de Isac Mihai | mai 3, 2018 | Info Militar, Jurnal de Front, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina
Căile ferate din Ucraina au nevoie urgent de modernizare
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a declarat că își dorește să extindă căile ferate cu ecartament european până în orașul Lviv, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În acest sens, Poroșenko va iniția discutarea posibilității extinderii și înlocuirii ecartamentului larg, de tip sovietic, cu ecartament îngust, de tip european, de la frontiera UE până în orașul Lviv (situat la 75 km de Polonia), scrie și Ukrinform.
Liderul de la Kiev, aflat în plină campanie electorală neoficială pentru un nou mandat prezidențial, a declarat că înlocuirea ecartamentului căilor ferate va facilita călătoriile turiștilor din UE în Ucraina. „Vreau să aduc frontiera UE în Lviv cu ajutorul căilor ferate”, a declarat Petro Poroșenko. Proiectul va fi discutat cu conducerea regiunii Lviv în cel mai scurt timp, a spus Poroșenko.
Transnistria, izolată feroviar
Ambițiile în acest domeniu ale liderilor Ucrainei nu se opresc aici. Reamintim că Guvernul de la Kiev a aprobat în februarie 2018 planul financiar al companiei publice “Ukrzaliznitsya”, care cuprinde și studiul de fezabilitate pentru reabilitarea tronsonului feroviar Berezino-Basarabeasca, a declarat pe rețelele sociale vice-ministrul ucrainean al Infrastructurii, Viktor Dovgani, citat de mass-media de la Chișinău, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform înaltului oficial de la Kiev, proiectul va contribui la creşterea parcursului de mărfuri al companiei, în special pe segmentul Arţiz-Basarabeasca. Un alt avantaj al proiectului punctat de oficial este crearea unei căi alternative de ocolire a Transnistriei.
“Aceasta înseamnă deschiderea unei căi directe din Republica Moldova în porturile din regiunea Odesa, îmbunătăţirea comunicaţiei de transport cu Basarabia ucraineană şi cu portul Reni (în special, reducerea costurile de transport de mărfuri şi sporirea siguranţei lor)”, a declarat viceministrul.
Proiectul în valoare de 600 milioane de hrivne presupune reabilitarea a circa 20 de kilometri pe teritoriul Ucrainei şi 1,5 km pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi reparaţia capitală a infrastructurii segmentului Berezino-Basarabeasca, demontat în 1999.
Reamintim că oficiali SBU (principalul serviciu de securitate al Ucrainei) au solicitat încă din perioada 2014-2015 modernizarea tronsonului pentru a evita riscurile de securitate care le implică controlul traficului feroviar dintre Ucraina și Repubica Moldova de către autoritățile separatiste de la Tiraspol. Oficialii SBU au mai declarat că modernizarea tronsonului va facilita și deplasarea mai facilă a trupelor și tehnicii de luptă între garnizoana Odessa și regiunea de graniță cu Republica Moldova și România.
Serviciul de Securitate al Ucrainei, SBU, a avertizat asupra importanței militare a tronsonului dintre Ucraina și Republica Moldova
Opoziție dură
Proiectul are însă şi oponenţi, arată bodrug.eu. În special, directorul adjunct al portului Ismail, Yuri Vlasenko, se teme că, odată cu punerea în funcţie a tronsonului, “fluxurile de mărfuri se vor orienta spre Moldova, ceea ce va duce la distrugerea porturilor ucrainene de lângă Dunăre”.
Restaurarea acestui segment de cale ferată, pe de o parte, ar reduce distanța către porturile Ucrainene de la Dunăre, dar pe de altă parte – poate priva o parte semnificativă a mărfurilor către aceste porturi, transmite portalul cfts.org.ua, citat de bodrug.eu.
Cu toate acestea, Administrația portului Ismail susțin că autoritățile Republicii Moldova, prin intermediul restabilirii segmentului Berezino-Basarabeasca, ar fi în măsură să atragă marfă suplimentare în portul maritim Giurgiulești, și o parte din mărfuri, pe cale feroviară, cătr portul românesc Galați. Ca urmare, porturile ucrainene din regiunea Dunării ar pierde o parte din cifra de afaceri.
„În 2016, prin portul Ismail au trecut aproximativ 1,4 milioane de tone de marfă pe direcția Galați (România), și anume către Uzina ArcelorMittal Galați. În cazul în care aceast segment va fi reabilitat, atunci întregul flux de mărfuri va transportat pe cale ferată, pe teritoriul Republicii Moldova, către combinatul românesc“, – a menționat într-un interviu Yuri Vlasenko, directorul adjunct al portului CTS Ismail.
Interese moldovenești
“În 2016, aproximativ 1,4 mil. tone de mărfuri au fost transportate prin portul Ismail în direcţia României, şi anume spre combinatul “ArcelorMittal Galaţi”. Dacă această ramură feroviară va fi construită, atunci acest flux de mărfuri va merge pe calea ferată, prin care va fi livrat direct la combinatul din România. În plus, Moldova va putea atrage mărfuri suplimentare în portul Giurgiuleşti”, a spus el, conform bodrug.eu.
Republica Moldova insistă asupra reabilitării tronsonului feroviar Basarabeasca-Berezino încă din 2006. Acesta este important din punct de vedere al posibilităţii de conectare a celor două ţări prin ocolirea Transnistriei.
Se presupunea că lucrările vor începe în vara anului 2016. Conducerea “Căii Ferate din Moldova” a spus atunci că segmentul de cale ferată pe teritoriul ţării poate fi reabilitat în decurs de 2-4 luni. (N.G.)
de Natalia Ciobanu | iul. 24, 2013 | Info Militar, Marea Neagra, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro
Fregata spaniola, Blas de Lezo, in vizita la Odessa
Două fregate ale Grupului Maritim Permanent al NATO 2 (SNMG2), „Blas de Lezo”, din Spania, şi „Salihreis”, din Turcia, au sosit în portul din Odesa într-o vizită amicală, informează serviciul de presa al Ministerului ucrainean al Apărării, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Pe parcursul vizitei amicale de trei zile la Odesa, marinarii străini vor avea o serie de întrevederi cu mai mulţi oficiali ucraineni, cu care vor discuta despre cooperarea dintre NATO şi Ucraina în domeniul maritim, precum şi despre organizarea unor schimburi de experienţă între cele două părţi.
De asemenea, marinarii spanioli de pe vasul Blas de Lezo vor depune coroane de flori la monumentul amiralului de origine spaniolă José de Ribas, care se află la Odesa. Amiralul spaniol, aflat în serviciul militar rus, a fost primul guvernator al oraşului-port.
Reamintim ca principala bază a marinei militare ucrainene se află în orașul Sevastopol, din peninsula Crimeea, unitati militare navale stationand, la Odesa, Oceakov, Nikolaev și Feodosia.
de Natalia Ciobanu | iul. 14, 2013 | Federatia Rusa, Minoritați, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Omul de cultura Vadim Bacinschi, unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai minoritatii romane din regiunea Odessa
Agentia de presa Karadeniz-Press a realizat recent un interviu cu ziaristul și scriitorul din regiunea Odessa, Vadim Bacinschi. După ce sudul Basarabiei a rămas timp de câțiva ani fără nicio publicație în limba română, Vadim Bacinschi a decis să înființeze ziarul „Sud-Vest” pe care îl editează în România și îl duce în casele românilor din satele românești din raioanele Ismail, Chilia, Reni, Sarata și Tatarbunar.
K.P.:-Domnule Bacinschi, ce reprezintă publicația „Sud-Vest” pe care o editați pentru românii din regiunea Odesa?
V.B.:-Ziarul „Sud-Vest” este o publicație lunară culturală, social-politică și economică pentru cititorii din sudul Basarabiei. Este o continuare a periodicului „Sud-Vest”, supliment al ziarului național „Concordia” editat la Cernăuți, care nu mai apare din 2009. Noul ziar este editat la Alba Iulia cu ajutorul doamnei Areta Moșu, vicepreședinte ASTRA și președinte al Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” Iași. După ce apare în România îl aducem și îl distribuim în casele românilor din satele noastre din Bugeac. „Sud-Vest” mai poate fi considerat un almanah de istorie și cultură. Și astăzi, ca și mai înainte, cred că omul are șansa să evolueze citind despre istorie și cultură. Numai așa omul poate ieși din mentalitatea sovietică și să înțeleagă lucrurile care se întâmplă în jur. În paginile acestui ziar publicăm materiale de actualitate, cum ar fi despre fi apariția unei cărți, organizarea unui eveniment cultural și altele, dar și materiale ce țin de aniversări istorice. Am început să public un ciclu de articole întitulat „O istorie actualizată a satelor românești din Sudul Basarabiei”, în care vorbesc despre toate localitățile în care locuiesc români/moldoveni de la A la Z. În aceste prezentări nu vorbesc doar despre istoria localității, dar subliniez și unele aspecte de actualitate. Nu este suficient să scrii la aniversarea mareșalului Alexandru Averescu că a fost doar un mare comandant de oști și om politic, pentru că nu poți trece cu vederea că în localitatea de baștină a personalității, la Babele, nu a fost permisă organizarea conferinței în cinstea lui Averescu. Încercăm să publicăm și versuri scrise de tineri și maturi, așa cum le scriu ei. Astfel îi atragem pe tinerii cititori.
K.P.:-Cum vă explicați diferența de atitudine și dinamism dintre comunitățile de români din Bucovina de Nord și cei din sudul Basarabiei?
V.B.:-În primul rând, cei din regiunea Cernăuți sunt mai mulți, dar cel mai important lucru este că ei se declară români. Toți știu că în regiunea Cernăuți locuiesc 150 mii de români, iar ucrainenii acceptă această realitate. În Bucovina există facultate în limba română, sunt doctori în științe, sunt etnici români care dețin funcții de aleși în consiliul regional, raional, sunt mulți primari români. Dacă ceva nu le convine sau dacă le sunt încălcate drepturile, ei au curaj să spună acest lucru prin intermediul numeroaselor societăți culturale și a presei în limba română.
Nu putem spune același lucru despre românii din regiunea Odesa, care sunt mult mai puțini. Îi poți număra pe degete pe oamenii care vor și pot face ceva pentru comunitate. Asta este problema.
K.P:-După ce a fost contramandat doi ani la rând, se pare că recensământul populației din Ucraina ar putea fi organizat la sfârșitul anului 2013. Cum estimați că vor arăta datele statistice despre situația românilor/moldovenilor în Bugeac?
V.B.:-Este important să vedem cum vor fi formulate întrebările la acest capitol. Mai este și alt aspect care nu trebuie neglijat: cum vor dicta autoritățile locale, așa vom fi trecuți la rubrica „etnie” sau „limbă”. Sunt cunoscute cazuri de la recensămintele anterioare, când cei care se declarau români erau trecuți în anchete cu creionul simplu. Ultimul recensământ sovietic din anul 1989, efectuat pe teritoriul Ucrainei, a arătat că la acea dată în regiunea Odesa locuiau 145 mii de moldoveni și peste 600 de români. Recensământul populației din anul 2001 a arătat că în sudul Basarabiei sunt 124 mii de moldoveni și 724 de români. Se observă o descreștere constantă a moldovenilor. Sper că români vom avea mai mulți de această dată.
K.P.:-Ce mai scrie presa din Odesa despre românii din acest ținut?
V.B.:-În ultima perioadă, problema zonei de la Dunăre este mediatizată foarte intens. Televiziunea academiei de drept din Odesa „Akademia TV”, condusă de deputatul Serghei Kivalov, membru permanent al delegației parlamentare a Ucrainei la APCE, difuzează o emisiune săptămânală la care apar tot felul de invitați și care discută despre istorie și actualitate. Pe 10 aprilie, de ziua eliberării Odesei în al doilea război mondial „de ocupanții români”, în cadrul acelei emisiuni a fost difuzat un subiect despre România. În platou a fost invitat un analist pe nume Dergaciov, care era revoltat că Ucraina a demilitarizat complet sudul Basarabiei, neexistând nicio unitate militară care să se opună invaziei de peste Dunăre. Invitatul declara înflăcărat că tancurile românești ar putea ajunge în două ore de la Dunăre până la Nistru.
Eu am subliniat în articolele mele de câteva ori că Ucraina, de când există ca stat independent, nu a făcut nicio investiție în zona de la Dunăre, unde sunt amplasate localitățile Reni, Chilia, Ismail. Ucraina nu bagă bani în această regiune, unde oamenii sunt săraci pentru că nimic nu se mai produce. Sunt făcute doar declarații, dar pentru fapte reale nu au bani. În același timp, presa scrie tot mai des că la Ismail este pe cale să se formeze o flotilă militară. Postul național de televiziune „Inter” a difuzat un reportaj în care se spunea la modul serios că Ucraina va găsi resursele necesare pentru crearea acestei flotile pentru a dialoga mai bine cu România pe problemele ce țin de insulele dunărene disputate, problemele cu canalul Bystroe și altele.
La Bolgrad pe vremuri a fost o unitate aeropurtată denumită „desantnaia brigada”, renumită în tot bazinul Mării Negre. Acolo era o pistă de decolare, care a fost distrusă, iar acum de vreo doi ani este reconstruită la loc. Tot presa a scris că în acea unitate sunt renovate cazarmele pentru a aduce trupe de militari „având în vedere situația complicată din apropierea frontierei cu România”. Este o situație absolut aiuritoare. Autoritățile nu găsesc bani pentru îmbunătățirea vieții oamenilor care nu mai sunt siguri în ziua de mâine, dar vor să se impună din punct de vedere militar.
K.P.:-Cum precepeți interesul și atitudinea instituțiilor românești față de comunitatea românească din sudul Basarabiei?
V.B.:-România face ceea ce consideră de cuviință. Copiii români mai merg la studii în România, iar vara în tabere de odihnă. A mai fost pe aici teatrul de păpuși din RâmnicuVâlcea, la Odesa a fost teatrul „Nottara”, dar sălile de spectacol au fost goale. A mai fost organizat un concert al interpretului Ducu Bertzi în localitatea Erdec-Burnu din raionul Ismail. Este bine că se fac aceste manifestări, dar îmi este greu să le dau o apreciere.
Situația românilor din sudul Basarabiei este strigătoare la cer. Au mai rămas doar câteva școli cu predare în limba română. Peste zece școli românești au fost închise în 20 de ani, nu în secole. Îmi aduc bine aminte că la începutul anilor 90, când editam ziarul „Luceafărul” la Odesa, (periodic în limba română, nu cel editat în prezent de Asociația Moldovenilor din Ucraina – n. red.) în școlile noastre era predată limba română. După ce agrarienii de la Chișinău au introdus în Constituția Republicii Moldova limba „moldovenească”, au început schimbările și la noi. Mai târziu, în anul 1997 a fost semnat Tratatul de bază dintre România și Ucraina, iar în anul 1998 Anatol Fetescu a înființat Asociația Moldovenilor din Ucraina. Pentru ce? Această asociație a fost creată special pentru a spune că aici locuiesc moldoveni, nu români, și pentru a încurca României să monitorizeze respectarea drepturilor minorității românești în regiune, conform articolului 13 din Tratat. De atunci se tot fac declarații antiromânești și așa am ajuns unde suntem.
Eu îmi dau seama că România nu vrea să își facă probleme cu această țară, dar ar trebui elaborat și acceptat un program special pentru românii care mai sunt aici. România trebuie să ia atitudine.
K.P.:-Ce face Republica Moldova pentru acești români?
V.B.:-Nu știu. Când erau comuniștii la putere organizau la Reni zilele culturii moldovenești, la care Vladimir Voronin îi decora pe apărătorii moldovenismului cu ordinul „Slava Muncii”.
K.P.:-Recent, Parlamentul României a adoptat o lege prin care vlahii, moldovenii, aromânii etc. au fost declarați ca parte a națiunii române. Ce părere aveți despre acest pas făcut la București?
V.B.:-La noi, la nivel local, lucrurile vor rămâne așa cum sunt. Cei care se consideră moldoveni așa și își vor zice, pentru că ei spun că „mama este moldoveancă și tata este moldovean”. Acesta este argumentul lor. Fetescu spune peste tot că românii vin să ne românizeze, că ne bagă cu forța limba română. Mentalitatea oamenilor de aici este greu de schimbat, deoarece ei tot timpul se leagă de ceea ce a fost. Situația poate fi schimbată doar sistematic, dar mai cu seamă prin intermediul școlilor. Profesorii trebuie să le explice de mici elevilor că ei sunt români. La radio, la posturile de televiziune sunt prezentate doar aspect negative despre România.
Ne putem plânge la infinit, dar dacă părinții și dascălii nu își vor spune cuvântul și vor trece cu vederea încălcarea drepturilor, nu putem fi optimiști.
K.P.:Vă mulțumim!
de Natalia Ciobanu | iun. 13, 2013 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Actiunile de protest anti-romanesti, frecvente la Odessa (foto:infoprut,ro)
Mai mulţi reprezentanţii ai Asociației national-culturale a moldovenilor din regiunea Odesa au pichetat marţi Consulatul General al României la Odesa şi Administraţia Regională de Stat, informează portalul de ştiri local „Vzgliad iz Odesî”. Grupul a protestat împotriva „amestecului României în treburile comunităţii moldovenilor din Ucraina, precum şi împotriva românizării celor care se declară moldoveni, nu români”. Printre solicitarile protestatarilor s-a mai numarat si expulzarea consulului român Emil Rapcea și încetarea activității Consulatului General al României a Odesa.
La acțiune au participat aproximativ 60 de persoane, deși organizatorii au anunțat că vor veni sute. Ei au cerut declarat că se opun și acordării cetăţeniei române locuitorilor din satele moldoveneşti ale regiunii Odesa, pentru că pe această cale România ar atenta la integritatea teritorială a Ucrainei.
Batalia pasapoartelor
Președintele Asociaţiei naţional-culturale a moldovenilor din Ucraina, Anatol Fetescu, a declarat că diplomaţii şi oficialii români, sub pretextul organizării unor evenimente culturale şi mese rotunde, desfăşoară o campanie activă de românizare a moldovenilor din regiunea Odesa, oferindu-le paşapoarte româneşti. În opinia lui Fetescu, aceasta reprezintă o infracţiune. „România şi-a instalat deja oficialii în consulatele din Moldova. În consecință acolo nu mai este studiată istoria Moldovei, ci a României. Aceste practice sunt încercate şi în Ucraina”, a declarat Fetescu.
„La începutul acestui an, consulul român la Odesa a încercat să îndemne satele moldoveneşti din regiune să organizeze evenimente dedicate zilei de naştere a poetului Mihai Eminescu. Acesta este un lucru util, însă diplomaţii români politizează situaţia şi încearcă să îi românizeze pe moldoveni, pentru a arăta că ei sunt stăpâni în această regiune”, a mai adăugat Fetescu.
La randul sau, portalul de știri, „Rupor”, a scris că protestul a perturbat programul de lucru al consulatului, iar mai mulți cetățeni ucarineni care așteptau vize, au rămas nemulțumiți. „Nu pot organiza mitingurile lor astfel încât să nu îi încurce pe alții? Depunerea dosarului pentru vize se face în intervalul orelor 10.00-12.00. Din cauza acestui protest, 80 de persoane riscă să nu reușească să obțină vize pentru a susține un concert în România”, a declarat revoltată Natalia Ivanova, coregrafa unui ansamblu din orașul Iliciovsk, conform careia, din cauza protestului, angajații consulatului au intrerupt programul cu publicul.
Protest multinational
Conform mass-media locala, protestatarii tineau pancarte pe care scria „Găgăuzii susțin cerințele moldovenilor!”, „Bulgarii îi susțin pe moldoveni!”, „Romii îi susțin pe moldoveni!” și „Evreii îi susțin pe moldoveni!”. Participantii la miting nu au facut cunoscute motivele pentru care alte minoritati nationale din regiune ar fi de acord cu „îngrijorările” moldovenilor. Surse locale au tinut sa precizeze ca, etnicii bulgarii, care sunt mai numeroși decât românii/moldovenii în Bugeac, se bucură de atenția statului bulgar care le oferă cetățenie în termene scurte.
Potrivit recensământului din 2001, în regiunea Odesa locuiesc peste 120 de mii de etnici români/moldoveni care susțin că vorbesc limba „moldovenească”. Din cauza procesului de deznaționalizare care a continuă din perioada sovietică până în prezent, numărul acestora scade. Una din cauze este ucrainizarea școlilor cu predare în limba română și trecerea treptată la limba ucraineană în procesul de ținere a serviciului divin în bisericile din satele românești/moldovenesti. Dacă la începutul anilor 90, când Ucraina a devenit stat independent, în regiunea Odesa funcționau 18 școli cu predare în limba română, în prezent numărul acestora s-a redus până la 6.
de Isac Mihai | ian. 28, 2013 | Info Militar, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina isi consolideaza flota militara de la Dunare
La începutul anului 2013, Ministerul apărării din Ucraina a anuntat infiintarea oficiala a Divizionului Naval Fluvial al Flotei Militare ucrainene, urmand ca resedinta acestuia sa fie stabilita in portul Odessa. Misiunea ei va fi de a patrula în râurile, lacurile şi limanurile de la graniţă, dar şi în apele de lângă ţărmul ucrainean al Mării Negre. Oficialii Ministerului Apărării de la Kiev au remarcat că această diviziune reprezinta o premiera in istoria militara a fostei republici sovietice, fiind pentru prima data in istoria moderna cand Ucraina va dispune de o unitate specializata in acest domeniu.
In acest moment, Ministerul Apararii de la Kiev incearca sa rezolve problema dotarii cu tehnica moderna a noii unităţi. Astfel, Divizionul Fluvial a primit temporar trei trei şalupe de artilerie, cu tot cu echipaj, din cadrul Batalionului de nave purtătoare de artilerie, patrulare şi logistică, dar nu a specificat tipul navelor respective.
Vipere blindate pe Dunare
Totodată, este planificat ca în anul 2013 să intre în componenţa unităţii două şalupe blindate, tip proiect „Ghurza-M” (n.r.-ghiurza – viperă) de producţie ucraineană, urmand sa fie demarata şi pregătirea echipajelor. Potrivit oficialilor militari ucraineni, in anul 2014 toată unitatea va fi dotată cu şalupe de acest tip, urmand ca in viitor flota fluvială militara ucraineană va fi completată cu alte şalupe, tot de producţie ucraineană.
Salupa blindată de tip „Ghiurza – M”, proiect 58155, este elaborată de „Centrul de cercetări şi construcţii navale” din Nicolaev, fiind dezvoltat pe baza proiectului militar 58150 (Ghiurza). În anul 2004, două şalupe „Ghiurza” au fost construite la Kiev, la şantierul naval „Leninskaia cuzniţa” şi au fost vândute pentru 5,6 milioane de dolari USD departamentului de grăniceri din Uzbekistan.
„Ghiurza-M” are un deplasament maxim de 50,7 tone, lungime de 23 m, laţime de 4,8 m, precum si un pescaj de un metru. Viteza maximă este de 25 noduri, distanţa maximă de plutire – 700 mile, autonomie de 5 zile. Echipajul este format din cinci persoane. Armamentul navei este format din două module de luptă BM-5M „Catran-M”. Fiecare modul este compus din un tun utomat de 30 mm 3TM1, lansator de grenade de 30 mm, o mitralieră de 7,62 mm şi două rachete antitanc cu ghidare laser.
Finantare nesigura
Construcţia primelor două şalupe „Ghiurza-M” pentru flota ucrainenă a început la sfîrşitul lui octombrie 2012, la Kiev. Atunci s-a specificat că, şalupele sunt prevăzute pentru misiuni în bazinul Dunării şi zona de coastă a Mării Negre. Pana în anul 2017, Ministerul Apărării de la Kiev planifică să construiască pentru flota ucraineană 9 şalupe de tip „Ghiurza-M”, care vor servi atat pe Dunare si Marea Neagra, cat si in Marea Azov.
Rămâne neclar, totuşi, cum va fi finaţată construcţia navelor, de oarece bugetul armatei pentru 2013 este cu 1,07 miliarde hrivne mai mic decât cel din 2012. Totodata anul trecut, Ministerul ucrainean al Apărării a avut numeroase probleme din cauza neachitării sumelor datorate constructorilor de nave militare si auxiliare. Astfel, din cauza neachitării sumelor datorate către şantierele navale din Nicolaev, a fost sistat practic proiectul „Corveta”, existand mari restanţe şi pentru plata reparaţiei navelor militare si auxiliare.
Delapidare pe banda rulanta
La randul sau, viceministrul apărării din Ucraina, Alexandr Oleinic, a declarat, la ceremonia dedicată începerii construcţiei primelor două şalupe „Ghiurza-M”, că, numarul de salupe de acest tip care vor fi construite pentru flota militara ucraineană „va depinde de finanţare”.
In acest context, surse militare citate de mass-media de la Kiev, au reclamat necesitatea lansarii unor anchete pe marginea modului de cheltuire al bugetului militar de catre inaltii oficiali ai Ministerului Apararii de la Kiev. Printre acuzatiile prezentate de mass-media se numara si modul de atribuire a contractului pentru construcţia primelor două şalupe de tip „Ghiurza-M”, precum si a altor lucrari ce vizeaza intretinerea si modernizarea unor unitati din cadrul fortelor navale maritime si fluviale ucrainene.
