Dosarul nuclear. Rusia ataca Occidentul si ia apararea Iranului
Rusia este îngrijorată de perspectiva unui atac împotriva Iranului şi propune ca acestei ţări să-i fie recunoscut dreptul de a dezvolta un program nuclear civil.
„Fără îndoială, Rusia este îngrijorată de pericolul în creştere al unui atac militar asupra Iranului. Dacă acest lucru se va întâmpla, consecinţele vor fi cu adevărat catastrofale. Reala anvergură a acestora este imposibil de imaginat”, avertizează Vladimir Putin, într-un articol dedicat politicii externe, publicat luni într-un ziar moscovit, transmite Agerpres. „Propunem să-i fie recunoscut Iranului dreptul la dezvoltarea programului nuclear civil, inclusiv dreptul de a îmbogăţi uraniu. Dar aceasta să se facă în condiţiile unui control de încredere al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Dacă acest lucru va reuşi, atunci să fie anulate toate sancţiunile în vigoare împotriva Iranului, inclusiv cele unilaterale”, susţine Putin.
În opinia sa, Occidentul se ocupă prea mult de „pedepsirea” anumitor state. „Una-două şi se apucă de sancţionat sau chiar ia bâta militară. Amintesc că nu suntem în secolul al XIX-lea şi nici chiar în al XX-lea”, afirmă Vladimir Putin.
Coreea de Nord nu este pe placul Rusiei
În context, el se referă şi la Coreea de Nord, afirmând că statutul nuclear al acestei ţări este „inadmisibil”. Rusia se pronunţă pentru denuclearizarea Republicii Populare Democrate Coreene exclusiv cu mijloace diplomatice şi politice, precizează Putin. Pe de altă parte, el atrage atenţia că ingerinţele tot mai frecvente în afacerile interne ale unor state „pot stimula anumite regimuri autoritare să dorească să stăpânească arma nucleară”.
„Chipurile, am bomba atomică în buzunar, nimeni nu mă va atinge, întrucât ţine mai mult la sine însuşi. Iar cine nu are bomba să aştepte intervenţie ‘umanitară'”, notează sarcastic Vladimir Putin. Articolul dedicat politicii internaţionale este al şaptelea şi ultimul din seria textelor electorale semnate de Putin, candidatul principal al prezidenţialelor din 4 martie, după altele în care a îndemnat la dialog social, a vorbit despre relaţiile interetnice din Rusia, problemele economice, democraţie, situaţia demografică, apărare şi care au fost publicate în ultimele săptămâni.
Directorul Centrului Berthold Beitz de pe lângă Consiliul German pentru Relaţii Externe, Alexander Rahr, consideră că totul va depinde de rezultatele negocierilor ruso-europene privind scutul antirachetă american din Uniunea Europeană. „Dacă Occidentul se va certa cu Rusia din cauza scutului antirachetă, iar probabilitatea unui astfel de scenariu există, atunci problema transnistreană va fi uitată. Asta chiar dacă ar exista un acord între Merkel, Putin şi Sarkozy. Având în vedere că UE nu poate să europenizeze Ucraina, Kremlinul va încerca s-o integreze în Uniunea Eurasiatică. Se pare că începe marele joc geopolitic în spaţiul post-sovietic, iar Transnistria, devine o monedă de schimb”, consideră Rahr.