de Isac Mihai | oct. 13, 2021 | Arhiva, R. Moldova, România, Știri, UE
România sprijină integrarea europeană a Republicii Moldova
Ministrul de Externe, Nicu Popescu, a avut o întrevedere cu omologul său de la București, Bogdan Aurescu. „Am avut la București o nouă discuție productivă cu bunul prieten, omologul meu român Bogdan Aurescu. Am vorbit cu domnul ministru despre agenda de cooperare bilaterală și despre susținerea consecventă de către România a agendei noastre de reforme și a procesului de integrare europeană. Vom avansa în timpul apropiat în pregătirea foii de parcurs și a noului acord de asistență nerambursabilă. Ne dorim proiecte de infrastructură de care să beneficieze cetățenii Republicii Moldova și ai României – în primul rând infrastructură feroviară, rutieră, inclusiv construcția podurilor între cele două maluri ale râului Prut. Vom dinamiza inițiativele privind interconectările energetice și vom accelera liberalizarea prețurilor pentru convorbirile în roaming între cele două țări”, a mai precizat înaltul oficial de la Chișinău. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 7, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE
Populația și partenerii externi au mari așteptări de la noul Guvern de la Chișinău
Guvernul condus de Natalia Gavriliță, nominalizată de președinta Maia Sandu, a primit votul de încredere al Parlamentului Republicii Moldova. Noul Executiv a primit 61 dintre cele 101 de voturi ale legislativului de la Chișinău, toate voturile „pentru” fiind din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Natalia Gavriliță este cunoscută ca o apropiată a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu.
Misiune importantă
„Guvernul actual are o misiune extrem de importantă – să demonstreze oamenilor că Republica Moldova poate fi guvernată de oameni cinstiți, oameni bine intenționați. Aceasta e misiunea cea mai importantă a acestui Guvern – să arătăm că un guvern de oameni integri e bun pentru țară, că banii opriți din scheme și corupție pot ajuta oamenii acestei țări, iar Moldova poate reveni în echipa statelor civilizate, decente, unde în capul mesei este legea. Acest Guvern nu va fura, nu va crea legi care să permită furtul, nu va împărți bani publici cu procent, nu va crea companii abonate la achiziții, nu va privatiza pentru feciori și fini proprietățile statului și nu va proteja escrocii, bandiții și monopolurile care jecmănesc oamenii acestei țări.
Mai mult, vom curăța instituțiile statului de oameni corupți, vom face tot posibilul ca justiția să se curețe de grupurile de interese care vând decizii și protejează hoții, vom face tot posibilul să recuperăm banii din miliard și din alte scheme care se ascund în alte țări sau chiar în Moldova. Vom ținti confiscarea averilor celor corupți și din acei bani vom repara școli, aziluri, case de cultură și drumuri”, a declarat Natalia Gavriliță în plenul Parlamentului.
Alegeri anticipate
Natalia Gavriliță, fost ministru al finanțelor în guvernul condus de Maia Sandu, a mai fost propusă de două ori în luna februarie pentru funcția de premier de către președintele Republicii Moldova, însă a fost respinsă de către majoritatea parlamentară condusă de socialiștii lui Igor Dodon, în legislativul trecut. Mișcarea a făcut parte din strategia Maiei Sandu pentru a declanșa alegerile parlamentare anticipate.
Alături de premierul Natalia Gavriliţa, ceilalţi membri ai guvernului propuşi sunt: Vladislav Kulminski, viceprim-ministru pentru reintegrare, Sergiu Litvinenco, ministrul justiţiei, Ala Nemerenco, ministrul sănătăţii, Anatolie Nosatîi, ministrul apărării, Ana Revenco, ministrul afacerilor interne, Andrei Spînu, ministrul infrastructurii, Anatolie Topală, ministrul educaţiei, Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Sergiu Gaibu, ministrul economiei, Dumitru Budianschi, ministrul finanţelor, Sergiu Prodan – ministrul culturii, Iuliana Cantaragiu, ministrul mediului, Iurie Ţurcanu, digitalizare, Viorel Gherciu, ministrul agriculturii, şi Marcel Spătaru – ministrul muncii şi protecţiei sociale.
La alegerile parlamentare din 11 iulie PAS a obţinut o majoritate de 63 din cele 101 de mandate în legislativ, în timp ce blocul socialiştilor şi comuniştilor are 32 de mandate, cele 6 mandate rămase revenind partidul Şor. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 3, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri, UE
Republica Moldova va avea un nou guvern
Candidata desemnată la funcția de prim-ministru, Natalia Gavrilița a prezentat lista miniștrilor propuși pentru viitorul Guvern. Conform mass-media de la Chișinău, Executivul de peste Prut va avea 13 ministere.
Astfel, lista candidaților propuși pentru funcția de ministru este următoarea: Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene: Nicu Popescu; Ministerul Afacerilor Interne: Ana Revenco; Ministerul Economiei: Sergiu Gaibu; Ministerul Infrastructurii: Andrei Spînu; Ministerul Finanțelor: Dumitru Budeanschi; Ministerul Apărării: Anatolie Nosatîi; Ministerul Educației: Anatolie Topală; Ministerul Culturii: Sergiu Prodan; Ministerul Justiţiei: Sergiu Litvinenco; Ministerul Sănătății: Ala Nemerenco; Ministerul Mediului: Iuliana Cantaragiu; Ministerul Agriculturii: Viorel Gherciu; Ministerul Muncii și Protecției Sociale: Marcel Spătaru. Totodată în funcțiile de viceprim-miniștri au fost numiți Vladislav Kulminski (Reintegrare) și Iurie Țurcan (Digitalizare)
Amintim că la 30 iulie, președinta țării Maia Sandu a semnat decretul privind desemnarea Nataliei Gavrilița, deputată PAS, la funcția de prim-ministru. Din această dată Natalia Gavrilița are la dispoziție două săptămâni pentru a constitui echipa și pentru a elabora programul de guvernare, pe care să-l prezinte Parlamentului. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 17, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE
Diplomația moldovenească încearcă să liniștească temerile Kievului
Ucraina nu trebuie să-şi facă griji din cauza noii coaliţii din R. Moldova, formată de blocul proeuropean ACUM şi Partidul Socialiştilor prorus, a declarat ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al RM, Nicu Popescu, într-un interviu pentru portalul ucrainean „Malul stâng”, preluat de mass-media de la Chișinău. Potrivit agenţiei INFOTAG, el a menţionat că „există mulţi factori conjuncturali şi structurali, care arată că Ucraina nu trebuie să se îngrijoreze”.
„În primul rând, majoritatea absolută a miniştrilor din Guvern pledează pentru vectorul proeuropean de dezvoltare. Partidul Socialiştilor este reprezentat de un singur ministru şi un vicepremier. De asemenea, şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate a fost propus de PSRM, însă aceştia sunt candidaţi de compromis, care au fost aprobaţi inclusiv de coaliţia proeuropeană. Aceasta nu este o decizie unilaterală a Preşedintelui, ci o alegere a coaliţiei parlamentare. Pe linia armatei, continuăm dialogul cu partenerii noştri atât din UE, cât şi din America de Nord. Iar funcţia principală a Serviciului de Securitate este de a asigura funcţiile statului. Nu avem întrebări referitor la aceşti candidaţi, deoarece au fost aprobaţi de coaliţie”, a spus diplomatul.
Probleme similare
În confirmarea declaraţiei sale, Popescu a numit şi „factorul structural”: „Ucraina este situată între Moldova şi Rusia. Şi Ucraina are un nivel înalt de control referitor la ce şi cum este transportat în această parte a lumii, fie că e vorba de cireşe sau tancuri. Indiferent de cine este la putere în Moldova, niciun Guvern, oricare ar fi relaţiile sale cu Kievul sau Moscova, nu va putea ignora interesele Ucrainei”.
„Moldova are doi vecini – România şi Ucraina. Relaţiile cu ele joacă un rol central în dezvoltarea Moldovei. Avem relaţii de prietenie cu Ucraina, o istorie comună şi, deseori, probleme similare: cu conflictele nerezolvate, corupţia, contrabanda. Avem posibilităţi comune de deschidere, dorinţa de a ne integra mai profund în Europa. Am semnat un Acord de Asociere cu UE, similar cu cel al Ucrainei, avem aceeaşi zonă de liber schimb. Adică punctul de plecare este similitudinea intereselor şi paralelele din aşteptările societăţii. Avem o mulţime de evoluţii paralele în politică şi chiar guvernările ţărilor noastre s-au schimbat din aceleaşi motive: societatea vrea să trăiască fără corupţie, vrea o administrare normală, condiţii mai bune pentru afaceri pentru a plătească impozite, nu mită”, a concluzionat diplomatul. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 14, 2019 | REPUBLICA MOLDOVA
Uniunea Europeană sprijină democratizarea Republicii Moldova
Ministrul de externe din guvernul condus de premierul Maia Sandu, Nicolae Popescu, a avut joi, la Paris, o întrevedere cu Amélie de Montchalin, secretar de stat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului francez de Externe, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei doi înalți oficiali au avut „un schimb de opinii privind condiţiile ce urmează a fi întrunite pentru a reuşi o tranziţie paşnică a puterii în Republica Moldova şi a asigura protecţia statului de drept’, după cum a scris Amélie de Montchalin pe contul său de Twitter.
Ministerul de Externe francez mai notează pe site-ul său că în cadrul întrevederii Amélie de Montchalin a reamintit că Franţa a semnat alături de Germania, Marea Britanie, Suedia şi Polonia o declaraţie comună privind recunoaşterea majorităţii parlamentare a noului guvern ales în mod democratic.
Ministru de Externe Popescu, față în față cu G7
G7, interesat de Moldova
Ministrul Nicolae Popescu a susținut și un briefing referitor la situaţia din Republica Moldova, în faţa a aproximativ 50 de diplomaţi din Grupul celor mai industrializate şapte ţări din lume (G7). Briefingul a avut loc la Ministerul de Externe al Franţei, ţara care deţine în prezent preşedinţia grupului G7, din care mai fac parte Canada, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi Statele Unite ale Americii, a scris oficialul pe Facebook.
Anterior responsabili ai UE au spus că vor conlucra cu noul guvern din Republica Moldova, oficialii ruşi au salutat coaliţia PSRM-ACUM, Consiliul Europei a cerut Comisiei de la Veneţia să se pronunţe cu privire la legalitatea deciziei Curţii Constituţionale, iar SUA şi România spun că urmăresc situaţia de la Chişinău şi că politicienii moldoveni trebuie să respecte voinţa populară. Atât UE, cât şi SUA recomandă partidelor politice de la Chişinău să găsească soluţii la criza politică prin dialog şi să respecte normele statului de drept.
În urma alegerilor din 24 februarie, în parlamentul de la Chişinău au intrat socialiştii lui Igor Dodon – 35 de deputaţi, PD (condus de controversatul oligarh Vlad Plahotniuc) – 30, Blocul ACUM (PAS plus PPDA) – 26 , Partidul Shor – 7 şi trei deputaţi independenţi.
Președintele român Klaus Iohannis își trimite emisarii diplomatici la Chișinău
Demers românesc
Miercuri, președintele român Klaus Iohannis a cerut Uniunii Europene să se implice mai mult, în regim de urgență, pentru găsirea unei soluții negociate pentru criza politică și constituțională de la Chișinău „pe baza valorilor și principiilor Uniunii Europene”.
Consilierul prezidenţial pentru politică externă Bogdan Aurescu va efectua, vineri, o vizită de lucru la Chişinău, în contextul evoluţiilor politice recente din Republica Moldova, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit sursei citate, delegaţia condusă de consilierul prezidenţial pentru politică externă, din care fac parte şi Dan Neculăescu, secretar de stat pentru relaţii cu vecinătatea estică şi relaţii multilaterale la nivel global în cadrul Ministerului Afacerilor Externe român, şi Daniel Ioniţă, ambasadorul României în Republica Moldova, va avea întâlniri cu forţele parlamentare şi politice implicate în criza în curs din Republica Moldova, cu care va fi discutat contextul politic al crizei.
„În conformitate cu poziţia României privind situaţia politică din Republica Moldova, exprimată la data de 11 iunie, va fi reiterat apelul ţării noastre la calm, reţinere şi dialog, necesare stabilităţii Republicii Moldova, şi la continuarea parcursului său european. România, ca partener strategic al Republicii Moldova, consideră necesară o soluţionare cât mai rapidă a crizei pe cale paşnică, în conformitate cu valorile şi principiile Uniunii Europene, inclusiv ale statului de drept, precum şi cu opţiunile exprimate prin vot de cetăţeni la alegerile parlamentare din februarie 2019”, se arată în comunicat.
Criză prelungită
Sâmbăta trecută, Partidul Socialiştilor (prorus) al lui Igor Dodon s-a aliat cu Blocul ACUM (PAS plus PPDA) şi au învestit un nou guvern, condus de premierul Maia Sandu. Preşedinte al Parlamentului a fost aleasă Zinaida Grecianîi, fosta şefă a Executivului din perioada când la guvernare se aflau comuniştii lui Vladimir Voronin. A doua zi, la solicitarea PD, care până atunci negociase cu socialiştii formarea unei alianţe majoritare, Curtea Constituţională a Republicii Moldova, despre care se spune că este aservită liderului democraţilor, Vlad Plahotniuc, a decis suspendarea temporară a lui Igor Dodon din funcţia de preşedinte, iar premierul în exerciţiu, Pavel Filip, a fost numit preşedinte interimar. De asemenea, Curtea Constituţională a decis dizolvarea noului legislativ rezultat în urma alegerilor din 24 februarie, vechiul guvern convocând alegeri legislative anticipate pentru 6 septembrie. Executivul lui Pavel Filip nu doreşte să plece de la putere, chiar dacă tot mai mulţi actori internaţionali au recunoscut noul guvern al Maiei Sandu, conform observatorilor.
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Federalizarea, temă falsă
Ministrul afacerilor externe și integrării europene din Guvernul condus de Maia Sandu, Nicu Popescu, a dat anterior asigurări, într-o conferință de presă, că în prezent nu se discută despre federalizarea Republicii Moldova și acest lucru nu se va întâmpla. „Planurile de federalizare nu vor fi realizate. Aveți promisiunea mea. Majoritatea cetățenilor sunt împotriva federalizării. Și eu sunt ferm împotriva federalizării. Federalizarea nu poate fi impusă decât printr-o majoritate constituțională. Ori, niciodată nu a existat o majoritate în parlamenta care să vrea federalizarea. Subiectul federalizării nu este pe agenda politică a noului Guvern”, a declarat Nicu Popescu, la câteva ore după ce a depus jurământul pentru funcția de ministru.
Nicu Popescu a mai precizat că autoritățile de la Chișinău vor solicita în continuare retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.
El a declarat că a avut o întrevedere și cu președintele Igor Dodon și că s-a convins că șeful statului nu ar intenționa să anuleze Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. ”Dl Dodon a spus că noi continuăm cu implementarea Acordului de asociere. În sensul acesta am absolut ferma convingere că dl Dodon sprijină demersul meu principal și anume acela de continuare a Acordului de asociere”, a spus ministrul.
Nicu Popescu a mai menționat că Guvernul condus de Maia Sandu este recunoscut de marile puteri – UE, SUA, Rusia, dar cel mai mult l-a impresionat fermitatea declarației de sprijin venită din partea României. „În special ultimele fraze din această declarație vorbesc despre faptul că România își dorește o tranziție pașnică și calmă de la o guvernare care nu se mai bucură de un sprijin parlamentar spre noua guvernare care este sprijinită de o majoritate parlamentară. Le mulțumesc fraților noștri din România pentru acest mesaj extraordinar de pozitiv”, a declarat Nicu Popescu, citat de mass-media de la Chișinău. (N.G.)
