Analiză: Ce riscuri comportă programul „Viza de aur” din R. Moldova pentru România și UE

Analiză: Ce riscuri comportă programul „Viza de aur” din R. Moldova pentru România și UE

Republica Moldova își promovează intens un program de dobândire a cetățeniei prin investiție. Experții avetizează însă asupra opacității unor astfel de afaceri cu „vize de aur” și a faptului că se poate da liber criminalității tranfrontaliere dinspre R. Moldova înspre țări din Uniunea Europeană, se arată într-o analiză a portalului Sinopsis.info.ro, afiliat Balkan Investigative Reporting Network (BIRN).

Cadrul se repetă aproape identic. Câteva zeci de persoane – jurnaliști, oameni de afaceri, oficiali locali – sunt adunați în mai multe săli de conferință elegante. Se discută, se prezintă slide-uri frumos colorate. Lucrurile se întâmplă cam la fel, pe rând, în Hong Kong sau orașe din China continentală: Shenzen, Beijing, Shanghai, Qindao.

Sfârșitul lunii martie a fost astfel aglomerat, dar intens, pentru mai mulți oficiali moldoveni care au participat, în Asia, la prezentarea programului guvernamental de dobândire a cetățeniei moldovenești prin investiție.

Programul, promovat sub numele de ”Moldova, perla Europei moderne”, își propune să atragă investiții și investitori în schimbul oferirii cetățeniei moldovenești. De ce ar fi atrași investitorii? Conform oficialilor de la Chișinău, valoarea pașaportului moldovenesc constă în oferirea de acces liber unic pe două piețe mari (Uniunea Europeană și Comunitatea Statelor Independente), un timp scurt de procesare a dosarelor, de până la 90 de zile și, nu în ultimul rând, oportunități de trai și dezvoltare ulterioară a afacerilor în R. Moldova.

Astfel de programe, cunoscute și sub numele de ”golden visa” se întâlnesc și în alte țări, inclusiv europene, dar sunt în general destul de controversate. În R. Moldova însă, după cum vom vedea în continuare, sunt mai multe riscuri aferente.

Să nu uităm, programul ”Moldova, perla Europei moderne”- care a debutat în noiembrie în Emiratele Arabe Unite – continuă luna aceasta cu prezentări la Zurich, Bangkok, Manila, Singapore și Ho Chi Min (Vietnam).

Moldova, ce fel de paradis?

Cu un viitor incert în ceea ce privește drumul european început în urmă cu o decadă, Republica Moldova se află din nou într-un moment de cotitură. Aflat într-o regiune de confluență a intereselor UE și Rusiei, Chișinăul a pendulat în cei 28 de ani de indepedență între o politică favorabilă Estului sau Vestului, lucru ce s-a tranformat adesea într-un război geopolitic mut, la umbra căruia s-a dezvoltat mai degrabă o economie gri și incertă.

Ultimul semn de întrebare din zona economică este dacă R. Moldova se va transforma în cel mai nou paradis fiscal al Europei, unul mai degrabă netransparent, cu multe conexiuni în lumea rusească și cea din Orient. Asta în condițiile în care, conform programului prezentat mai sus, oricine are 250.000 de euro pentru investiții sau direct 100.000 de euro poate dobândi cetățenia R. Moldova.

Inițial, Guvernul a pus la dispoziție 5.000 de locuri în acest program pentru titulari. Aceștia mai pot aduce până la trei sau patru membri ai familiei contra unor costuri aferente de circa alte 15.000 de euro de persoană. Zonele-țintă pentru aceste vânzări sunt Orientul Mijlociu și China, dar programul este deschis oricărui cetățean al lumii.

LANSAREA PROGRAMULUI ÎN CHINA / FOTO: MEI MOLDOVA

politici și economici trag un semnal de alarmă în ceea ce privește tendințele periculoase legate de modul în care guvernanții de la Chișinău vor să facă rost de bani la buget și se arată mai degrabă sceptici în legătură cu plus valoarea acestui program de „vize de aur”.

„Pentru ca să evaluăm impactul acestei legi trebuie mai întâi să răspundem la întrebarea: cine ar avea nevoie de cetățenia Republicii Moldova? Moldova nu este o țară din paradis, iar din exterior are o imagine de cea mai săracă țară din Europa, cea mai coruptă, cu un conflict înghețat creat și gestionat de Rusia. Credeți că oameni de bună credință ar sta la coadă ca să ia cetățenia Moldovei?”, spune directorul de programe al think tank-ului „Expert-Grup” de la Chișinău, Sergiu Gaibu.

Între 2011 și 2014, R. Moldova a trecut prin celebrul „furt al miliardului”, o ”afacere” încă neclară care a sărăcit bugetul de stat cu un miliard de dolari, bani furați din sistemul bancar. Incidentul echivala la acea dată cu sustragerea a 15% din PIB-ul țării. Furtul a fost convertit ulterior în datorie de stat ce urmează a fi achitată pe o perioadă de 25 de ani.

Cu toate acestea, deși schemele și numele celor implicați în jaf au fost indicate în rapoartele companiei de investigații financiare internaționale „Kroll”, autoritățile nu au întreprins aproape nimic pentru identificarea și pedepsirea vinovaților, dar mai ales pentru recuperarea prejudiciului.

Mai mult, R. Moldova a fost implicată masiv prin companii și sistemul judecătoresc corupt în schema „Landromatului rusesc” prin care grupări ale crimei organizate din Rusia au spălat peste 20 de miliarde de dolari între 2012 și 2014.

Saga aventurii cu „vize de aur”

Programul de vânzare a cetățeniei moldovenești a luat amploare, imediat după ce Executivul de la Chișinău ”a ars” aproape toate podurile cu Uniunea Europeană, în momentul anulării alegerilor pentru Primăria Chișinăului la începutului lunii iunie 2018, câștigate de unul dintre liderii opoziției, Andrei Năstase.

Atunci, UE a început gradual să aplice sancțiuni care au mers până la suspendarea ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro promis Chișinăului, chiar înaintea pregătirilor pentru alegerile parlamentare.

Astfel, pe 11 iulie 2018, Ministerul Economiei de la Chișinău semna un contract cu consorțiul de companii MIC Holding LLC, Henley&Partners Holdings Ltd, Henley&Partners Government Services Ltd și Henley&Partners International Ltd.

Oficialii moldoveni nu s-au ferit să prezinte programul ca pe o formă de salvare a economiei moldovenești.  „Cetățenia pentru investiții este o formă care se aplică în mai multe state, precum Letonia, Malta, Cipru, Canada, Australia și altele. Guvernul Republicii Moldova a elaborat acest instrument având la bază bunele practici internaționale și contând pe identificarea unui partener bun, de încredere, cu experiență internațională. Acum, când partenerul a fost identificat, semnăm contractul cu încrederea că în următorii cinci ani volumul investițiilor va atinge o valoare cumulativă de 1,3 miliarde de euro. Republica Moldova trebuie să fie foarte activă în atragerea investițiilor”, puncta atunci ministrul moldovean al Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici.

Dar tot în aceeași zi, pe 11 iulie 2018, jurnaliștii portalului maltez St. Lucia News au scris că MIC Holding LLC este acronimul pentru Moldovan Investment Company (MIC), companie cu sediul în Dubai, Emiratele Arabe Unite.

PARLAMENTUL DE LA CHIȘINĂU A ADOPTAT ÎN 2018 MAI MULTE LEGI ECONOMICE CONTROVERSATE

Doar două săptămâni mai târziu, pe 26 iulie, Parlamentul de la Chișinău adopta o controversată reformă fiscală care conținea prevederi legate de amnistierea fiscală. Acest pachet de legi, ce ar fi trebuit să stimuleze economia, a legiferat în subsidiar și dobândirea cetățeniei R. Moldova în condiții dubioase.

Au fost create astfel 5.000 de cetățenii ce pot fi acordate contra sumei de 100.000 de euro în Fondul de dezvoltare durabilă sau contra investirii a cel puțin 250.000 de euro într-un domeniu strategic de activitate. Mai mult, în forma inițială, Serviciului de Informații și Securitate (SIS) nu i se permitea să cerceteze în prealabil aplicațiile la cetățeniile moldovenești.

Ca tabloul să fie complet, numele aplicanților nu va fi publicat în Monitorul Oficial și vor rămâne secrete, fapt ce ridică mari semne de întrebare privind transparența acestui program.

Reacții dure din Occident

Critici din partea partenerilor și donatorilor occidentali ai R. Moldova nu au întârziat să apară imediat după lansarea acestui pachet legislativ.

„Legea adoptată astăzi, în grabă și în mod netransparent, odată aplicată, ar putea duce la o încălcare a acestor angajamente și să fie incompatibilă în raport cu reformele în derulare privind consolidarea statului de drept, combaterea corupției, spălarea banilor, crima organizată și îmbunătățirea mediului de afaceri. Ne așteptăm ca autoritățile din Republica Moldova să înceteze procesul de adoptare a acestei legi și să o aducă în conformitate cu standardele internaționale”, declara în ziua adoptării pachetului legislativ ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko.

La fel, Ambasada SUA la Chișinău își exprima dezacordul față de „adoptarea legislaţiei care va diminua capacitatea Moldovei de a combate spălarea banilor”.

„Legea privind declarația voluntară și stimularea fiscală (numită și legea amnistierii capitalului) legitimează furtul şi corupţia şi va dăuna climatului de afaceri al Republicii Moldova […] cetățenii moldoveni au suferit destul consecințele unor delicte financiare majore. Infractorii trebuie pedepsiți, nu recompensați. Oamenii din Moldova merită mai mult”, scria și Ambasada SUA în R. Moldova pe pagina sa de Facebook.

Interese convergente în Orientul Mijlociu

În ultimii ani, presa de investigație de la Chișinău a scris despre interesele unor puternici oameni de afaceri din domeniul agriculturii în  zona Emiratelor Arabe Unite.  De altfel, o ambasadă a R. Moldova în această țară a fost deschisă în luna mai 2018.

Câteva exemple. În ultima declarație de avere a liderului Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, Emiratele Arabe Unite figurează ca țara unde acesta desfășoară o serie de afaceri.

De această zonă se mai leagă și numele lui Vaja Jhashi, om de afaceri cu triplă cetățenie – rusă, americană și moldoveanească –, cel care deține compania Trans-Oil. De altfel, acesta a fost cel care l-a consiliat neoficial pe premierul Pavel Filip în stabilirea unor relații politico-economice cu oficialii din Dubai.

PREMIERUL PAVEL FILIP ÎN DUBAI / FOTO: GOV.MD

Numele lui Vaja Jhasi a apărut în presa din România, atunci când a cumpărat o mare parte a afacerii Comcereal de la milionarul român Adrian Porumboiu. Ulterior, acesta a pasat afacerea companiei Babylon Overseas cu sediul în Sharjah, Emiratele Arabe Unite.

Această țară a devenit în ultimii ani un magnet pentru afaceriștii din toată lumea care își doresc un control cât mai lejer din partea statului unde își desfășoară activitatea.

În martie 2019, UE a actualizat  lista neagră a jurisdicțiilor fiscale necooperante (citește paradisuri fiscale), incluzând aici și Emiratele Arabe Unite, o țară în care scandalurile legate de „bani negri” au ținut capul de afiș în ultimii ani, inclusiv prin schema de spălare a nu mai puțin de 434 milioane de dolari americani în cadrul schemei cunoscute drept „Landromatul rusesc” care a totalizat o sumă de peste 20 de miliarde de dolari.

„Lista UE a paradisurilor fiscale este un real succes european. Are un efect răsunator asupra transparenței și echității fiscale la nivel mondial. Datorită procesului de listare, zeci de țări au eliminat regimurile fiscale dăunătoare și s-au aliniat la standardele internaționale privind transparența și impozitarea echitabilă. Țările care nu s-au conformat au fost incluse pe lista neagră și vor trebui să suporte consecințele care decurg din aceasta. Ridicăm ștacheta bunei guvernanțe fiscale la nivel mondial si reducem posibilitățile de abuz fiscal”, declara Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă.

Cu toate aceastea, deși au existat scandaluri financiare în această țară, legate de bani negri, guvernul de la Chișinău și-a aprofundat relațiile cu Emiratele Arabe Unite, iar prima destinație pentru „vizele de aur” moldovenești a fost tocmai această țară.

Asta pentru că o delegație a R. Moldova lansa, pe 5 noiembrie 2018, „Programul de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin investiție” în cadrul Conferinței Globale a Reședinței și Cetățeniei, care s-a desfășurat în Dubai, Emiratele Arabe Unite.

Ce spun experții

Specialiștii în domeniul economiei din R. Moldova au păreri împărțite când vine vorba despre acest program, care riscă să transforme R. Moldova în cel mai nou paradis fiscal al Europei.

„Cetățenia Moldovei poate fi interesantă din perspectiva unor facilități ce țin de regimurile liberalizate de vize cu o serie de state pentru persoane care au dificultăți în a călători liber în zonele de interes (preponderent UE). Este de asemenea clar că aceste persoane ar veni din jurisdicții care au restricții și nu pot obține acorduri de circulație liberă cu UE și alte țări dezvoltate. Până a ajunge la subiectul buget, prima întrebare ar fi: are Moldova și societatea moldovenească nevoie de astfel de noi cetățeni?”, se întreabă economistul Sergiu Gaibu.

El mai apreciază că  introducerea unor amendamente în lege pentru păstrarea anonimatului, confirmă că legea dată este foarte confortabilă ”investitorilor” cu istoric dubios. „Din păcate, părerea societății civile a fost ignorată atunci când a fost elaborată legea și votată”, mai spune el.

MOLDOVA VREA SĂ ATRAGĂ CÂT MAI MULTE INVESTIȚII STRĂINE / FOTO: INVEST.GOV.MD

Gaibu ridică un semn de întrebare și asupra selectării viitorilor cetățeni moldoveni. „Aceste ”filtre” vor funcționa exclusiv în interesele grupărilor care au susținut legea în comun cu grupurile de interes care vor achiziționa aceste cetățenii. Consiliul UE deja a declarat că după aprobarea acestei legi vor fi monitorizate mai atent evoluțiile și traficul de persoane din Moldova”, a completat el.

Problemele idenficate de expert, ce decurg din vărsarea investițiilor aduse de viitorii cetățeni moldoveni, se răsfrâng și în zona bancară, în condițiile în care Banca Națională a Moldovei (BNM) se confruntă cu diminuarea excesului de lichidități din piață.

„În momentul actual, economia națională [a R. Moldova] are lichidități semnificative nevalorificate și nu există o nevoie pentru astfel de investiții. BNM cheltuie resurse pentru a diminua excesul de lichiditate din economie, iar apariția acestor investitori vor spori această lichiditate și vor impune BNM să aplice restricții și să consume resurse suplimentare pentru menținerea pieței monetare în echilibru. Deci, această măsură este mai curând defectuoasă pentru economia națională.

În ceea ce privește a doua posibilitate de investiție a noilor cetățeni, respectiv cea de 250.000 de euro, expertul vede ca destinație piața imobiliară din R. Moldova.

„Sectorul imobiliar este supraaglomerat de astfel de investiții, iar menținerea unor prețuri ridicate la imobile este în detrimentul populației locale. Tranzacțiile cu imobile au impozitare minimă, în special cele rezidențiale și vor comporta un aport minim pentru bugetul național”.

Având în vedere riscurile pe care le comportă personajele care vor obține cetățenie, această formă de investiție este mai curând în detrimentul interesului cetățenilor Republicii Moldova și cu un impact minor pentru buget.

Nu în ultimul rând, Gaibu vede și o a treia posibilitate de vărsare a banilor la buget, dar precizează că efectul în practică nu ar fi foarte mare pentru stat.

„A treia posibilitate de investire este vărsarea în Fondul de dezvoltare Durabilă a Moldovei a unei sume de 100.000 euro pentru aplicantul principal și a 15.000 euro pentru fiecare membru, dar nu mai mult de 155.000 euro pentru o familie. Această metodă de investire ar fi într-adevăr mai atractivă pentru bugetul de stat, pentru că ar aduce direct la buget sume suficient de consistente.

Dar măsura dată este ridicolă și pentru ochii lumii, având în vedere că există celelalte două forme de investiții. Această formă de investiție reprezintă timp irosit de specialiștii care au formulat și redactat aceste prevederi și au pus la punct regulamente și proceduri de operare. Un potențial investitor trebuie să nu cunoască aritmetica elementară ca să prefere această opțiune față de primele două descrise mai sus”, a mai spus Sergiu Gaibu.

Ca alternativă, expertul de la Chișinău sugerează mai debrabă facilități pentru investitorii străini din Occident, prin facilitarea regimului de investiții și prin  îmbunătățirea regimului de ședere a acestora în R. Moldova cu vize pe 10 ani sau chiar pe viață.

„Deci, dacă să tragem linia și să facem totalul beneficiului acestei legi [care facilitează acordarea cetățeniei moldovenești], atunci legea dată este una inutilă pentru bugetul de stat și negativă per se în ceea ce privește impactul general și riscurile comportate de potențialii investitori”, a completat el.

Dar lucrurile nu se opresc aici. Legea cetățeniei și cea a amnistiei fiscale, prin care orice cetățean moldovean poate introduce în circuitul legal sume nedeclate anterior contra unei taxe de 3% ridică de asemenea multe semne de întrebare.

„Aceste legi pot funcționa și aduce prejudicii Moldovei atât fiecare în parte cât și în scheme ce ar implica aplicarea lor combinată. Combinația acestor legi pentru persoane străine care au dificultăți în a-și legifera veniturile în jurisdicțiile din care fac parte le-ar permite achiziția cetățeniei în condiții ieftine sau chiar fără cost și ulterior declararea veniturilor cu aplicarea impozitului de 6%.

Având în vedere natura sursei acestor venituri, utilizarea acestor fonduri va duce la consolidarea structurilor semicriminale, distanțarea Moldovei de valori democratice și pierderea încrederii cetățenilor, investitorilor de bună credință și a partenerilor internaționali”, a conchis Gaibu.

Pe de altă parte, analistul economic de la Chișinău, Roman Chircă, vede și beneficii în acest program, dar și mai puține riscuri.

„Cred că este un program care va canaliza anumite fluxuri financiare către R. Moldova. Indirect, aceasta va contribui la majorarea anumitor încasări la buget, însă nu în măsură să schimbe esențial starea lucrurilor. Este o componentă complementară de popularizare a R. Moldova pentru investitori, însă un instrument cu capacități reduse. Însăși piața afacerii “golden visas” este modestă pe plan mondial, circa 4.000-5.000 de aplicații anual. Moldova poate spera la câteva sute în cel mai bun caz”, a spus Roman Chircă.

De asemenea, el vede în acest program o sursa de supraîncălzire a pieței imobiliare din R. Moldova.

Riscuri pentru România, ca graniță a UE și NATO

Riscurile nu țin numai de bucătaria internă a R. Moldova, ci s-ar putea propaga și în proximitatea țării. Specialistul în probleme ce țin de spațiul răsăritean, Mihai Isac, este de părere că potențialul de insecuritate și instalarea unui climat specific unei economii nefuncționale la granițele României nu poate fi decât un semnal de alarmă care trebuie tras imediat.

„Având în vedere corupția masivă a instituțiilor de stat din Republica Moldova, România și alte state membre UE și NATO ar trebui să fie îngrijorate și să urmărească cu atenție deciziile Chișinăului în această problemă.

Lideri ai opoziției de la Chișinău și voci ale societății civile au declarat de mai multe ori că prin acest mecanism se încearcă albirea pe cale legală a unei părți a miliardului furat și reintroducerea acestor sume de bani legal în R. Moldova.

Obținerea, prin diferite mijloace, a cetățeniei Republicii Moldova de către persoane bănuite de colaborare cu organizațiile teroriste trebuie să îngrijoreze structurile de profil din România. Nu trebuie să uităm cazul libanezului Mahmoud Ahmad Hammoud, fost ginere al deputatului democrat de la Chișinău, Dumitru Diacov, personaj anchetat de CIA și SRI pentru apartenență la mișcarea teroristă Hezbollah la începutul anilor 2000”, avertizează Mihai Isac.

El a mai spus că exemplele aduse de autorităițile de la Chișinău a unor țări occidentale care au dezvoltat program similare sunt mai degrabă neconcludente.

„Procesul de obținere a cetățeniei unui stat membru UE în schimbul unor investiții (vize de aur) este aspru criticat de majoritatea oficialilor europeni, și este aplicat doar în unele state din blocul comunitar. Aceste state, precum Spania, Portugalia, Grecia ori Malta au sisteme de prevenție net superioare resurselor autorităților moldovenești pentru a opri tentativele unor persoane cu relații în mediile criminale ori teroriste de a obține cetățenia.

Majoritatea statelor implicate în astfel de scheme oferă participanților posibilitatea de a obține statutul de rezident în schimbul unor sume ori investiții solide și crearea de locuri de muncă”, mai spune Mihai Isac.

El opinează că sumele solicitate de Chișinău sunt ridicole față de cele cerute de alte state care au implementat programe similare și că legea de la Chișinău nu impune și crearea unor noi locuri de muncă ca în acele țări europene invocate.

Mai mult, Isac a oferit și exemple de personaje controversate care obținut cetățenii ale unor state europene. „Programele de acest fel derulate de guvernele europene sunt periodic afectate de diferite scandaluri, precum asasinarea jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, ori faptul că unii oligarhi controversați, precum ucrainenii Ghenadii Bogoliubov și Igor Kolomoiski, rusul Oleg Deripaska și apropiați ai dictatorului Bashar al Assad au devenit cetățeni ai Republicii Cipru”, a completat expertul.

Periclitarea relațiilor Chișinăului cu UE

Important este și faptul că programul Chișinăului poate duce la o răcire suplimentară a relațiilor cu Bruxellesul.

„Recent, UE a reactualizat lista jurisdicțiilor fiscale necooperante, fiind introduse un număr suplimentar de state, precum Aruba, Barbados, Belize, Bermuda, Dominica, Fiji, Insulele Marshall, Oman, Emiratele Arabe Unite, Vanuatu. Posibila introducere a R. Moldova pe o astfel de listă poate afecta grav slaba economie moldovenească, dependentă într-o măsură foarte mare de relațiile comerciale cu UE. Concomitent, R. Moldova primește anual sume importante din partea blocului comunitar sub diferite forme de asistență nerambursabilă”, a mai spus Mihai Isac.

În prezent, circa 70% din exporturile R. Moldova merg pe piețele europene, o creștere semnificativă înregistrându-se începând cu anul 2013, atunci când Moscova a impus un embargo aproape general produselor moldovenești.

STRUCTURA EXPORTURILOR MOLDOVENEȘTI / FOTO: BNM.MD

Ca urmare, orientarea R. Moldova către găsirea de fonduri suplimentare din zone gri, cum ar fi Orientul Mijlociu, ar putea complica și mai mult lucrurile.

„Orientarea ofertei programului către cetățeni ai unor state care sunt deja pe lista de sancțiuni a UE (ex: Emiratele Arabe Unite) și sprijinul, formal și informal, acordat la cel mai înalt nivel politic de la Chișinău ridică multe semne de întrebare pentru autoritățile de resort și serviciile secrete din statele membre UE și NATO […] Posibilitatea ca de privilegiul pașaportului Republicii Moldova să beneficieze persoane cu un trecut criminal din spațiul CSI ori alte zone cu probleme de criminalitate, și care vor avea posibilitatea de a își extinde activitatea în spațiul comunitar este extrem de ridicată.

Având în vedere situația politică și militară actuală din spațiul estic, putem specula că de acest program se vor arăta interesate și serviciile secrete ale unor state implicate în conflictele regionale (ex: Ucraina), precum cele ale Federației Ruse și nu numai”, a completat Mihai Isac.

Cu toate acestea, Isac vede și părți bune în această sagă a dobândirii cetățeniei moldovenești.

„Prin implementarea unui program deficitar la capitolul transparență, autoritățile moldovenești invită practic serviciile secrete ale statelor NATO și UE să acorde o atenție sporită flancului estic al celor două blocuri. Acest lucru va avea și efecte pozitive, în sensul scăderii criminalității la frontiera estică a României.

Ascunderea identității solicitanților nu poate însă decât să îngrijoreze autoritățile UE, având în vedere nivelul de sofisticare la care au ajuns operațiunile organizațiilor criminale ori ale organizațiilor teroriste, inclusiv cele islamice radicale, îndreptate împotriva statelor europene”, a conchis Mihai Isac.

O analiză semnată de Mădălin Necșuțu și Angela Barbaiani

Share our work
INVESTIGAȚIE// Vlad al Arabiei: averea, interesele și conexiunile din Orientul Mijlociu

INVESTIGAȚIE// Vlad al Arabiei: averea, interesele și conexiunile din Orientul Mijlociu

Liderul PD, Vlad Plahotniuc (mijloc dreapta) face un selfie cu membri Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Moldova (AOAM)

  • Liderul Partidului Democrat din Republica Moldova, Vlad Plahotniuc, a declarat pentru primă oară o serie de afaceri și interese în Orientul Mijlociu.

  • Republica Moldova și-a intensificat în ultimii ani relațiile cu țările din regiune. Unul dintre intermediari este patronul Trans-Oil, Vaja Jhashi, care a consiliat mai multe structuri guvernamentale în Orientul Mijlociu.

  • Emiratele Arabe Unite au fost o destinație pentru bani scurși din afacerea „Laundromatul rusesc”, precum și din „furtul miliardului” din sistemul bancar moldovenesc.

Liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, candidează la alegerile parlamentare din 24 februarie curent în Circumscripția uninominală nr. 17, Nisporeni. Conform declarației sale de avere și interese personale pentru 2018, președintele Partidului Democrat a arătat, pentru prima dată, că a avut venituri din Orientul Mijlociu și că deține firme la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, un paradis fiscal, se arată într-o investigație a Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova.

Vlad Plahotniuc a precizat în declarația de avere și interese personale că este singurul proprietar al firmelor Vangurad International LTD din Emiratele Arabe Unite și Vangurad International Group LTD de pe Insulele Samoa. Numai că el ortografiază diferit, în același document, cele două firme – Vanguard International Ltd și Vangurad International Ltd. Aceste companii sunt firme de investiții pe care le-ar fi cumpărat cu 100.000 de dolari americani. Am solicitat o explicație de la președintele PDM, dar, până la data publicării investigației, nu am primit niciun răspuns.

Indicând aceste companii, președintele democrat a menționat că a obținut de la Vangurad International LTD dividende în valoare de 4.550.200 de euro, 11.597.400 de lei moldovenești și 347.500 de dolari americani.

Trebuie menționat că Emiratele Arabe Unite fac parte din țările prin care au circulat în 2011–2014 sume ce se ridică la 434 de milioane de dolari americani din așa-numita afacere „Laundromatul rusesc”. Este vorba de o schemă financiară criminală prin care au fost scoși din Rusia 20 de miliarde de dolari obținuți în urma unor contracte cu statul.

De asemenea, Emiratele Arabe Unite au fost una dintre destinațiile banilor scurși în urma furtului miliardului, conform raportului II al companiei Kroll.

Afacerile Trans-Oil în zona Orientului Mijlociu

Emiratele Arabe Unite nu au fost pentru Moldova un partener economic important de la apariția acesteia pe harta politică a lumii. Cele două state au stabilit relaţii diplomatice la 21 decembrie 1995. De atunci și până în 2017, cu excepția unei tentative în 2008, Moldova nu a reușit să crească valoarea schimburilor comerciale cu Emiratele Arabe Unite. Cu toate astea, în 2017, a reapărut subit interesul autorităților moldovenești pentru această regiune.

De data asta, unul dintre liantele pentru interesele economice este grupul de companii Trans-Oil, controlat de Vaja Jhashi, om de afaceri cu triplă cetățenie – rusă, americană și moldovenească. Grupul de companii Trans-Oil a ajuns să dețină astăzi monopol asupra exportului de cereale din Republica Moldova. Cel care i-a acordat în 2005 cetățenia Republicii Moldova lui Jhashi Vaja Enricovich a fost nimeni altul decât președintele Vladimir Voronin.

Enricovich l-a însoțit, în 29–30 ianuarie 2018, pe premierul Pavel Filip într-o vizită în Emiratele Arabe Unite. Fiind întrebat despre motivul pentru care s-a aflat în delegația sa președintele Trans-Oil, premierul Pavel Filip a spus că acesta cunoaște foarte bine Orientul Mijlociu.

„L-am selectat și l-am rugat să meargă în această vizită în Emiratele Arabe pentru că este singurul om pe care îl cunosc din R. Moldova. Vorbește fluent araba și este specialist în acest domeniu”, a explicat premierul Pavel Filip relația sa cu Jhashi.

De partea cealaltă, solicitat de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova, Jhashi a declarat că nu deține nicio funcție oficială în Guvernul Republicii Moldova.

„Nu am nicio funcție oficială în Guvernul Republicii Moldova, nici de consiliere și nici de consultanță. S-a întâmplat acest lucru (conlucrarea cu premierul Filip – n.r.) datorită expertizei pe care o am pe Orientul Mijlociu și pentru că vorbesc fluent araba”, a precizat omul de afaceri, solicitând ca declarațiile sale să nu fie asociate politic.

Totodată, Jhashi a mai spus că și-a împărtășit uneori opinia despre anumite aspecte legate de economia Orientului Mijlociu și despre unele problemele tradiționale specifice regiunii unor diverse agenții guvernamentale, dar strict ca părere particulară a unui expert. De asemenea, la circa două săptămâni de la solicitarea oficială, Guvernul ne-a confirmat că Vaja Jhashi nu e oficial consilier guvernamental și că vizita pe care a întreprins-o alături de premierul Pavel Filip a fost una „în capacitate privată, ca persoană care activează în sectorului privat”.

30 ianuarie 2018, Abu Dhabi. Prim-ministrul Pavel Filip a avut o întrevedere cu prințul moștenitor al Abu Dhabi, Alteța Sa
Șeicul Mohammed bin Zayed, vicecomandant suprem al Forțelor Armate ale Emiratelor Arabe Unite. Premierul Filip
este însoțit în această vizită de Vaja Jhashi, președinte al grupului de companii Trans-Oil (al doilea din stânga). 
Foto: moldpres.md

Afacerile Trans-Oil în Orientul Mijlociu

Președintele grupului de companii Trans-Oil a declarat în octombrie 2017 pentru portalul infomarket.md că a semnat un contract, în valoare de 25 de milioane de dolari americani, cu Ministerul Apărării din Irak pentru livrări de ulei de floarea-soarelui.

În afară de aceasta, Grupul de companii Trans-Oil a exportat în 2017–2018 în Orientul Mijlociu produse în valoare de peste 34.500.000 de dolari. Cel mai mare importator de produse Trans-Oil a fost Ministerul Comerțului al Republicii Irak – 31.314.705 de dolari, după care urmează compania Babylon Overseas (FZE) – 2.996.216 dolari, și firma Taj al Sultan Refilling LLC – aproape 220.000 de dolari.

Babylon Overseas (FZE) a fost deschisă în 2016 în Sharjah din Emiratele Arabe Unite de către Ghenadie Ostrovețchi, soțul Stelei Ostrovețchi, directoarea SA „Floarea Soarelui” din Bălți. În martie 2017, Ghenadie Ostrovețchi a fost înlocuit în fruntea Babylon Overseas de un anume Muahammad Imran Abbasi.

Totodată, Babylon Overseas este compania care deține o parte din afacerea unui fost mare jucător din domeniul agriculturii din România, Adrian Porumboiu. La finele lui 2015, afacerea a fost preluată de către Vaja Jhashi printr-o schemă alambicată. Actualmente, tranzacția face obiectul unui litigiu care se judecă de către instanțele din România.

Vaja Jhashi și Stela Ostrovețchi. Agro-Logistics Forum „Dnieper-Danube-Black Sea”, 18–19 octombrie 2017, Chișinău, Moldova

Filiera arabă

Legăturile dintre Vaja Jhashi și Vladimir Plahotniuc s-au developat pe parcursul ultimilor ani. Vaja Jhashi este membru al Asociației Oamenilor de Afaceri din Moldova al cărui președinte este Vlad Plahotniuc. Interesele celor doi s-au intersectat și în cadrul Victoria Bank. Enricovich a deținut în decembrie 2011 funcția de prim-vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al acestei bănci.

30 ianuarie 2018, Abu Dhabi. Prim-ministrul Pavel Filip a avut o întrevedere cu prințul moștenitor al Abu Dhabi, Alteța Sa Șeicul Mohammed bin Zayed, vicecomandant suprem al Forțelor Armate ale Emiratelor Arabe Unite. Premierul Filip este însoțit în această vizită de Vaja Jhashi, președinte al grupului de companii Trans-Oil (al doilea din stânga).

Cu toate astea, președintele Trans-Oil a declarat pentru Centrul de Investigații Jurnalistice că nu a avut niciodată afaceri sau relații comerciale cu Plahotniuc, „nici în trecut și nici prezent”. „Sincer, nici măcar nu am știut că a avut interese în companii din Emiratele Arabe Unite. Prin urmare, evident, nu are nicio legătură cu mine”, a insistat el.

În ce privește interesele sale și funcțiile deținute la Victoria Bank și Asociația Oamenilor de Afacerilor din Moldova, Jhashi a menționat: „Fiind parte a Consiliului de Administrație al Victoria Bank, împreună cu alți șase membri, nu sunt partener de afaceri / acționar cu Vlad Plahotniuc. După cum știți, Consiliul de administrație are funcție de supraveghere”.

„Este adevărat că suntem amândoi membri ai Consiliului Asociației Oamenilor de Afaceri, însă aceasta este o entitate non-profit și non-comercială. În lumea mea, a comerțului, acest lucru desigur că nu cade sub incidența afacerilor comune sau a parteneriatului”, a subliniat el.

De alftel, Trans-Oil International a finanțat Consiliul Atlantic, un think tank american, care i-a invitat pe Vlad Plahotniuc (2016) și pe Andrian Candu (2018) peste Ocean la mai multe evenimente dedicate relațiilor internaționale. Mai mult, Trans-Oil a finanțat cercetări ale acestui centru analitic despre Republica Moldova.

În afară de relațiile cu Plahotniuc, Jhashi este la fel de bine conectat la anturajul lui Igor Dodon. Vicepreședinte al Grupului Trans-Oil este Mihail Caraseni, consilier al președintelui Dodon în probleme economice. Mihail Caraseni are un frate în Partidul Democrat, Demian Caraseni.

Vaja Jhashi a obținut cetăţenia Republicii Moldova la 29 decembrie 2005,
în urma unui decret semnat de Vladimir Voronin

Oficializarea noilor relații

Imediat după vizita lui Filip în Emiratele Arabe Unite, Republica Moldova a inaugurat, la 10 mai 2018, o ambasadă la Abu Dhabi, într-o clădire de lux. Ambasador al Republicii Moldova în capitala Emiratelor Arabe Unite a fost numit Victor Haruța, fiul fostului șef al Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” din Chișinău, Eliferii Haruța.

La evenimentul de inaugurare a noii reprezentanțe diplomatice au fost prezenți ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Tudor Ulianovschi, și cel al Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici.

Ulianovschi nu este străin nici el de zona Orientului Mijlociu. Acesta a fost șef al Direcției America, Asia, Orientul Mijlociu și Africa la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene între 2011 și 2013 și Însărcinat cu Afaceri Economice în cadrul Ambasadei Republicii Moldova în Statul Qatar între 2013 și 2014.

Tudor Ulianovschi a ajuns ambasador în Elveția (2016–2018) pentru ca mai apoi, din 2018 și până în prezent, să ocupe fotoliul de șef al diplomației moldovenești la doar 35 de ani.

Cetățenia Republicii Moldova pe bani mulți din Emirate

După inaugurarea Ambasadei Republicii Moldova la Abu Dhabi, la 11 iulie 2018, Ministerul Economiei și Infrastructurii condus de Chiril Gaburici a anunțat semnarea unui contract de prestare a serviciilor publice de elaborare, implementare și promovare internațională a Programului de dobândire a cetățeniei prin investiție cu consorțiul MIC Holding LLC și Henley&Partners Government Services Ltd.

Chiar în aceeași zi, 11 iulie 2018, jurnaliștii portalului maltez St. Lucia News au scris că MIC Holding LLC este acronimul pentru Moldovan Investment Company (MIC), companie cu sediul în Dubai, Emiratele Arabe Unite.

Serviciului de Informații și Securitate nu i s-a permis să verifice persoanele în prealabil. Astfel că oricine, indiferent de antecedente penale, dar cu bani în buzunar, poate să-și cumpere cetățenia R. Moldova și apoi să-și „albească” sumele de „bani negri” pe care le deține contra unei taxe de 3% către statul R. Moldova.

Între 2013 și 2014, Tudor Ulianovschi a fost însărcinat cu Afaceri Economice în cadrul
Ambasadei Republicii Moldova în Statul Qatar

Astfel, la scurt timp, în plina vară și în ultimele zile ale sesiunii parlamentare de dinainte de vacanță, Parlamentul a adoptat pe 26 iulie 2018 controversata reformă fiscală care conținea prevederi legate de amnistierea fiscală.

Acest pachet de legi ce ar fi trebuit să stimuleze economia a legiferat în subsidiar și dobândirea cetățeniei R. Moldova în condiții dubioase. Au fost create 5.000 de cetățenii ce pot fi acordate contra sumei de 100.000 de euro în Fondul de dezvoltare durabilă sau cel puțin 250.000 de euro de euro într-un domeniu strategic de activitate.

Această combinație a fost taxată imediat de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Ambasadele UE și SUA la Chișinău, FMI și alte instituții au avut reacții virulente la hotărârile adoptate de Parlamentul Republicii Moldova.

În ciuda reacțiilor negative venite din partea partenerilor și donatorilor occidentali ai R. Moldova, Guvernul R. Moldova a continuat să promoveze dobândirea cetățeniei Republicii Moldova în Orientul Mijlociu, mai precis Emiratele Arabe Unite.

Ulterior, pe 5 noiembrie, o delegație a R. Moldova lansa la nivel internațional „Programul de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin investiție” în cadrul Conferinței Globale a Reședinței și Cetățeniei. Evenimentul s-a desfășurat în Dubai, Emiratele Arabe Unite.

Liderul PD, Vlad Plahotniuc (mijloc dreapta) face un selfie cu membri Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Moldova (AOAM)

Share our work
ANALIZĂ: Mercenarii moldoveni, tot mai numeroși în rândul armatelor separatiste sau private

ANALIZĂ: Mercenarii moldoveni, tot mai numeroși în rândul armatelor separatiste sau private

Moldoveanul Radu Donciu, făcând semnul victoriei, alături de un militar rus

În ultimii ani, numărul moldovenilor care luptă în zone de conflict precum estul Ucrainei și mai recent în Siria s-a înmulțumit vizibil. Aceștia pot fi divizați în două categorii și anume cei care merg acolo pentru pentru a fi mercenari cu scopul de a fi plătiți, dar și o categorie care merg să lupte în Donbas din rațiuni ideologice, în special cei care provin din regiunea separatistă transnistreană.

Serviciile speciale moldovenști și cele ucrainene îi monitorizează atent pe cei care merg să lupte în aceste zone, iar procurorii în trimit în judecată după caz.

Cu toate acestea, se poate observa o mișcare a mercenarilor din zona Donbas, acolo unde luptele sunt în special de menținere a poziții și doar sporadic se mai înregistrează ciocniri, spre o zonă mult mai firbiente, cea a Orientului Mijlociu, acolo unde Rusia sprijină regimul lui Bashar al Assad în Siria. Recent, aceștia au început să fie contractați în Africa.

Cel mai recent caz în acest sens este cel al mercenarului moldovean Radu Donciu, un bărbat la 43 de ani, căsătorit în Rusia. După ce a luptat în Donbas alături de rebelii proruși, acesta a luat calea Orientului Mijlociu. Aici s-a angajat în compania militară privată Wagner care sprijină regimul Bashar al-Assad, dar despre care Rusia spune că nu aparține statului rus.

„Serviciul de securitate continuă să informeze publicul despre faptele serviciilor secrete rusești care utilizează cetățeni străini în cadrul companiei private de securitate Wagner pentru a conduce un război hibrid în Ucraina și în lume”, a precizeazat SBU – serviciul secret al Ucrainei.

Oficialii ruși au admis prezența luptătorilor voluntari în estul Ucrainei și în Siria, unde Moscova susține guvernul Damasc, dar neagă orice legătură cu compania privată Wagner, scrie Balkan Insight.

„Conducerea politică și militară rusă ascunde în mod deliberat de ochii publicului pierderile uriașe din rândul mercenarilor în războiului hibrid pe care îl poartă în Ucraina și Siria”, a declarat săptămâna trecută șeful SBU, Igor Guskov.

Săptămâna trecută, SBU a făcut publice numele a circa 70 de mercenari care au murit sau au fost răniți în timpul luptelor grele din Siria pe 2 iulie.

În februarie, compania Wagner a suferit pierderi majore de forță de muncă în Siria în timpul unei operațiuni militare dure în provincia Deir-ez-Zor, a repcizat SBU.

„Serviciul [SBU] a identificat 206 de mercenari care au fost implicați direct în această aventură”, a adăugat Guskov.

SBU a declarat că datele sale arată că cel puțin 80 dintre aceștia au fost uciși și aproape 100 au fost răniți sub diverse forme.

Site-ul ucrainean Myrotvorets, care colectează informații despre surse interne sau străine în estul Ucrainei, a scris că Radu Donciu locuiește în Rusia, iar din pozele postate se observă că este căsătorit și are o fiică de doar câțiva ani.

El a publicat numeroase poze despre el și familia sa într-o rețea socială rusă, VKontakte, dar a încetat postările în noiembrie 2016.

SBU a identificat zilele trecute trei bărbați care au luptat în Ucraina și sunt acum în Siria pentru compania Wagner, cetățeanul armean Gevorg Hrachyan (care între timp a fost ucis), Radu Donciu din Moldova și un cetățean kazah, Maxim Klimov.

Varianta rusească a „Blackwater”

Compania „Wagner” are ca model de inspirație omoloaga sa din Statele Unite, controversata „Blackwater” care a primul său contrac militar din SUA în 2000 și a fost foarte activă pe timpul Războiului din Irak.

Compania paramilitară Wagner a luat ființă în 2014, imediat după anexarea Crimeii cu ajutorul „omuleților verzi”. Deși există numeroase voci care spun că, de facto, Wagner este o unitate ce aparține Ministerului rus al Apărării, liderii acesteia neagă această variantă. Cert este că a apărut în 2014, în zona Lugansk-ului, acolo unde fondatorul său Dmitri Valerievici Utkin, locotent-colonel în cadrul trupelor special Spetnaz din cadrul serviciul de informații al Armatei Ruse – GRU. De altfel, numele companiei vine de aliasul pe care singur și l-a luat și anume „Wagner”.

Legătura dintre Utkin și Kremlin a fost cât se poate de vizibilă în 2016, atunci când, în cadrul unei recepțin, Utkin, împreună cu alți comandanți ai Wagner au primit distinții chiar și din mâna lui Vladimir Putin – Ordinul pentru Curaj și de Eroul al Federații Ruse.

Atunci când ajung în taberele Wagner, recruților le este interzis să mai folosească rețele de socializare, fapt ce s-a întâmplat și cu moldoveanul Radu Donciu, al cărui cont de Vkontacte (rețea de socializare rusească -n.r.) se oprește în noiembrie 2016. La fel ca și în cazul recruților din afara Rusiei care urmează drumul spre Donbas, compania Wagner își pregătește soldații în regiunea Krasnodar.

Compania Wagner deține și o unitate sârbă care cuprinde mercenari sau voluntari care au luptat în Ucraina și care au fost mutați în Siria, potrivit Balkan Insight.

Așa-numitul pluton sârb din compania Wagner este condus de un sârb bosniac, Davor Dragolobovic Savicic, în vârstă de 42 de ani, numit „Lupul” de către oamenii săi pentru curajul și forța sa. Alți luptători sârbi, presupuși membri ai companiei Wagner, sunt considerați a fi cazați în Rusia, de unde călătoresc ocazional în zonele controlate de rebeli din estului Ucrainei. Toți au pașapoarte sârbești sau bosniace.

Monitorizare atentă

În tot acest timp, serviciile speciale de la Chișinău urmăresc atent mișcările mercenarilor moldoveni, dar și a altor naționalități, atunci când doresc să treacă frontiera R. Moldova. În aprilie 2018, Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) de la Chişinău preizat că a identificat cel puţin 62 de cetăţeni moldoveni, cei mai mulţi din Transnistria, care participă activ la conflictul din estul Ucrainei, în special de partea separatiştilor proruşi, scria Balkan Insight

Până în prezent de către ofițerii de informații și securitate au fost identificați 62 de cetățeni ai Republicii Moldova implicați în activități de mercenariat. Materialele probatorii în privința acestor persoane au fost remise în adresa organelor Procuraturii Republicii Moldova. De menționat că, 17 mercenari au fost deja condamnați de către instanțele judecătorești ale Republicii Moldova”, se menționează în răspunsul SIS la solicitarea de presă a Balkan Insight.

O anchetă jurnalistică de la RISE Moldova, realizată la începutul acestui an, a arătat de asemenea modul în care cetățenii moldoveni merg să lupte atât pentru separatiștii din Donbass, cât și pentru batalioanele ucrainene, unii pentru bani și alții din motive ideologice.

Expertul în securitate, Rosian Vasiloi, declara pentru Balkan Insight că serviciile de informații din Moldova și Ucraina au lucrat împreună timp de câțiva ani pentru a opri acest fenomen.

El a adăugat că majoritatea luptătorilor provin din regiunea separatistă transnistreanăși din regiunea autonomă a Găgăuziei, dar și din unele zone ale raioanele de vest ale R. Moldova, cum ar fi Ungheni, aproape de granița cu România.

„Unii sunt foști soldați care provin din forțele armate ale Moldovei, fie din partea Ministerului Apărării, a Jandarmeriei, fie și a Poliției, și care nu mai au nevoie de pregătire militară specială”, a adăugat Vasiloi.

SIS a mai precizat atunci că depune eforturi împreună cu partenerii externi pentru a opri acest fenomen.

„Serviciul de Informații și Securitate în cooperare cu organele abilitate ale statului, precum și cu partenerii externi, întreprind măsuri continue pentru identificarea și reținerea persoanelor bănuite de organizarea și desfășurarea activităților cu caracter ilegal, implicit cele de mercenariat”, mai precizează SIS.

Legionarul moldovean „Parma”, luptător în Donbas

Chiar la începutul lunii august, un nou caz de recrutare a mercenarilor pentru Donbas s-a produs în Italia, acolo unde șase persoane au fost arestate de către carabinerii italieni. Printre aceștia s-a aflat și un cetățean moldovean, potrivit La Reppublica, pe numele său Vladimir Verbițchi, poreclit „Parma”, un legionar aspirant în organizația neo-fascistă „Buldogii”, care a mai luptat în Donbas. Acesta locuia în regiunea Emilia și a fost ridicat împreună cu o femeie de origine rusă, scrie La Stampa.

Autoritățile italiene nu i-au făcut public numele acestuia, în schimb Procuratura Generală din Genova (regiunea Liguria) a operat arestările și investighează în total 15 persoane care se presupune că aveau legături cu această activitate. Astfel, polițiștii italieni au reușit să aresteze trei persoane, dintre care doi sunt cetățeni albanezi și unul moldovean, iar alți 3 suspecți, pe numele cărora au fost eliberate mandate de arestare, s-ar putea afla în regiunea Donbas.

Deconspirarea şi destructurarea organizației criminale angajate în recrutarea mercenarilor în Donbas a fost precedată de o investigație a activităților grupărilor de ultra-dreapta din Liguria. Poliția stabilit prin intermediul rețelelor sociale că unul dintre foștii activiști ai organizației ultra-drepta „Buldogii”, Andrea Palmeri, este angajat în recrutarea și finanțarea mercenarilor pro-ruși în zona de conflict din estul Ucrainei.

Răzvan Iorga

Share our work
Rusia joacă tare în Kurdistanul irakian și vrea să construiască un gazoduct de mari dimensiuni

Rusia joacă tare în Kurdistanul irakian și vrea să construiască un gazoduct de mari dimensiuni

 

Compania energetică rusă Rosneft și guvernul din Kurdistanul irakian „au negociat oportunitatea ca Rosneft să participe la un proiect de finanțare a construcției unui gazoduct în regiunea Kurdistanului”, precizează un comunicat al companiei ruse emis luni, citat de Karadeniz Press. „Este de așteptat ca un acord separat în cadrul acestui proiect să fie finalizat până la finele acestui an”, mai anunță comunicatul. Investiția va fi făcută în cadrul unei înțelegeri de tip BOOT (Build-Own-Operate-Transfer) și va fi recuperată prin taxe ce vor fi convenite pe bază de recuperare a acestor investiții, mai precizează Rosneft.

Capacitatea anuală a gazoductului ar trebui să se ridice undeva la 30 de milioarde de metri cubi anual și va avea ca principal scop furnizarea de gaze pentru consumatorii casnici. „Gazoductul din regiunea Kurdistanului a aproviziona nu numai centralele electrice și fabricile interne ale regiunii, dar va putea exporta și volume substanțiale de combustibil către Turcia și piețele europene în anii ce vor urma”, se mai arată în comunicatul Rosneft. Darea în exploatare a conductei de gaz și primele livrări interne sunt planificare pentru 2019, iar exporturile pentru 2020.

Rosneft și guvernul Kurdistanului irakian au semnat o serie de acorduri pentru a-și extinde cooperarea la Forumului Economic Internațional de la Sankt-Petersburg din iunie 2017. Unul dintre documente stipulează faptul că Rosneft va primi acces la managementul unui sistem de transport energetic foarte mare de pe teritoriul Kurdistanului irakian ce va avea o capacitate zilnică de 700.000 de barili de petrol.

Share our work
SUA lovește din plin armata dictatorului sirian Bashar al-Assad

SUA lovește din plin armata dictatorului sirian Bashar al-Assad

siria

Trupele americane au lansat, joi noapte, mai multe atacuri asupra bazei aeriene Shayrat din Siria, ca răspuns la atacul cu arme chimice pe care forțele regimului Bashar al-Assad l-a lansat împotriva rebelilor. Bilanțul atacului a crescut la șase morți și șapte răniți, a anunțat armata siriană. SUA au mai lansat lovituri aeriene asupra Siriei, încă din septembrie 2014, în timpul președintelui Barack Obama, dar ca parte a coaliției anti-ISIS și până acum țintiseră numai grupările teroriste, nu și forțele guvernamentale siriene.

[youtube]4AmDeWdQqpM[/youtube]Decizia lui Donald Trump de a ataca direct regimul sirian vine la mai bine de trei ani după ce Barack Obama a oprit în ultima clipă un raid similar, după ce Assad a folosit arme chimice împotriva propriilor cetăţeni. Atunci, preşedintele american a fost de acord cu un plan propus de Rusia, ceea ce a dat Moscovei iniţiativa în criza siriană.

Casus belli suficient

Atacul american vine după ce, joi, armata lui Assad a folosit arme chimice în atacul din Khan Sheikhoun, provincia Idlib. Confirmarea a venit din partea autorităţilor din Turcia după efectuarea autopsiei pentru trei dintre victimele masacrului din Siria. Persoanele care au fost transferate din Siria aveau convulsii, spumă la gură şi pupilele dilatate, simptome care, potrivit medicilor, apar în general la victimele unui atac chimic.La efectuarea autopsiilor a participat şi o delegaţie a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care a recoltat probe, alături de medicii legişti din Turcia. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) a anunţat că în atacul de marţi au murit 86 de persoane, dintre care 30 sunt copii.

Aliați occidentali

[youtube]TFnoV2JkvB0[/youtube]Acțiunea SUA, a avut parte de susținerea mai multor aliați occidentali, dar și din alte părți are lumii. Marea Britanie și-a exprimat sprijinul pentru acțiunea militară lansată de președintele american în Siria. „Guvernul britanic sprijină pe deplin acțiunea SUA despre care noi credem că reprezintă un răspuns adecvat la atacul barbar cu substanțe chimice lansat de regimul sirian și care este destinat să descurajeze astfel de atacuri în viitor”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului britanic. La rândul său, ministrul britanic al apărării Michael Fallon a declarat că loviturile aeriene americane din Siria au fost pregătite atent și că Londra nu consideră că ele vor da startul unei campanii militare diferite.

De asemenea, SUA au informat Franța înainte de a lansa lovituri aeriene asupra unor poziții militare siriene, a declarat vineri ministrul francez de externe Jean Marc Ayrault, citat de Reuters. La rândul său, Turcia evaluează în mod pozitiv raidurile aeriene americane din Siria și consideră că poziția SUA trebuie să fie susținută de comunitatea internațională în fața „barbariei” guvernului sirian, a declarat vineri vicepremierul turc Numan Kurtulmus.

Guvernul polonez și-a exprimat susținerea față de loviturile SUA asupra bazei aeriene siriene. Și Arabia Saudită a declarat vineri că „sprijină în totalitate” acțiunile militare ale SUA în Siria. Premierul nipon Shinzo Abe și-a exprimat vineri susținerea pentru atacurile aeriene ale SUA împotriva unei baze militare din Siria. Nu în ultimul rând, Coaliția Națională a opoziției siriene (SNC) a salutat la rândul său loviturile americane care au vizat o bază aeriană a regimului sirian

Rusia și Iran condamnă SUA braț la braț

[youtube]FaklRH9K9mU[/youtube]Replica Kremlinului nu a întârziat să apară. Preşedintele Vladimir Putin consideră atacurile americane împotriva Siriei drept o agresiune la adresa unui stat suveran şi o încălcare a normelor de drept internaţional, care se bazează pe pretexte inventate. De asemenea, și Teheranul a denunțat loviturile aeriene americane, a informat agenția de presă Isna, citând un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe iranian.

„Iranul condamnă cu fermitate astfel de lovituri unilaterale. Acest gen de măsuri îi vor întări pe teroriștii din Siria și vor complica situația din Siria și din regiune”, a declarat Bahram Qasemi. De asemenea, Indonezia, țara cu cea mai numeroasă populație musulmană, a condamnat cu fermitate folosirea armelor chimice în Siria. Potrivit agenției Reuters, prețul petrolului a crescut deja cu două procente, în urma acestui atac

Ce spun analiștii

Jurnalistul și analistul român Bogdan Chirieac a declarat că ordinul privind atacarea bazei militare siriene este primul act de politică internațională pe care îl face cu adevărat administrația Trump. ‘Atacul cu arme chimice al regimului Assad este intolerabil. Deci nu te poți juca în lumea de astăzi cu așa ceva. Și merită să spunem că și șantajul Coreii de Nord asupra lumii libere ar trebui să ia sfârșit exact în aceași idee. Iar dacă este cineva să pună capăt și acelui șantaj, Donald Trump este acela. Deci trebuie să arăți clar că nu poți șantaja lumea cu arme de distrugere în masă. Și nu poți folosi arme de distrugere în masă împotriva propriului popor, cum a făcut Assad cu armele chimice împotriva sirienilor. Nu odată. Și înțeleg că acum chiar nu mai putea să dea vina pe rebeli. Nu că aceștia ar fi personaje pozitive acolo. Nici pe departe. Dar nu poți folosi astfel de arme”, a declarat vineri pentru Agerpres, Bogdan Chirieac.

Share our work