O initiativa a Romaniei, votata la Consiliul Drepturilor Omului din cadrul ONU

O initiativa a Romaniei, votata la Consiliul Drepturilor Omului din cadrul ONU

Consiliul Drepturilor Omului din cadrul ONU votează vineri o rezoluţie iniţiată de România în domeniul promovării drepturilor omului şi democraţiei, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu.
„Vineri, în Consiliul Drepturilor Omului de la Geneva va fi votată o rezoluţie importantă iniţiată de România în ceea ce priveşte drepturile omului şi democraţia. Sperăm că această rezoluţie va fi votată de o largă majoritate a membrilor Consiliului Drepturilor Omului. Aceasta va fi o altă contribuţie a României la sistemul ONU în ceea ce priveşte promovarea valorilor importante care sunt deja principii ale legii internaţionale: democraţia şi drepturile omului”, a declarat Aurescu miercuri, la Bucureşti, la ceremonia de deschidere a conferinţei „Bucharest International Students Model United Nations 2012”.
Rezoluţia care va fi votată vineri, la Geneva, în Consiliul Drepturilor Omului, este al şaselea document referitor la democraţie pe care România îl iniţiază la ONU şi are toate şansele să fie adoptat având drept co-autori peste 50 de state, transmite Agerpres. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, proiectul de rezoluţie face legătura dintre statul de drept, democraţie şi drepturile omului, fiind primul document iniţiat de ţara noastră în Consiliul Drepturilor Omului, şi face parte din preocupările României la ONU începând cu anul 2000.

Valoare practica pentru Orientul Mijlociu

„Proiectul de rezoluţie se înscrie într-o linie de preocupare în timp a României care începând cu 2000 până în 2005 a promovat documente care se referă la o astfel de problematică. În 2000, rezoluţia se referea la promovarea şi consolidarea democraţiei, în 2001 la continuarea dialogului privind măsurile de promovare şi consolidare a democraţiei, în 2003 la interdependenţa dintre democraţie şi drepturile omului, în 2004 la rolul organizaţiilor regionale, subregionale (…) în promovarea democraţiei, iar în 2005 făcea legătura dintre democraţie şi statul de drept. Acestea au fost rezoluţii promovate în cadrul Comisiei drepturilor omului care este organismul reformat şi transformat în acest Consiliu al Drepturilor Omului de acum”, a declarat Aurescu.
Reprezentantul MAE a mai arătat că acest document are şi o valoare practică pentru statele din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, în contextul evenimentelor care au avut loc în urmă cu un an. „Aici sunt state care sunt interesate să vadă ce soluţii pot aplica pentru tranziţia spre un stat democratic, spre stat de drept, spre o construcţie statală care să îmbine şi protecţia drepturilor omului, care fusese afectată în regimurile anterioare revoluţiilor arabe”, a mai spus secretarul de stat.

Share our work
Turcia nu da regimului Assad sanse de supravietuire

Turcia nu da regimului Assad sanse de supravietuire

Supravieţuirea regimului Bashar al Assad merge „împotriva cursului Istoriei” şi este „aproape imposibilă”, după recentele masacre, a apreciat joi la Viena ministrul turc de externe Ahmet Davutoglu, în cursul unei recepţii la ambasada Turciei.
„Nu cred că acest regim, cu caracteristicile sale, poate supravieţui. Este împotriva logicii şi a istoriei şi a cursului istoriei”, a declarat ministrul turc în faţa ziariştilor, înainte de a se deplasa la Bruxelles pentru o reuniune a miniştrilor de externe din UE. „Un regim care luptă împotriva propriului popor, încercând să păstreze statu quo-ul, nu poate să supravieţuiască”, a explicat responsabilul turc.
Potrivit Observatorului sirian pentru drepturile omului, peste 9.100 de persoane au fost ucise de la declanşarea revoltei populare împotriva preşedintelui sirian Bashar al-Assad, în urmă cu un an.
Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a declarat miercuri că situaţia cu care se confruntă acum Siria este extrem de periculoasă, are „imense repercusiuni” pentru întreaga lume şi a chemat comunitatea internaţională să dea dovadă de unitate în problema umanitară. „Nu ştim cum vor evolua evenimentele. Ştim însă că avem responsabilitatea de a coopera pentru rezolvarea acestei crize profunde şi extrem de periculoasă”, a declarat Ban Ki-moon într-un discurs rostit la Jakarta.

Prioritatile ONU

Secretarul general al ONU a insistat asupra a trei priorităţi: „Prima, sfârşitul imediat al violenţelor, al tuturor violenţelor, a doua, angajarea unui dialog politic implicând toate părţile cu scopul definirii unui viitor pentru Siria, atât de aşteptat de civili, şi a treia, furnizarea imediată şi urgentă a ajutorului umanitar” corespunzător.
În această perspectivă, „le cer liderilor mondiali să dea dovadă de unitate şi să vorbească pe aceeaşi voce”, a continuat oficialitatea internaţională în deschiderea unei conferinţe privind apărarea, organizată la Jakarta, prima etapă a unui turneu al său regional. Această declaraţie intervine cu puţin timp după ce ambasadorii celor 15 ţări state membre ale Consiliului de Securitate al ONU (cinci cu statut de membru permanent, zece nepermanent) s-au despărţit fără să convină oficial asupra unui proiect de declaraţie privind Siria. Un text amendat urma să fie examinat miercuri dimineaţa (ora New York-ului), potrivit unor surse diplomatice.
Proiectul de document se pronunţă pentru susţinerea misiunii de mediere a emisarului internaţional în Siria Kofi Annan şi exercitarea de presiuni asupra regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad, dar s-a lovit de reticenţele manifestate de Rusia.

Share our work
Moscova vrea ca NATO sa ramana in Afganistan

Moscova vrea ca NATO sa ramana in Afganistan

Rusia doreşte ca trupele NATO să rămână în Afganistan până când ţara este în măsură să-şi asigure propria securitate, a declarat ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov.
„Prezenţa forţei internaţionale de asistenţă pentru securitate în Afganistan este guvernată de un mandat al Consiliului de Securitate al ONU. Acest mandat este foarte clar. Toată lumea înţelege că la retragerea acestei forţe, guvernul afgan trebuie să fie capabil să menţină legea şi ordinea şi să facă faţă tuturor problemelor de securitate din ţară”, afirmat Serghei Lavrov. „Avem dreptul să cerem ca acest mandat, la care noi contribuim, să fie puse în aplicare înainte ca operaţiunea să se încheie”, a spus el „din punct de vedere al dreptului internaţional”.
După zece ani de prezenţă în Afganistan, forţa armată a NATO, care sprijină guvernul de la Kabul, nu a fost încă în măsură să învingă definitiv insurgenţa, condusă de talibani, în pofida celor 130.000 de militari de pe teren. În încercarea de a evita un impas, atât previzibil cât şi costisitor, coaliţia condusă de Statele Unite a decis să-şi retragă toate trupele de luptă până la sfârşitul anului 2014. Ea va oferi de acum pregătire forţelor de securitate afgane, astfel încât Afganistanul să-şi poată lua în mâini propriul destin după plecarea soldaţilor.
În acelaşi timp, Statele Unite încearcă să negocieze stabilirea de baze permanente americane în Afganistan după 2014 printr-un parteneriat strategic pe termen lung, ceea ce Serghei Lavrov a descris ca fiind „ciudat”. „Dacă aveţi nevoie de o prezenţă militară, atunci continuaţi să puneţi în aplicare mandatul Consiliului de Securitate. Dacă nu doriţi să puneţi în aplicare acest mandat, sau dacă credeţi că aţi făcut-o deja, însă doriţi să stabiliţi sau să menţineţi baze militare, acest lucru nu mi se pare foarte logic”, a spus şeful diplomaţiei ruse.

Share our work
Turcia, preocupata de soarta refugiatilor sirieni

Turcia, preocupata de soarta refugiatilor sirieni

Turcia a început construcţia unei noi tabere de refugiaţi cu o capacitate de 20.000 de locuri, lângă frontiera cu Siria, pentru a răspunde nevoilor în cazul unui nou aflux de sirieni care fug de teama violenţelor din ţară, a anunţat presa turcă.
A început trasarea reţelei de canalizare în viitoarea tabără Ceylanpinar, în provincia turcă Sanliurfa. Autorităţile locale sunt într-un permanent contact pe această temă cu administraţia centrală, a indicat guvernatorul provinciei, Celalettin Güvenç.
În lunia iunie a anului trecut, Turcia s-a confruntat cu un mare aflux de refugiaţi în provincia Hatay, situată în apropierea provinciei siriene Idleb, aproximativ 11.700 persoane găsindu-şi adăpost în corturile instalate în zonă de organizaţia Semiluna Roşie turcă. Ulterior, numărul refugiaţilor a scăzut ajungând la circa 8.000, numeroase familii sperând că valul violenţelor în Siria a trecut. Încă o tabără de refugiaţi, creată din module, se construieşte la Kilis, o localitate situată pe şoseaua care leagă Turcia de marele oraş sirian Alep.
Emisarul comun al Naţiunilor Unite şi Ligii Arabe în Siria, Kofi Annan, a primit marţi un răspuns din partea preşedintelui sirian, Bashar al-Assad, la propunerile cu privire la rezolvarea crizei, a făcut cunoscut purtătorul de cuvânt al fostului secretar general al ONU, Ahmad Fawzi. „Au răspuns, vom examina răspunsul lor, nu avem alte comentarii pentru moment”, a declarat Fawzi, fără să facă vreo precizare în legătură cu mesajul primit.
Kofi Annan a anunţat duminică faptul că, în cadrul celei de-a doua întrevederi, la Damasc, cu preşedintele sirian, Bashar al-Assad, a prezentat „o serie de propuneri concrete” care ar avea un „impact real” asupra situaţiei. El a precizat că întrevederile din capitala Siriei s-au axat pe necesitatea „unei încetări imediate a violenţelor şi crimelor, pe accesul organizaţiilor umanitare şi dialog”. În cursul unui interviu acordat marţi dimineaţa la Ankara, el a afirmat: „După ce vom primi răspunsul preşedintelui Assad, vom şti cum să reacţionăm”, subliniind din nou necesitatea ca, în Siria ,”crimele şi violenţele să înceteze”.

Share our work
200 de milioane de dolari de la ONU pentru R Moldova

200 de milioane de dolari de la ONU pentru R Moldova

Până în anul 2017, Republica Moldova va beneficia de asistenţă financiară în valoare de 200 de milioane de dolari din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite, a declarat Kaarina Immonen, coordonatorul rezident al ONU la Chişinău.
Kaarina Immonen a precizat că aceste fonduri vor fi oferite pentru dezvoltarea domeniilor ce ţin de bioenergie, mediul ambiant, educaţie, drepturile omului, guvernare democratică etc. „Vom conlucra cu partenerii naţionali pentru a asigura populaţiei de aici o viaţă mai bună şi pentru a ajuta Republica Moldova să-şi atingă scopurile sale în procesul de dezvoltare, inclusiv în aspiraţiile sale de integrare europeană, ONU având un rol important în acest sens”, a mai spus coordonatorul rezident al ONU la Chişinău.
Oficialul ONU  aţinut o conferinţă de presă comună cu  Iurie Leancă, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite.

Republica Moldova, de 20 de ani în ONU

„Am dorit să îi imprimăm un caracter deosebit acestei aniversări. Prin aderarea la ONU, în 1992, Republica Moldova a finalizat procesul de recunoaştere a statalităţii sale şi a obţinut caracterul de membru cu drepturi depline al comunităţii internaţionale. În 20 de ani, am reuşit să devenim un partener credibil. În aceşti primi 20 de ani de relaţii cu ONU, ţara noastră a fost beneficiar. Însă îmi doresc ca în următorii ani să schimbăm optica acestor relaţii şi sper că Moldova va contribui mai mult la rezolvarea problemelor cu care se confruntă comunitatea internaţională”, a spus Leancă. El a adăugat că cooperarea cu ONU este foarte benefică pentru procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Iurie Leancă a exprimat recunoştinţă Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru asistenţa acordată pe parcursul acestei perioade în diverse domenii prioritare pentru Chişinău şi a menţionat că cooperarea fructuoasa R Moldova-ONU se bazează atât pe multiplele vizite oficiale efectuate pe parcursul celor două decenii, cât şi pe contribuţia Republicii Moldova la eforturile/operaţiunile ONU de menţinere a păcii (în Cote d”Ivoire, Liberia, Sudan, Sudanul de Sud şi Georgia), exercitarea cu succes a mandatului de membru al Consiliului Economic şi Social al ONU şi al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (candidatura Republicii Moldova a fost aleasă cu 175 de voturi pentru anii 2010-2013), aderarea la peste 280 de acorduri internaţionale şi convenţii ONU, şi asocierea Republicii Moldova la peste 1000 de discursuri, poziţii şi explicaţii de vot comune ale UE.

Share our work