de Isac Mihai | iul. 17, 2019 | UCRAINA
Ucraina, amenințată de un nou război lingvistic
Legea cu privire la asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat a intrat în vigoare marţi în Ucraina, documentul prevăzând utilizarea obligatorie a limbii ucrainene în toate domeniile de activitate, informează publicaţia Ukrainska pravda, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Documentul a intrat în vigoare la două luni de la publicarea sa în ziarul ‘Vocea Ucrainei’.
Această lege prevede că fiecare cetăţean al Ucrainei este obligat să vorbească limba de stat ca limba ţării a cărei cetăţenie o deţine.
Răspunde penală
Astfel, legea stabileşte că limba oficială în Ucraina este limba ucraineană şi ea este obligatorie pentru toate instituţiile de stat în toate sferele de activitate pe întreg teritoriul ţării. Ea îi obligă pe oficiali şi funcţionarii publici să vorbească limba de stat şi să o aplice în exercitarea atribuţiilor oficiale.
Limba de stat este obligatorie în domeniul educaţiei, a relaţiilor de muncă, în sfera medicală şi a prestărilor de servicii, precum şi în publicitate.
Site-urile şi ziarele trebui să aibă şi o versiune în limba ucraineană sau cel puţin 50% din conţinut să fie în limba ucraineană. Producătorii şi distribuitorii de film şi TV vor trebui să se asigure că 90% din conţinutul lor video este în limba ucraineană. De asemenea, editurile vor trebui să aibă cel puţin 50% din conţinut în limba naţională. Pentru utilizatorii de computere, software-ul trebuie să aibă o interfaţă în ucraineană, aceasta deşi lege permite folosirea în acest caz a limbii engleze sau a oricăreia din limbile oficiale ale Uniunii Europene, notează publicaţia Libertatea cuvântului din Cernăuţi.
Această lege nu se aplică sferei comunicării private şi în cadrul ceremoniilor religioase.
Pentru încălcarea legii se introduce pedeapsa administrativă, iar ‘pentru denigrarea ei publică şi nerespectarea limbii de stat’ – răspunderea penală.
Manevră rusă
La cererea Rusiei, Consiliul de Securitate al ONU a dezbătut marți această lege lingvistică în Ucraina.
Anterior, Moscova convocase o reuniune a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite în 20 mai pentru a discuta legea privind asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat. Consiliul de Securitate a refuzat atunci să abordeze problema limbii oficiale în Ucraina. Reprezentanţii mai multor ţări au declarat că dezbaterea nu ar trebui să aibă loc în ziua învestirii noului preşedinte al Ucrainei, denunţând intenţia Rusiei de a exercita presiune asupra Kievului în acest mod, aminteşte agenţia de presă citată.
Speranțe la ONU
Adjuncta secretarului general al ONU, Rosemary A. DiCarlo, a declarat marţi seara în cursul reuniunii Consiliului de Securitate convocate de Rusia în contextul intrării în vigoare în aceeaşi zi a legii privind utilizarea obligatorie a limbii ucrainene, că deşi legea lingvistică în Ucraina a fost modificată în mod substanţial între prima şi a doua lectură, iar majoritatea normelor controversate au fost eliminate, această lege continuă să suscite preocuparea ONU, informează agenţia de presă Ukrinform.
În special, Naţiunile Unite speră că Ucraina va adopta o lege privind protecţia minorităţilor naţionale, aşa cum stipulează respectivul act normativ, a declarat Rosemary A. DiCarlo în deschiderea dezbaterii la Consiliul de Securitate al ONU.
„Noua lege a generat îngrijorare atât în Ucraina, cât şi peste hotarele ei. Autorităţile ucrainene au explicat că ea este conformă cu Constituţia, în special cu articolul 10 privind limba de stat şi limbile minorităţilor, cu legislaţia proprie şi cea internaţională”, a menţionat secretarul adjunct al ONU.
Recomandări diplomatice
În acest context, ea a enumerat principalele prevederi ale legii privind obligativitatea limbii ucrainene, atrăgând atenţia asupra calendarului implementării sale graduale şi adoptării obligatorii a legii privind minorităţile naţionale stipulate de aceasta.
Rosemary A. DiCarlo a amintit că Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului a făcut recomandări autorităților ucrainene în timpul redactării acestei legi, evocând că documentul este examinat în prezent de către Comisia de la Veneţia, care urmează să-şi prezinte concluziile după data de 21 iulie.
De asemenea, înalta oficialitate ONU pentru probleme politice a salutat declaraţia preşedintelui de la Kiev Volodimir Zelenski, care a promis să studieze în detaliu noua lege despre limbă.
„Sperăm că aceasta va deschide calea pentru următorii paşi în direcţia protecţiei drepturilor minorităţilor”, a spus ea.
În acest sens, DiCarlo a fost sprijinită de Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Lamberto Zannier, potrivit Unian.
Kremlinul contraatacă
Rusia a criticat marţi noua legislaţie din Ucraina care face din limba ucraineană limba naţională obligatorie în această ţară, în timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU convocată la cererea Moscovei, dar de care ţările occidentale au profitat pentru a denunţa anexarea Peninsulei Crimeea. „Discursul nostru nu este împotriva limbii ucrainene”, pentru că fiecare stat are drept la limba sa naţională, însă „dorim să-i apărăm pe (etnicii) ruşi”, a declarat ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia. „Lupta pentru identitatea naţională nu trebuie să încalce drepturile minorităţii rusofone”, a insistat el.
Ucraina a respins criticile ruse, amintind că limba ucraineană a fost supusă unor numeroase restricţii pe vremea Uniunii Sovietice.
SUA, Franţa şi Marea Britanie au profitat de sesiune pentru a cere încetarea „ocupaţiei” Peninsulei Crimeea, pentru a denunţa atingerile aduse drepturilor minorităţilor în această peninsulă şi pentru a cere, în ajunul celei de-a 5-a comemorări de la prăbuşirea zborului MH17 a companiei Malaysia Airlines deasupra Ucrainei, „să se facă dreptate”.
Ţările occidentale au cerut, de asemenea, eliberarea a 24 de marinari ucraineni capturaţi în decembrie de Rusia.
În timpul reuniunii, atât secretariatul ONU, cât şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au îndemnat la soluţionarea diferendelor ruso-ucrainene prin „dialog constructiv” şi prin „măsuri echilibrate” pentru a respecta drepturile minorităţilor în Ucraina.
Într-o declaraţie comună la finalul sesiunii ONU, membrii europeni ai Consiliului de Securitate (Germania, Franţa, Marea Britanie, Belgia, Polonia) şi Estonia, viitor membru, i-au cerut Rusiei „să înceteze imediat să alimenteze conflictul” şi „să se abţină de la orice acţiune ce împiedică aplicarea acordurilor de la Minsk”, arată mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 17, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Federaţia Rusă nu va recunoaşte independenţa autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk din Donbas (estul Ucrainei), dar speră că autorităţile de la Kiev vor iniţia negocieri directe cu rebelii, iar în final le vor acorda un ‘statut special’ celor două regiuni, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov, citat de săptămânalul rusesc ‘Argumentî i faktî’, preluat de presa de la Kiev și agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Statut special
‘Donbasului trebuie să i se acorde un statut special, care să fie fixat în Constituţia Ucrainei’, a mai declarat Lavrov în interviul acordat mass-media de la Moscova. ‘Conducerea ucraineană trebuie să se întoarcă cu faţa spre proprii cetăţeni, să renunţe la politica sufocării economice a Donbasului, să recunoască dreptul locuitorilor din Doneţk şi Lugansk să vorbească în limba lor maternă (rusa), să-şi sărbătorească datele sfinte şi sărbătorile, să-şi onoreze eroii lor’, a spus ministrul rus de externe, adăugând că ‘fără aceasta este cel puţin neserios de vorbit despre posibilitatea de restabilire a încrederii locuitorilor din Doneţk şi Lugansk faţă de autorităţile ucrainene’.
‘Condiţia fundamentală este, desigur, stabilirea unui dialog direct şi plin de conţinut între Kiev şi autoproclamatele republici nerecunoscute, conform prevederilor acordurilor de la Minsk’, a insistat Serghei Lavrov. El a subliniat faptul că, la ora actuală, părţile ar trebui să se concentreze asupra punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk, aprobate printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU.
Activitate restabilită
Ministrul rus a menţionat că pentru aceasta este necesar să fie restabilită activitatea Grupului de contact, din care fac parte reprezentanţi ai Kievului, Doneţkului şi Luganskului, cu medierea Rusiei şi a OSCE. Atunci şi formatul de negocieri ‘Normandia’ (Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina) va funcţiona mai eficient, consideră oficialul rus.
Kievul şi Occidentul acuză în mod constant Rusia de furnizarea de sprijin militar rebelilor separatişti proruşi din estul Ucrainei, care luptă împotriva trupelor guvernamentale ucrainene. Moscova neagă acuzaţiile, în pofida tuturor evidenţelor, acuzând la rândul său Occidentul că sprijină militar Kiev-ul.
ONU, preocupat
Adjuncta secretarului general al ONU, Rosemary A. DiCarlo, a declarat marţi seara în cursul reuniunii Consiliului de Securitate convocate de Rusia în contextul intrării în vigoare în aceeaşi zi a legii privind utilizarea obligatorie a limbii ucrainene, că deşi legea lingvistică în Ucraina a fost modificată în mod substanţial între prima şi a doua lectură, iar majoritatea normelor controversate au fost eliminate, această lege continuă să suscite preocuparea ONU, informează agenţia de presă Ukrinform.
În special, Naţiunile Unite speră că Ucraina va adopta o lege privind protecţia minorităţilor naţionale, aşa cum stipulează respectivul act normativ, a declarat Rosemary A. DiCarlo în deschiderea dezbaterii la Consiliul de Securitate al ONU.
„Noua lege a generat îngrijorare atât în Ucraina, cât şi peste hotarele ei. Autorităţile ucrainene au explicat că ea este conformă cu Constituţia, în special cu articolul 10 privind limba de stat şi limbile minorităţilor, cu legislaţia proprie şi cea internaţională”, a menţionat secretarul adjunct al ONU.
ONU sprijină rezolvarea crizei din Ucraina
Recomandări diplomatice
În acest context, ea a enumerat principalele prevederi ale legii privind obligativitatea limbii ucrainene, atrăgând atenţia asupra calendarului implementării sale graduale şi adoptării obligatorii a legii privind minorităţile naţionale stipulate de aceasta.
Rosemary A. DiCarlo a amintit că Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului a făcut recomandări autorităților ucrainene în timpul redactării acestei legi, evocând că documentul este examinat în prezent de către Comisia de la Veneţia, care urmează să-şi prezinte concluziile după data de 21 iulie.
Rusia contraatacă
De asemenea, înalta oficialitate ONU pentru probleme politice a salutat declaraţia preşedintelui Volodimir Zelenski, care a promis să studieze în detaliu noua lege despre limbă.
„Sperăm că aceasta va deschide calea pentru următorii paşi în direcţia protecţiei drepturilor minorităţilor”, a spus ea.
În acest sens, DiCarlo a fost sprijinită de Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Lamberto Zannier.
Reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasile Nebenzia, a declarat că legea privind funcţionarea limbii de stat în Ucraina contravine tuturor convenţiilor privind protecţia drepturilor minorităţilor naţionale şi vizează „ucrainizarea forţată a ţării”. Potrivit lui, adoptarea legii s-a făcut în absenţa unui consens general în Ucraina, din motive politice. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 12, 2019 | Asia Centrală, Balcani, Federatia Rusa, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, UE
Vladimir Putin și Donald Trump, o posibilă întrevedere la Osaka
În pofida declarațiilor publice, Washingtonul nu a trimis, deocamdată, semnale clare privind posibilitatea, formatul și data unei întâlniri între liderii Statelor Unite și Rusiei, în marja summitului G20, de la Osaka, a declarat pentru presa de la Moscova viceministrul rus al afacerilor externe, Serghei Riabkov, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Dacă Moscova nu va primi nimic concret, un contact ar putea avea loc, ipotetic vorbind, dar, mai degrabă ”în picioare”, a mai declarat acesta pentru RIA Novosti.
Incertitudine diplomatică
„Mă voi întâlni cu Putin la G20”, a spus Trump de la Casa Albă, după ce l-a primit pe preşedintele polonez Andrzej Duda. „Mă voi întâlni cu preşedintele (chinez) Xi la G20. Mă voi întâlni cu mulţi lideri”, a adăugat președintele SUA.
Anterior, și consilierul președintelui american pe probleme de securitate națională, John Bolton, a afirmat că Donald Trump speră să-i întâlnească la Osaka pe președintele Vladimir Putin și pe liderul chinez, Xi Jinping.
”Nu vedem nici un fel de semnale concrete cu excepția celor se, periodic, spun responsabilii americani. Dar, de regulă, contacte de acest nivel nu se pregătesc prin schimburi de comentarii verbale făcute într-un stil destul de lejer. Aici se impune o anumită muncă diplomatică, anumite condiții”, a explicat Riabkov, comentând afirmația lui Bolton.
La rândul său, consilierul pe probleme politice al preşedintelui rus Iuri Uşakov a declarat recent că ideea privind posibilitatea unei întâlniri între preşedinţii Rusiei şi SUA, Vladimir Putin, respectiv Donald Trump, în marja summitului G20 de la Osaka (Japonia) luna aceasta este incertă şi nu au existat discuţii bilaterale despre detaliile unei astfel de întrevederi pentru moment, a declarat marţi consilierul pe probleme politice al preşedintelui rus Iuri Uşakov.
„Ideea unei posibile întâlniri între Putin şi Trump la Osaka în marja G20 (28-29 iunie) se află în aer; după ce a lansat această idee, partea americană nu a concretizat-o în niciun fel şi nici nu am discutat prin vreun canal elemente importante precum locul, timpul, ordinea de zi”, a afirmat Uşakov, preluat de TASS şi RIA Novosti.
SUA, amenințate de un război comercial cu Beijingul
Reduta chinezească
Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat luni, în plin război comercial cu China, că are ‘prevăzută’ o întâlnire cu preşedintele Xi cu ocazia summitului G20. Într-un interviu pentru postul CNBC, Trump s-a declarat pregătit să impună noi taxe vamale punitive asupra unor produse chineze dacă Xi Jinping nu va accepta în cele din urmă o întrevedere.
China a evitat să confirme marţi dacă preşedintele Xi Jinping va avea o întrevedere tete-a-tete cu omologul său american Donald Trump cu ocazia summitului G20 ce va avea loc pe 28 şi 29 iunie la Osaka, în Japonia.
‘Recent, Statele Unite şi-au exprimat în mai multe rânduri speranţa unei întâlniri între şefii de stat chinez şi american în cursul summitului G20’, a declarat marţi Geng Shuang, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing. ‘Dacă vom avea informaţii pe acest subiect, le vom face publice la momentul oprtun’, a adăugat el, într-un briefing de presă.
O întrevedere între Trump şi Xi ar marca o cotitură în războiul comercial americano-chinez ce zguduie pieţele financiare şi suscită îngrijorări tot mai mari în privinţa economiei mondiale.
Război comercial
Donald Trump afirmă că vrea să reducă uriaşul deficit comercial al Statele Unite în relaţia cu China, iar pentru aceasta urmăreşte să obţină din partea Beijingului o serie de angajamente legate de respectarea proprietăţii intelectuale, încetarea transferurilor forţate de tehnologie sau renunţarea la subvenţiile acordate companiilor de stat.
În ce-l priveşte, Beijingul a declarat că doreşte să continue negocierile, dar refuză să facă acest lucru sub presiunea sau la intimidarea Washingtonului.
‘China nu vrea un război comercial. Dacă Statele Unite sunt dispuse să negocieze pe picior de egalitate, atunci uşa noastră rămâne larg deschisă’, a subliniat Geng Shuang. ‘Dacă Statele Unite persistă în escaladarea fricţiunilor comerciale, vom răspunde cu hotărâre şi ne vom bate până la capăt’, a avertizat oficialul de la Beijing. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 1, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE
Ucraina și-a modernizat în mod semnificativ armata pentru a face față amenințării separatiste pro-ruse din Donbass
Germania şi Franţa doresc relansarea procesului de pace din estul Ucrainei şi organizarea de discuţii cu Rusia, au declarat, la Kiev, miniştrii de externe ai celor două state, Heiko Maas şi Jean-Yves Le Drian, relatează mass-media din Ucraina, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Şeful diplomaţiei germane, Heiko Maas, a menţionat o „discuţie excepţional de bună” cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a preluat săptămâna trecută funcţia de şef al statului şi care a afirmat în discursul inaugural că soluţionarea conflictului reprezintă una din priorităţile sale. Eforturile de mediere în formatul franco-german pentru stabilirea păcii în estul Ucrainei vor continua, a spus Maas. El a adăugat că „după această discuţie sunt de părere că acest lucru este şi posibil”.
Demers diplomatic
La rândul lor, surse politice de la Kiev au precizat că noul președinte al Ucrainei mizează pe reluarea cât mai rapidă a negocierilor în formatul Normandia.
Ziarul rus Korrespondent aminteşte că, în urmă cu câteva zile, Kremlinul, de asemenea, a sugerat că există posibilitatea organizării unei noi reuniuni cu privire la Donbas. ,,Aceste chestiuni sunt luate în considerare” – a declarat Dmitri Peskov, secretarul de presă al preşedintelui rus, Vladimir Putin, fiind întrebat de jurnalişti dacă este planificată o întâlnire la nivel înalt în aşa-numitul format Normandia.
Kiev-ul mizează pe semnarea unor documente care să garanteze retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, retragerea echipamentelor grele și a artileriei grele din Donbas, dezarmarea grupărilor armate separatiste și desfăşurarea unei misiuni de pace ONU ori UE în Donbas, care să controleze și frontiera de stat dintre Ucraina și Federația Rusă, solicitare refuzată cu obstinație de separatiștii pro-ruși și autoritățile de la Kremlin.
Volodymyr-Zelensky-noul-țar-de-la-Kiev
Conflict sângeros
Războiul din estul Ucrainei, de la graniţa cu Rusia, a izbucnit în urmă cu cinci ani, când Ucraina a înlăturat conducerea pro-rusă a ţării, manifestându-se în favoarea încheierii unui acord de asociere cu Uniunea Europeană.
În luptele dintre separatiştii (n.r.-susţinuţi de Rusia) şi armata ucraineană au fost ucişi aproximativ 13.000 de persoane, conform estimărilor ONU. Participarea efectivă a militarilor ruși la conflictul din Donbass a fost demonstrată de investigațiile mass-media. Rusia a negat în mod repetat acuzaţiile Kievului că ar alimenta conflictul prin furnizarea de arme şi de militari activi taberei separatiste.
Germania şi Franţa mediază negocierile de pace dintre Ucraina şi Rusia, în cadrul formatului Normandia. Preşedintele rus Vladimir Putin sprijină în mod public pozițiile liderilor separatişti.
Heiko Maas a denunţat, calificând-o drept ilegală, capturarea anul trecut de către Rusia a 24 de marinari ucraineni într-un incident din largul peninsulei Crimeea.
Crimeea, peninsulă legată geografic de partea continentală a Ucrainei, unde se află de mult timp o bază navală rusă la Marea Neagră, a fost anexată de Rusia în conflictul izbucnit în estul Ucrainei. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 7, 2019 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
ONU, implicat în cazul Khashoggi
Treizeci şi şase de ţări au lansat un apel, la ONU, prin care cer Riadului o anchetă ”rapidă şi aprofundată” a uciderii jurnalistului saudit Jamal Khashoggi în Consulatul Arabiei Saudite de la Istanbul, pentru ca cei care se fac vinovaţi să fie judecaţi, relatează NY Times, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Condamnăm cu cea mai mare fermitate uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi, confirmată de către Arabia Saudită, în consulatul său de la Istanbul”, a declarat amabsadorul islandez Harald Aspelund, într-o intervenţie în Consiliul ONU al Drepturilor Omului.
Acuzații saudite
”Anchetele (…) trebuie să fie rapide, eficiente şi aprofundate, independente şi imparţiale şi transparente. Vinovaţii trebuie sădea socoteală”, a adăugat el în numele celor 36 de ţări, între care se află numeroase state europene, dar şi Australia, Canada şi Noua Zeelandă.
Reprezentantul saudit la Consiliu, Abdulaziz Alwasil, a ”condamnat exploatarea Consiliului de către anumite ţări care folosesc declaraţii comune pentru cauze politice”. ”Ingerinţele în afacerile interne în numele apărării drepturilor omului sunt un atac la adresa suveranităţii noastre”, a denunţat el.
Asasinarea la 2 octombrie a editorialistului Jamal Khashoggi, un colaborator al Washington Post (WP), al cărui corp nu a fost găsit încă, a provocat indignare în lume şi a pătat profund imaginea Arabiei Saudite, mai ales a prinţului moştenioe Mohammed bin Salman, cunoscut drept ”MBS”.
Raport îngrijorător
În prezentarea raportului său anual, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului Michelle Bachelet a vorbit despre detenţii arbitrare ale unor femei care apără drepturile omului în Arabia Saudită, însă ea nu a spus absolut nimic despre uciderea editorialistului, un feroce critic al prinţului moştenitor.
În cadrul dezbaterilor la ONU, ţările au posibilitatea să vorbească despre ce subiecte vor.
Potrivit ONG-ului Human Right Watch (HRW), aceasta este prima oară când un grup de ţări decide să facă o declaraţie comună privind drepturile omului în Arabia Saudită în Consiliul Drepturilor Omului.
Ambasadorul islandez a îndemnat Arabia Saudită ”să divulge toate informaţiile disponibile şi să coopereze deplin în toate investigaţiile cu privire la crimă, inclusiv ancheta efectuată de către Raportoarea Specială ONU cu privire la execuţii extrajudiciare” Agnès Callamard.
Misiune ONU
În urma unei misiuni în Turcia, menită să facă lumină asupra acestei crime, Callamard, mandatată de Consiliul ONU al Drepturilor Omului, sublinia la 7 februarie că ”uciderea” lui Khashoggi a fost ”planificată şi comisă de reprezentanţi ai statului din Arabia Saudită”.
Însă Riadul a imputat-o unor elemente ”scăpate de sub control”. Procesul celor 11 suspecţi a fost deschis la începutul lui ianuarie în Arabia Saudită, iar procurorul general a cerut ca cinci dintre ei să fie condamnaţi la moarte.
”Circumstanţele” decesului lui Khashoggi ”reafirmă necesitatea protejării jurnaliştilor şi apărarea dreptului la libertatea de exprimare în întreaga lume”, a conchis Aspelund.
Ankara a subliniat în mai multe rânduri necesitatea unei anchete internaţionale în acest caz, deplângând lipsa de transparenţă a anchetei saudite. (M.B.)
