de Razvan Iorga | ian. 30, 2014 | Balcani, Caucaz, Marea Neagra, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Romania va continua dezvoltarea zonei Marii Negre si este gata sa coopereze cu totii partenerii care au aceleasi obiective, a declarat, joi, ministrul de Externe, Titus Corlatean, aflat la conferinta „Dezvoltarea durabila a economiei albastre a Marii Negre. Intensificarea cooperarii marine si maritime”. „Romania e gata sa coopereze cu toti partenerii interesati in dezvoltarea regiunii Marii Negre. Noi vom contribui cu toate resursele pe care le avem, cu experienta pe care o avem in sensul progresului acestui important proiect politic. Transportul pe mare trebuie intensificat pentru generatiile ce vor veni. Combinatia dintre dorinta politica si actiunile concrete ne vor oferi posibilitatea de a profita de potentialul remarcabil al regiunii, care ar insemna si o contributie la stabilitatea si securitatea din regiune, precum si pentru cetatenii nostri”, a declarat oficialul MAE. Potrivit ministrului, statele riverane ar trebui sa conlucreze, sa creeze noi proiecte si sa acorde prioritate acelor proiecte ce pot fi aplicate imediat. „Romania sustine dialogul consolidat intre statele din regiune si cu institutiile europene. (…) si Romania si UE sustin consolidarea cooperarii la Marea Neagra. Rezultatul dorit ar fi o coerenta imbunatatita a initiativelor UE care exista in formatele de cooperare”, a adaugat Corlatean. El a tinut sa precizeze ca Romania saluta parafarea si semnarea Acordurilor de asociere ale Georgiei si Republicii Moldova cu UE. „ Aceste Acorduri vor spori si cooperarea la nivelul Marii Negre”, a conchis Corlatean. Ministrul Afacerilor Externe a intarit ulterior, intr-o conferinta de presa, faptul ca Romania sustine o relatie pragmatica, de parteneriat, intre UE si Organizatia de Cooperare Economica la Marea Neagra. Totodata, ministrul Afacerilor Externe a subliniat ca „dincolo de sensibilitatile politice cunoscute ale acestei regiuni” tarile din zona pot avansa in domenii precum conservarea mediului marin, pescuit durabil, acvacultura, stimularea economiei prin proiecte transafrontaliere si clustere marine. De asemenea, Corlatean a salutat propunerea CE de a initia un proiect de asistenta tehnica dedicat integrarii afacerilor maritime la Marea Neagra.
de Anatol Terzi | iun. 27, 2012 | Alte regiuni, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Şefii de stat şi de guvern reuniţi marţi la Istanbul pentru un summit aniversar al Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră au adoptat agenda pentru consolidarea parteneriatului în cadrul OCEMN. Documentul stabileşte o foaie de parcurs privind cadrul de lucru pentru acţiunile comune necesare pentru a oferi un nou impuls redresării economice în regiune în următorii ani în vederea consolidării dimensiunii economice a organizaţiei prin iniţiative şi acţiuni orientate spre proiecte.
Cele 12 state membre ale OCEMN (BSEC – Black Sea Economic Cooperation) consideră că numeroasele resurse umane şi naturale de care beneficiază le vor ajuta să-şi intensifice eforturile concertate pentru a îndeplini obiectivele în zonele de interes comun. Şefii de stat şi de guvern s-au angajat de asemenea să crească substanţial comerţul şi investiţiile în cadrul OCEMN şi să promoveze mai mult parteneriatul public-privat. „Pe baza evoluţiilor globale şi regionale este important să creăm o nouă viziune pentru ca OCEMN să fie mai vizibilă şi eficientă”, a declarat preşedintele turc Abdullah Gül la finalul Summitului OCEMN, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu noul preşedinte sârb, Tomislav Nikolic. Cei doi lideri au coprezidat summitul de marţi, care a marcat împlinirea a 20 de ani de la crearea organizaţiei, ţările lor deţinând în acest an preşedinţia consecutivă a OCEMN – Serbia în prima jumătate a anului, iar Turcia începând cu 1 iulie.
„Noua agendă economică este importantă pentru a face ca OCEMN să fie mai funcţională şi pentru a asigura că resursele naturale şi umane din regiune sunt folosite mai eficient”, a declarat Abdullah Gül. Toate ţările şi-au reiterat angajamentul de a-şi îndeplini responsabilităţile pentru a realiza obiectivele stabilite până în 2020, a mai spus preşedintele turc, adăugând că declaraţia adoptată marţi va contura viitorul regiunii Mării Negre.
Cooperare cu UE şi ONU
Conform declaraţiei finale, cele 12 state membre OCEMN s-au angajat să-şi consolideze cooperarea cu Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, precum şi cu alte organizaţii, instituţii şi iniţiative internaţionale şi regionale în vederea creşterii potenţialului regiunii Mării Negre. Şefii de stat şi de guvern au confirmat totodată importanţa stabilirii unei relaţii strategice între OCEMN şi UE. „Salutăm recentele evoluţii pozitive în interacţiunea OCEMN-UE şi invităm UE să-şi implementeze angajamentele anterioare prin identificarea uneltelor comune şi dezvoltarea sinergiilor, în interesul comun al unei creşteri sustenabile, al păcii şi al stabilităţii în regiune”, se precizează în declaraţie. În acest context, preşedintele sârb Tomislav Nikolic a subliniat la rândul său că statele membre OCEMN trebuie să consolideze cooperarea cu UE, “care nu a fost folosită la întregul său potenţial”.
Pe de altă parte, statele membre au recunoscut progresele înregistrate până acum în implementarea principalelor proiecte de infrastructură ale organizaţiei privind dezvoltarea Autostrăzii inelare a Mării Negre şi magistralele maritime ale Mării Negre. Totuşi, declaraţia le cere autorităţilor naţionale competente să accelereze realizarea acestor proiecte pentru a se obţine rezultate tangibile.
OCEMN este cea mai veche formă de cooperare în regiunea Mării Negre. Bazele ei au fost puse în 1992, când liderii a 11 state – Turcia, România, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Albania, Georgia, Azerbaidjan, Armenia şi Grecia – au semnat, la Istanbul, Declaraţia de la Bosfor. Iniţiativa structurii aparţine Turciei, iar cele 11 state care au semnat declaraţia din 1992 sunt state fondatoare. Serbia s-a alăturat în 2001. Sediul Secretariatului Permanent Internaţional OCEMN este la Istanbul. Statele membre OCEMN acoperă o zonă de aproximativ 20 de milioane de kilometri pătraţi, având o populaţie totală de 340 de milioane de persoane.
de Anatol Terzi | iun. 26, 2012 | Alte regiuni, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Turcia vrea ca statele din regiunea Mării Negre să-şi amplifice dialogul la nivel politic pentru a aborda conflictele îngheţate din zonă.
„Avem conflicte îngheţate. Până acum nu le-am putut rezolva, dar trebuie sa încercăm să le administrăm”, a afirmat un oficial turc, care a dorit să rămână sub protecţia anonimatului. Din categoria conflictelor îngheţate recunoscute de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice şi din regiunea Mării Negre fac parte cele din Transnistria, Nagorno-Karabah, Abhazia şi Osetia de Sud.
Turcia găzduieşte marţi, la Istanbul, cel de-al 20-lea summit, aniversar, al şefilor de stat sau de guvern din Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN-BSEC), România fiind reprezentată de preşedintele Traian Băsescu şi de ministrul de externe Andrei Marga. Cele 12 state membre OCEMN – Rusia, Turcia, Bulgaria, România, Ucraina, Republica Moldova, Grecia, Azerbaidjan, Armenia, Georgia, Albania şi Serbia – urmăresc o mai bună cooperare economică în zona Mării Negre, care să consolideze pacea şi stabilitatea în regiune.
La summitul de marţi, care este acoperit mediatic de sute de jurnalişti veniţi din zeci de ţări, iau parte şase şefi de stat – Abdullah Gül (Turcia), Tomislav Nikolic (Serbia), Traian Băsescu (România), Ilham Aliev (Azerbaidjan), Mihail Saakaşvili (Georgia) şi Nicolae Timofti (Republica Moldova) – şi doi şefi de guvern – Boiko Borisov (Bulgaria) şi Sali Berisha (Albania). Rusia şi Ucraina sunt reprezentate la nivelul vicepremierilor, iar Grecia şi Armenia, la nivelul Ministerelor de Externe.
20 de ani de la lansarea OCEMN
Summitul, co-prezidat de Serbia, ca deţinătoare a preşedinţiei organizaţiei în prima jumătate a acestui an, şi de Turcia, care va prelua conducerea timp de şase luni la 1 iulie, marchează împlinirea a exact 20 de ani de la lansarea, la Istanbul, a acestei iniţiative regionale, inspirată de Ankara şi devenită oficial în 1999 organizaţie de cooperare axată în principal pe aspecte economice, transmite Agerpres. „OCEMN ar trebuie să acopere şi dialogul pe chestiuni politice”, a precizat oficialul turc, adăugând că ţara sa, în calitate de viitoare deţinătoare a preşedinţiei organizaţiei, dar şi de iniţiatoare a acestui proiect de cooperare regională, va lucra la o nouă viziune.
Pentru o mai bună cooperare economică “trebuie să ai un anumit nivel de dialog politic, pe care nu îl poţi nega”, a adăugat el. „Dacă ne confruntăm cu conflicte, atunci ar trebui să putem vorbi despre ele. Ar trebui să putem discuta şi alte chestiuni, nu doar economice”, a mai afirmat înaltul oficial.
de Anatol Terzi | iun. 12, 2012 | Alte regiuni, Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Secretarul de stat în MAE Luminiţa Odobescu a condus delegaţia României la reuniunea Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe ai Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre, care s-a desfăşurat luni la Belgrad, ocazie cu care a subliniat importanţa consolidării cooperării UE – OCEMN de o manieră flexibilă.
Luminiţa Odobescu a subliniat aprecierea faţă de continuitatea proiectelor promovate de ultimele trei preşedinţii în exerciţiu ale OCEMN (România, Rusia, Serbia), care au condus la finalizarea procesului de redactare a noii „Agende Economice pentru Viitor a OCEMN” – document de orientare strategică pentru cooperarea economică regională pentru următorul deceniu. Demnitarul român a accentuat totodată importanţa consolidării cooperării UE-OCEMN de o manieră flexibilă, astfel încât UE să devină un interlocutor constant pentru Organizaţie, contribuind inclusiv la creşterea profilului regional al OCEMN. Mesajul României a indicat „necesitatea substanţierii parteneriatului UE – OCEMN, bazată pe evaluarea pragmatică a resurselor existente şi cu luarea în considerare a noilor realităţi regionale, respectiv a politicilor şi instrumentelor pe care Uniunea le are în raport cu regiunea”.
De asemenea, Luminiţa Odobescu a arătat că noua echipă de conducere a secretariatului Organizaţiei, aleasă recent, va avea un partener solid în România în vederea creşterii performanţelor şi a obţinerii de rezultate concrete în relaţia cu UE. Reuniunea Consiliului, organizată sub preşedinţia în exerciţiu a Serbiei a reprezentat un moment de bilanţ al proiectelor lansate de preşedinţiile OCEMN anterioare, respectiv România, în primul semestru al anului 2011 şi Federaţia Rusă, în cel de-al doilea semestru al aceluiaşi an, în pregătirea lucrărilor Summit-ului de aniversare a 20 de ani de existenţă a OCEMN, care se va desfăşura la 26 iunie 2012, la Istanbul.
Conform MAE, Consiliul ministerial a adoptat o serie de decizii şi recomandări importante în contextul aniversar, printre care se numără „Agenda Economică pentru Viitor a OCEMN” şi Strategia de Comunicare Publică a Organizaţiei, cele două documente fiind propuse în 2011 de preşedinţia română a OCEMN, iar deciziile ministeriale privind modalităţile lor de pregătire fiind adoptate la reuniunea ministerială de la Bucureşti.
de Razvan Iorga | sept. 13, 2011 | Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul European a inceput ieri dezbaterile pe marginea raportului privind problemele Marii Negre, intocmit de europarlamentarul roman Traian Ungureanu. Documentul este parte a Strategiei UE pentru regiunea Marii Negre, cu ajutorul careia Bruxellesul spera sa-si consolideze pozitiile in regiune, potrivit Agerpres. Acest lucru irita Moscova, care vede in respectiva strategie o incercare de a-i leza interesele, cu atat mai mult cu cat liderii de la Bruxelles prefera sa discute aceste probleme cu tari din ”Parteneriatul Estic”, din care Federatia Rusa nu face parte, noteaza cotidianul rus Kommersant. Unul dintre primele rapoarte care au fost audiate in timpul sesiunii de ieri a Parlamentului European a fost cel al eurodeputatei bulgare Iliana Iotova, referitor la industria piscicola din Marea Neagra. in Uniunea Europeana se desfasoara in prezent reforma ”politicii comune in domeniul pisciculturii” /common fisheries policy (CFP)/, care prevede includerea Marii Negre in CFP.
Obiectiv strategic
in ianuarie, la Bruxelles a fost adoptata Strategia UE pentru regiunea Marii Negre, in care Marea Neagra, o mare ”importanta din punct de vedere strategic pentru UE”, este proclamata ”partial mare europeana interna si geografic preponderent interna”. De asemenea, in document se vorbeste despre necesitatea de propagare a actualelor practici si norme legislative din UE asupra regiunii Marii Negre. Raportul europarlamentarei bulgare privind dezvoltarea industriei piscicole din regiune constituie tocmai o punere in aplicare a acestei prevederi, subliniaza Kommersant. Raportul descrie numeroasele probleme ale Marii Negre: ecologice /poluarea, saracirea florei si faunei marine, penuria de studii stiintifice ”adecvate”/, economice /braconajul, disputele privind cotele piscicole pentru diverse tari/ si legislative /contradictiile dintre legislatiile tarilor din regiune/. Documentul atentioneaza asupra ”cooperarii slab dezvoltate iar uneori total absente dintre tarile de la Marea Neagra”, in domeniul piscicol si alte domenii. Se propune ca aceste probleme sa fie solutionate prin adaptarea legilor tarilor de la Marea Neagra, inclusiv ale Rusiei, la normele UE si crearea unui organism consultativ care sa monitorizeze indeplinirea acestora. tarile care ar urma sa coordoneze aceasta activitate ar trebui sa fie, in opinia UE, Romania si Bulgaria, precizeaza cotidianul rus.
Iritarea Moscovei
Rusia are o atitudine precauta fata de eforturile UE de a-si consolida pozitiile in regiunea Marii Negre, mai ales dupa adoptarea la Bruxelles a strategiei care prevede, intre altele, planuri de promovare in regiune a principiilor democratice si ale drepturilor omului, sprijinirea aderarii tarilor din regiune la diverse acorduri comerciale cu UE, implicarea lor in proiecte energetice cu UE – in primul rand Nabucco – si necesitatea solutionarii ”problemei teritoriilor ocupate” Abhazia si Osetia de Sud. ”Strategia UE de la Marea Neagra ne suscita multe semne de intrebare. Ea nu tine cont de interesele Rusiei, iar in multe privinte se afla in totala contradictie cu acestea”, afirma pentru Kommersant o sursa de informatie din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei.
Parghiile Rusiei
Pentru Rusia, principalul instrument de colaborare interstatala la Marea Neagra ramane Organizatia pentru Cooperare Economica de la Marea Neagra (OCEMN), din care fac parte 12 tari din regiune, iar UE detine statutul de observator. Din partea OCEMN, in care rolul de lider este asumat de Rusia si Turcia, catre UE s-au facut auzite de nenumarate ori propuneri privind o mai stransa cooperare. insa, noteaza Kommersant, pana acum nu exista un raspuns clar de la Bruxelles. ”Cei de la Bruxelles motiveaza lipsa unui raspuns prin faptul ca UE ar trebui, intai de toate, ca-si reglementeze unele probleme juridice cu Federatia Rusa, in speta problema privind participarea ei la Carta energetica europeana”, explica directoarea Centrului pentru studierea tarilor de la Marea Mediterana si Marea Neagra din cadrul Academiei de stiinte a Federatiei Ruse, Alla Iazakova. ”in realitate, UE pur si simplu in convine sa aiba de-a face nu cu Rusia, ci cu tari mai mici ale ”Parteneriatului Estic”, pe care le poate influenta”, adauga experta.
Parteneriat anti-rusesc
Urmatorul summit al ”Parteneriatului Estic”, din care fac parte Azerbaidjan, Armenia, Belarus (statutul de membru a fost temporar suspendat), Georgia, Republica Moldova si Ucraina, se va desfasura in 30 septembrie, la Varsovia. Dezvoltarea cooperarii de la Marea Neagra va fi una dintre problemele aflate pe ordinea de zi a summitului. insa, potrivit unor documente WikiLeaks, programul summitului ar fi orientat spre slabirea influentei rusesti in spatiul postsovietic, subliniaza Kommersant. ”Suntem deschisi unei cooperari cu UE, insa doar pe principii de egalitate. De altfel, noi am propus de multe ori o asemenea cooperare, insa UE prefera sa functioneze singura, fara sa se puna de acord cu nimeni si fara a exploata potentialul OCEMN, care a acumulat o experienta gigantica in cele mai diverse probleme care tin de dezvoltarea regiunii”, declara presedintele Comitetului national al Rusiei pentru cooperarea economica de la Marea Neagra, Viktor Arhipov. ”in domeniul pisciculturii, Rusia are o multime de proiecte si propuneri de perspectiva, insa ei (cei din UE) nu vor sa ne asculte si iau niste decizii neintemeiate”, a mai spus Arhipov, citat de Kommersant.
