw Kaczynski, a participat duminica la protestele din Piata Independentei din Kiev, unde manifestantii au arborat steagurile UE si Ucrainei in bradul de Craciun pe care autoritatile il instalau in piata, relateaza cotidianul Segodnia. La randul sau, secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a indemnat duminica toate partile „sa se abtina sa recurga la violenta si la forta” in Ucraina, in urma unor confruntari, in cursul unei manifestatii, soldate cu peste 100 de raniti in capitala,
OSCE denunta agresiunile la adresa jurnalistilor
Nici organizatiile care se ocupa de mentinerea unor standarde democratice in Europa nu pot asista pasive la ceea ce se intampla la Kiev. Reprezentantul OSCE pentru Libertatea presei, Dunja Mijatovici, si-a exprimat, luni, ingrijorarea cu privire la amploarea violentelor comise impotriva jurnalistilor la demonstratiile de la Kiev, se arata intr-un comunicat oficial, publicat pe site-ul organizatiei. „Sunt ingrijorata in mod special ca in majoritatea cazurilor au fost raportate violente comise de fortele de ordine care au atacat jurnalistii si nu au tinut cont de legitimatiile lor de presa. Violenta impotriva jurnalistilor nu poate fi tolerata”, a declarat Mijatovici intr-o scrisoare adresata biroului presedintiei OSCE, detinuta in prezent de Ucraina. Mijatovici a reiterat apelurile adresate autoritatilor ucrainene de a opri violentele impotriva mass-media si de a deschide rapid o ancheta in privinta acestor atacuri. Potrivit informatiilor de care dispune biroul reprezentantului OSCE, peste 40 de jurnalisti, reprezentând presa nationala si internationala au fost agresati fizic si raniti grav in timp ce transmiteau de la protestele din Kiev. Printre acestia, se numara jurnalisti de la Ukrainskaia Pravda, 5 Kanal, 1+1, Euronews, Reuters, Agence France-Presse, The Associated Press sau The New York Times.
de Razvan Iorga | aug. 1, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Dupa ultimele discutii din urma cu cateva zile de la Kiev, dintre liderul de la Chisinau Nicolae Timofti si presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, Ucraina se opune ca Moscova sa aduca in regiunea separatista Transnistria armament de tip nou. Reprezentantul presedintiei ucrainene a OSCE, Andrei Descita, a declarat ca Ucraina nu va permite Rusiei sa aduca elicoptere in Transnistria, pentru survolarea teritoriului de catre fortele ruse de mentinere a pacii, relateaza publicatia Nezavisimaia gazeta, in editia electronica. Andrei Descita, reprezentantul special al presedintiei in exercitiu a Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) a afirmat ca Rusia poate ajuta regiunea transnistreana doar financiar, dar Ucraina interzice introducerea pe acest teritoriu a unor marfuri, fara acordul Chisinaului. Biroul pentru Reintegrare din Republica Moldova sustine ca inca nu au primit din partea rusilor o astfel de solicitare, dar daca se va intampla, autoritatile de la Chisinau nu vor permite o dotare tehnica suplimentara a fortelor ruse de mentinere a pacii. O sursa apropiata liderului transnistrean a confirmat pentru Nezavisimaia gazeta ca Moscova a discutat cu Tiraspolul despre aducerea unor elicoptere. Fostul ministru de Externe al Transnistrei Vladimir Iastrebceak considera ca „Rusia are dreptul sa aduca elicoptere in regiune, fara acordul Chisinaului si Tiraspolului”, iar interdictia Ucrainei este doar o manevra diplomatica. Anterior, ministrul moldovean al Apararii, Vitalie Marinuta, a declarat ca Moldova vrea sa inlocuiasca fortele ruse de mentinere a pacii cu o misiune civila. in 1992, liderii Republicii Moldova si Transnistriei au incheiat un acord, conform caruia a fost introdusa misiunea de mentinere a pacii, iar elicopterele fac parte din dotarea tehnica a acesteia, potrivit cotidianului rus. In prezent, in zona conflictului transnistrean se afla aproximativ 400 de militari rusi.
de Marcu Viadi | iul. 12, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
„Doamna de fier” a diplomatiei transnistrene, Nina Stanski, pune noi conditii Chisinaului
Noua rundă de negocieri în format 5+2 va avea loc fără o agendă detaliată stabilită din timp, relateaza surse oficiale locale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Chişinăul şi Tiraspolul nu au reusir să ajungă la o înţelegere privind ordinea de zi a reuniunii. Divergenţele principale ţin de intenţia autorităţilor de la Chisinau de a intensifica procesul de control migraţional la Nistru. Cu toate acestea, subiectul principal al negocierilor va fi libera circulaţie a cetăţenilor. Părţile implicate în conflict, dar şi mediatorii, consideră că va fi dificil să se ajungă la un compromis.
„Avem situaţia ce ţine de punctele de control migraţional, dar este şi o neclaritate în privinţa sancţiunilor care vor fi aplicate. Noi mizăm forte mult că va fi găsită formula adecvată”, a spus reprezentantul politic al Tiraspolului, Nina Ştanski. „Acest mecanism abia se formează. El va lucra dor atunci când toate întrebările vor fi hotărâte. Acest mecanism nu este îndreptat împotriva locuitorilor Transnistrei. El va fi benevol, gratuit şi rapid”, a dat asigurări, la randul sau, vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov. „Considerăm că este imperativă respectarea înţelegerilor atinse, menţinerii dialogului în cadrul formatelor existente, de rând cu principiile şi obligaţiile internaţionale”, a mai rezumat Carpov. În acelaşi timp, Eugen Carpov a mai comunicat că autorităţile de la Chişinău vor analiza efectele aprobării de către Tiraspol a aşa-numitei „legi cu privire la frontiera de stat”.
Puncte divergente
Anterior, Chişinăul a anunţat că la frontiera administrativă cu regiunea transnistreană vor fi amplasate şase puncte de control migraţional. Acestea vor avea drept scop evidenţa cetăţenilor străini care intră în ţară prin Transnistria. Măsura este o condiţie impusă de Uniunea Europeană pentru liberalizarea regimului de vize.
La întrevederea reprezentanţilor politici pentru reglementarea transnistreană de la Chişinău şi Tiraspol, Eugen Carpov şi Nina Ştanski, au participat și reprezentanții părților mediatoare: reprezentantul special al Preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru reglementarea conflictelor prelungite, Andrei Deşciţa, reprezentantul special al Federaţiei Ruse Serghei Gubarev, șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Jennifer Brush şi ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Serghei Pirojcov.
În cadrul consultărilor au fost discutate ultimele evoluţii din cadrul procesului de reglementare a conflictului transnistrean, fiind trecute în revistă priorităţile imediate, precum şi perspectivele următoarei runde de negocieri în formatul „5+2”. De asemenea, interlocutorii au abordat problematica măsurilor de consolidare a încrederii, inclusiv libertatea circulaţiei pe cele două maluri ale Nistrului. Unul din subiectele discutate a vizat implementarea mecanismului de evidenţă a fluxurilor migraţionale prin segmentul central al frontierei moldo-ucrainene.
La rândul lor, reprezentanţii mediatorilor formatului 5+2 au salutat organizarea întrevederii dintre reprezentanţii politici de la Chişinău şi Tiraspol, manifestând speranţa că acestea vor căpăta un caracter mai frecvent, se spune într-un comunicat de presă al Biroului de Integrare. Şedinţa a fost organizată în contextul pregătirilor pentru următoarea rundă de negocieri în formatul 5+2, care se va desfăşura pe 16-17 iulie 2013 in capitala austriaca Viena.
de Natalia Ciobanu | iul. 7, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
OSCE vrea sa aduca pacea in Caucaz
O nouă întâlnire a miniștrilor de Externe din Azerbaidjan și Armenia, Elimar Mamediarov și Edward Nalbandyan, și a co-președinților Grupului OSCE de la Minsk privind reglementarea conflictului înghețat din Nagorno-Karabah va avea loc în luna iulie 2013, la Paris. „La întrevedere, miștrii vor discuta cu mediatorii (co-președinții Grupului OSCE de la Minsk) noi idei pentru regelementarea conflictului din Nagorno-Karabah”, relateaza presa azeră, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Întâlnirea va avea loc în contextul pregătirilor pentru summit-ul președinților Azerbaidjanului și Armeniei.
Declaratie comuna
Reamintim ca sefii statelor din Rusia, SUA și Franța au adoptat, pe 18 iunie, o declarație comună în care au subliniat, în mod special, regretul din cauza lipsei de progers în negocieri. Semnatarii declarației s-au arătat încrezuți că „o continuă întârziere a înțelegerilor pentru reglementarea pașnică nu este salutată”. Documentul mai conține un apel către liderii Armeniei și Azerbaidjanului „să se concentreze asupra rezolvării problemelor, care încă rămân nesoluționate”.
Solicitate să comenteze declarația, ministerele de Externe de la Baku și Erevan au declarat că poziția lor coincide cu cea a mediatorilor din Grupul OSCE de la Minsk.
