de Anatol Terzi | mart. 12, 2012 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul de Externe din Qatar, şeicul Hamad ben Jassem al-Thani, a declarat sâmbătă că a venit vremea să fie trimise forţe arabe şi internaţionale în Siria, unde reprimarea mişcării de contestare a regimului preşedintelui Bashar al-Assad s-a soldat cu mii de morţi în decurs de un an.
„A venit vremea să aplicăm propunerea de a trimite forţe arabe şi internaţionale în Siria”, a afirmat el, în cursul unei reuniuni a miniştrilor arabi ai Afacerilor Externe, la sediul Ligii Arabe din Cairo, la care a participat şi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov. Ministrul de externe rus a declarat sâmbătă la Cairo că recentul proiect de rezoluţie privind Siria ar fi avut „şansa” de a fi adoptat de către Consiliul de Securitate al ONU dacă nu ar fi încurajat opoziţia siriană armată.
„Această rezoluţie ar fi avut şansa de a fi acceptată dacă nu am fi fost conduşi de dorinţa de a susţine victoria grupărilor opoziţiei armate asupra satelor şi oraşelor” Siriei, a afirmat şeful diplomaţiei ruse în deschiderea reuniuni ministeriale organizată de Liga Arabă, organizată la Cairo. Exista o mulţime de posibilităţi de a se ajunge la un acord privind criza siriană, pe baza unor propuneri pertinente menite să pună capăt violenţelor în Siria, a insistat ministrul rus.
Statele Unite ale Americii au elaborat un nou proiect de rezoluţie privind Siria, care este examinat acum în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. Rusia a calificat marţi drept neechilibrat noul proiect de document, care stipulează în esenţă instituirea unui armistiţiu temporar pentru scopuri umanitare în Siria.
de Anatol Terzi | mart. 6, 2012 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Toata ţintele lovite de NATO în timpul bombardamentelor din Libia erau instalaţii militare, a asigurat luni Alianţa Nord-Atlantică, în pofida descoperirilor unui grup de experţi al ONU ce a apreciat că 60 de civili au fost ucişi şi 55 răniţi în raidurile aeriene pe care le-a analizat.
Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a salutat observaţia Comisiei internaţionale de anchetă a ONU asupra Libiei potrivit căreia alianţa a „efectuat o campanie foarte precisă, însoţită de o determinare demonstrabilă de a nu face victime civile”. „Acest proces de analiză a confirmat că obiectivele pe care le-am atacat erau ţinte militare legitime şi că s-a avut multă grijă în fiecare caz pentru a minimaliza riscul la adresa civililor”, a declarat el pentru reporteri. „Nu a fost aprobată niciodată atacarea vreunei ţinte în legătură cu care aveam vreun motiv să credem că ar fi fost în pericol civili. Sute de posibile ţinte au fost sărite pentru a evita orice risc la adresa civililor”, a subliniat Rasmussen.
Raportul respectiv, prezentat vineri la Geneva, a precizat că NATO nu a vizat în mod deliberat obiective civile, dar că în cinci cazuri, în care alianţa a susţinut că a lovit centre de comandă şi control sau baze de antrenament, experţii nu au reuşit să identifice nicio ţintă militară. Comisia a explicat că nu a putut ajunge la o concluzie pe această temă, din cauza lipsei de probe, şi a pledat pentru continuarea cercetărilor.
Pe de altă parte, în noiembrie, procurorul CPI Luis Moreno-Ocampo a anunţat că biroul său ar urma să examineze informaţii potrivit cărora ar fi fost comise crime de către toate părţile implicate în conflictul de anul trecut, inclusiv NATO. Cu toate acestea, declaraţia procurorului nu înseamnă neapărat ca va fi deschisă o anchetă oficială. În urma publicării descoperirilor comisiei ONU, Moreno-Ocampo ar putea decide că nu mai este nevoie de noi investigaţii.
de Anatol Terzi | mart. 1, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, a avut miecuri o întrevedere cu Directorul General al Oficiului ONU din Geneva, Kassym-Jomart Tokayev, cu prilejul căreia a prezentat o cerere oficială de admitere a Republicii Moldova în cadrul Conferinţei pentru Dezarmare.
În cadrul discuţiei cu Kassym-Jomart Tokayev, care exercită şi funcţia de Secretar General a Conferinţei pentru Dezarmare, şeful diplomaţiei de la Chişinău a relevat rolul important pe care Republica Moldova îl atribuie singurului for internaţional abilitat cu negocierea instrumentelor multilaterale în domeniul dezarmării şi controlului armamentelor. Republica Moldova, în virtutea vulnerabilităţii sale în materie de securitate, a sprijinit întotdeauna activitatea organismelor internaţionale care au menirea de a menţine sau contribui la consolidarea păcii şi securităţii internaţionale. Acest deziderat stă la baza deciziei de a solicita admiterea în Conferinţa pentru Dezarmare, organ care, potrivit opiniei Republicii Moldova, urmează a fi lărgit şi reformat.
Ambii interlocutori au fost de acord că atât ONU, cât şi Conferinţa pentru Dezarmare, sunt formate multilaterale de cooperare indispensabile pentru lumea globalizată în care trăim. Modul în care aceste structuri funcţionează are un impact profund asupra tuturor ţărilor. În altă ordine de idei, a fost efectuat un schimb de opinii pe marginea cooperării dintre Republica Moldova şi sistemul ONU, văzută şi din perspectiva celebrării aniversării a XX-a a admiterii în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Cei doi înalţi demnitari au conchis că eforturile întreprinse de Republica Moldova, în comun cu alte state în cadrul ONU, indiferent de rezultatele înregistrate, au fost necesare, iar pe termen lung – justificate. În cei 20 de ani care au trecut de la admiterea în cadrul ONU, Republica Moldova a fost un beneficiar net al cooperării cu această organizaţie globală. Iurie Leancă a menţionat că bilanţul pozitiv al cooperării Republicii Moldova cu ONU este reflectat şi de publicaţiile aniversare din ţară, una dintre care a fost propusă atenţiei Directorului General al Oficiului ONU de la Geneva.
de Anatol Terzi | feb. 21, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Un reprezentant al ONU se află în Macedonia pentru a lansa o nouă rundă de discuţii menite să pună capăt unei dispute de lungă durată asupra numelui acestei ţări între cei doi vecini Grecia şi Macedonia.
Mediatorul Matthew Nimetz, care s-a întâlnit luni cu membri ai guvernului macedonean la Skopje, a declarat reporterilor că el are o „dorinţă sinceră de a rezolva problema”. Atena susţine că numele de Macedonia implică pretenţii teritoriale faţă de provincia ei din nord denumită de asemenea Macedonia şi a blocat aderarea Skopje la NATO până la rezolvarea disputei. Nimetz este aşteptat la Atena miercuri
De asemenea, preşedintele macedonean Gjorge Ivanov a cerut sâmbătă NATO să accepte aderarea ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică, în cadrul viitorului summit prevăzut pentru luna mai la Chicago. „Ne aşteptăm ca statele membre să ajungă la consens pentru reînnoirea invitaţiei Republicii Macedonia privind aderarea la NATO sub numele temporar utilizat la ONU”, scrie Ivanov, într-o scrisoare adresată şefilor statelor membre ale NATO.
Decizia CIJ
Macedonia a fost admisă la Naţiunile Unite în 1993 sub numele provizoriu „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” ( FYROM). Cu toate acestea, peste 120 de ţări, între care Rusia şi SUA, au recunoscut această ţară balcanică sub numele „Republica Macedonia”.
Din cauza unui litigiu cu ţara vecină Grecia, tocmai din cauza numelui său, aderarea Macedoniei la NATO, precum şi aderarea sa la UE, este blocată de Atena. O invitaţie de aderare a Macedoniei a fost avansată la summitul Alianţei de la Bucureşti în 2008, dar a fost suspendată din cauza opoziţiei Greciei, transmite Agerpres. Preşedintele Ivanov afirmă în scrisoarea sa că ţările membre ar trebui să ia în considerare acum concluzia din decembrie 2011 a Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) la sesizarea Skopje.
CIJ a estimat că Grecia „nu şi-a respectat” obligaţiile opunându-se aderării Macedoniei la NATO sub pretextul că „un nume care ar fi potrivit pentru această fostă republică iugoslavă nu a fost încă găsit”. Curtea nu a considerat totuşi necesar să dispună Greciei să se abţină pe viitor de a se opune aderării Macedoniei la NATO.
de Anatol Terzi | feb. 16, 2012 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Adunarea Generală a ONU va vota joi un proiect de rezoluţie cu privire la Siria, propus de Arabia Saudită şi Qatar, după ce un proiect asemănător a fost respins în Consiliul de Securitate la începutul lunii, în urma veto-ului Rusiei şi Chinei. În acelaşi timp, opozanţi sirieni au respins un proiect de constituţie pe baza căruia regimul intenţionează să organizeze un referendum la 26 februarie.
În proiectul de rezoluţie, sprijinit de numeroase state occidentale şi arabe şi înaintat marţi statelor membre ONU, se cere „guvernului sirian să înceteze imediat orice violare a drepturilor omului şi atacurile împotriva populaţiei civile”, se „condamnă orice violenţă, indiferent de unde vine” aceasta, din partea autorităţilor sau a opoziţiei şi i se solicită Secretarului general ONU să desemneze un emisar special pentru Siria.
Textul nu face referire la propunerea statelor arabe pentru trimiterea unei forţe comune de menţinere a păcii ONU – Liga Arabă, iniţiativă primită cu prudenţă în statele occidentale. De asemenea, nu se face nici o referire explicită la preşedintele sirian, Bashar al-Assad, cum se menţiona în planul propus de Liga Arabă în luna ianuarie, prin care i se cerea acestuia să tranfere puterea vice-preşedintelui său. Însă, în proiect se vorbeşte despre „sprijinul fără rezerve” al planului Ligii Arabe pentru „facilitarea unei tranziţii politice” către democraţie la Damasc.
În Adunarea Generală a ONU, unde se regăsesc cele 193 de state membre ale organizaţiei, nici o ţară nu are drept de veto, dar, spre deosebire de rezoluţiile adoptate în Consiliul de Securitate, cele votate în acest for nu au forţă juridică din punctul de vedere al dreptului internaţional. În consecinţă, aprobarea rezoluţiei propuse va avea o semnificaţie mai mult simbolică.
Amendamentele Rusiei
Rusia a solicitat mai multe amendamente la proiectul de rezoluţie asupra Siriei, care urmează să fie votat de Adunarea Generală a ONU. Unul dintre amendamentele ruse se referă la planul Ligii Arabe din 22 ianuarie. Potrivit acestui plan, preşedintele sirian Bashar al-Assad cedează prerogativele vicepreşedintelui său, în condiţiile în care Moscova se opune oricărei schimbări de regim impus din exterior la Damasc, transmite Agerpres. Un alt amendament vizează revenirea trupelor siriene în cazărmi odată cu „sfârşitul atacurilor din partea grupurilor armate” ale opoziţiei. Moscova insistă ca o parte din responsabilitatea pentru violenţele ce au loc în prezent în Siria să revină opoziţiei.
De asemenea, Rusia doreşte ca textul să menţioneze că opoziţia se „disociază de grupurile armate” şi să fie ştearsă lista cu abuzurile împotriva civililor comise de regimul de la Damasc.
Opozanţii resping propunerea lui Assad
Opozanţi sirieni au respins joi în bloc un proiect de constituţie pe baza căruia regimul intenţionează să organizeze un referendum la 26 februarie, apreciind că textul păstrează „spiritul” legii fundamentale actuale şi îi conferă preşedintelui „prerogative absolute”. „Proiectul de constituţie conţine în introducere şi unele articole spiritul” textul actual, apreciază într-un comunicat Comitetele locale de coordonare (LCC). Proiectul îi „conferă preşedintelui republicii prerogative absolute şi îi asigură statutul de lider absolut şi etern”, permite „menţinerea regimului” şi nu garantează, ca în constituţia actuală, separarea puterii, au apreciat opozanţii.
„Regimul sfidează voinţa sirienilor (…) deoarece nu sunt întrunite condiţiile pentru organizarea unui referendum şi cel care a elaborat proiectul nu este legitim”, au adăugat contestatarii, referindu-se la regimul sirian şi la continuarea reprimării revoltei ce s-a declanşat în urmă cu 11 luni. Preşedintele Bashar al-Assad a decis miercuri să organizeze pe 26 februarie un referendum privind o nouă constituţie fondată pe pluralism şi care să elimine orice referire la partidul Baas.
