Schengen: Romania si Bulgaria au acum probleme si cu Sarkozy

Schengen: Romania si Bulgaria au acum probleme si cu Sarkozy

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, s-a pronunţat duminică pentru o revizuire a acordurilor Schengen. Iar ameninţările preşedintelui francez reprezintă de fapt „un mesaj de avertisment adresat în special Greciei, Bulgariei şi României”, au apreciat diplomaţi europeni.
Sarkozy a ameninţat că, în caz contrar, va „suspenda participarea” Franţei la acestea, dacă, în următoarele 12 luni, nu se va instala „un guvern politic Schengen”. „Acordurile Schengen nu mai permit răspunsuri potrivite la gravitatea situaţiei. Trebuie să fie revizuite. Pentru Schengen trebuie pusă în aplicare o reformă la fel de structurală ca cea pe care am instituit-o pentru euro”, a spus preşedintele, care candidează pentru un nou mandat în fruntea statului francez. El consideră că „nu trebuie lăsată gestiunea fluxurilor de migraţie numai pe seama tehnocraţilor şi a tribunalelor”.
„În actuala situaţie economică şi socială, dacă Europa nu controlează intrările pe teritoriul său, nu îi va mai putea primi cu demnitate pe cei care sosesc, nu va mai putea răspunde la cererea de integrare a celor care-şi găsesc atât de greu locul în societate, nu-şi va mai putea finanţa protecţia socială”, a avertizat Nicolas Sarkozy. „Trebuie să putem sancţiona, suspenda sau exclude din Schengen un stat slab, ca şi un stat din zona euro care nu-şi îndeplineşte obligaţiile”, a adăugat preşedintele francez.
El a pledat pentru „instrumente de gestionare a crizelor care să permită acordarea de asistenţă ţărilor ce se confruntă cu împrejurări excepţionale şi un front comun în lupta împotriva imigraţiei clandestine”. „Ca şi pentru economie, este necesară o convergenţă mai puternică în domeniul drepturilor străinilor şi dreptului de azil”, a subliniat Nicolas Sarkozy, adăugând că „este urgent, pentru că nu trebuie să suferim din cauza carenţelor din controalele la graniţele externe ale Europei”. „Dacă voi constata că, în următoarele 12 luni, nu se înregistrează niciun progres serios în această direcţie, Franţa îşi va suspenda participarea la acordurile Schengen, până când negocierile se vor finaliza cu succes”, a avertizat preşedintele Sarkozy.

România, Bulgaria şi Grecia sunt vizate

Reforma acordurilor Schengen cerută de Nicolas Sarkozy este în realitate deja lansată la Bruxelles, iar ameninţările preşedintelui francez reprezintă de fapt „un mesaj de avertisment adresat în special Greciei, Bulgariei şi României”, au apreciat diplomaţi europeni. Această reformă este realizată în tăcere la nivel european, după ce a fost angajată la cererea mai multor ţări, în principal Franţa, Italia şi Germania, în primăvara lui 2011, din cauza afluxului de imigranţi clandestini cu ocazia Primăverii Arabe, în particular tunisieni care veneau în Franţa via Italia.
De atunci, acest dosar complex a fost preluat de Guverne, în detrimentul Comisiei Europene, ale cărei prerogative erau deja limitate în acest domeniu. Reforma în curs a acestui imens spaţiu de circulaţie fără paşaport – care include 22 dintre statele UE (cu excepţia Marii Britanii, Irlandei, Bulgariei, României şi Ciprului), plus patru ţări asociate, între care Elveţia – conţine două propunei legislative.

Share our work
Cameron, in dezacord cu Sarkozy: Sprijina aderarea Turciei la UE

Cameron, in dezacord cu Sarkozy: Sprijina aderarea Turciei la UE

erdogan-cameronPremierul britanic, David Cameron, s-a declarat joi in profund dezacord cu presedintele francez Nicolas Sarkozy in privinta aderarii Turciei la Uniunea Europeana, pe care seful guvernului de la Londra o sustine. „Sint lucruri asupra carora presedintele Sarkozy si cu mine sintem de acord si lucruri asupra carora sintem in profund dezacord, precum aderarea Turciei la Uniunea Europeana, pe care eu o sustin ferm”, a explicat David Cameron, in cadrul unei conferinte de presa comune la Londra cu premierul turc Recep Tayyip Erdogan, aflat in vizita in capitala britanica. Premierul britanic l-a asigurat, de asemenea, pe omologul sau turc ca va continua sa sustina aderarea Turciei la UE, contrar Frantei. Cameron a mai spus ca este pe deplin de acord cu presedintele francez asupra actiunii la care s-a angajat Franta alaturi de SUA si Marea Britanie si care a ajutat la evitarea unui masacru la Benghazi, bastionul rebelilor din estul Libiei. Mai multe state membre ale NATO au pus la dispozitia Aliantei Nord-Atlantice 16 nave de suprafata si submarine pentru respectarea embargoului asupra armelor impus Libiei, dintre care 5 nave si un submarin din partea Turciei, a anuntat miercuri generalul canadian Pierre St-Amand in cadrul unei conferinte de presa la Bruxelles. Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, anuntase marti ca Turcia nu face parte dintre tarile angajate in actiunile militare aeriene din Libia, insa ar putea contribui la eforturile din Mediterana si aeroportul Benghazi, bastion al rebelilor libieni. Statele membre NATO au contribuit cu 16 vase la operatiunea de respectare a embargoului asupra armelor decretat impotriva Libiei, a explicat generalul NATO. Misiunea navala pentru impunerea respectarii embargoului va fi comandata de la centrul operational al Aliantei Nord-Atalntice din Napoli. O nava sub comandament italian, 10 fregate /patru turcesti si cate una din partea Canadei, Spaniei, Marii Britanii, Greciei, Italiei si SUA), trei submarine (din partea Spaniei, Italiei si Turciei) si doua nave auxiliare (Italia si Turcia) vor participa la misiunea NATO, a explicat recent generalul Pierre St-Amand.

Crestere economica in Turcia

Turcia a inregistrat anul trecut o crestere economica de 8,9%, avansul din ultimul trimestru fiind de 9,2%, peste asteptarile analistilor. Cresterea din ultimele trei luni s-a accelerat de la un nivel revizuit de 5,2% consemnat in trimestrul al treilea, iar banca centrala considera ca avansul alimentat de creditare ar putea reprezenta un risc pentru stabilitatea financiara. Analistii anticipau pentru trimestru patru o crestere a PIB de 7,4%. Prioritatea bancii centrale in acest an este incetinirea ritmului de dezvoltare pana la tinta guvernamentala de 4,5%, prin restrictionarea operatiunilor de creditare, a declarat viceguvernatorul Erdem Basci. „Turcia a inregistrat cel mai rapid ritm de dezvoltare din Europa, in 2010. Atentia se va concentra pe eforturile bancii centrale de a reduce cererea interna”, a declarat Tim Ash, analist sef pentru piete emergente la Royal Bank of Scotland in Londra. Intre statele din G20, numai China a inregistrat o crestere mai rapida in trimestrul al patrulea, de 9,8%.

Share our work

Consiliul National de Tranzitie din Libia, recunoscut la Paris. Urmeaza UE?

 

Nicolas Sarkozy si Mahmoud Jibril (foto elysee.fr)

Nicolas Sarkozy si Mahmoud Jibril (foto elysee.fr)

Franta a devenit joi, 10 martie, prima tara care a recunoscut Consiliul National de Tranzitie din Libia, ca unic reprezentant „legitim” al poporului libian, si va trimite, in curand, la Benghazi, un ambasador, a informat presedintia franceza, potrivit presei internationale. Aceasta recunoastere a fost anuntata dupa reuniunea la care au participat presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, si responsabilii pe probleme internationale ai CNT, Mahmud Jibril si Ali Essaui, care au declarat ca acest consiliu va trimite un ambasador la Paris. Jibril si Essaui au explicat ca Sarkozy le-a spus ca va prezenta la Bruxelles un „plan global” pentru a „ajuta poporul libian” si a-l „salva de la masacru”. La sfarsitul reuniunii, Nicolas Sarkozy a strans mana oaspetilor sai in fata camerelor de luat vederi, dar a evitat sa faca declaratii. La Berlin, secretarul de stat in Ministerul german al Afacerilor Externe, Werner Hoyer, si-a exprimat joi reticenta fata de recunoasterea Consiliului National de Tranzitie, format de opozitia libiana, ca singura autoritate legitima din Libia. „Consider ca situatia este inca prea confuza ca sa putem decide cum sa procedam”, a declarat Werner Hoyer. La randul sau, premierul italian Silvio Berlusconi a declarat ca este de preferat sa se astepte pozitia Uniunii Europene pe tema recunoasterii CNT. Tot joi, ministrul francez al afacerilor externe, Alain Juppe, a afirmat – inainte de inceperea unei reuniuni la Bruxelles – ca Parisul si Berlinul doresc ca europenii sa angajeze dialogul cu „noii responsabili libieni”, reafirmand ca Muammar Gaddafi, „discreditat”, trebuie sa plece. Alaturi de Alain Juppe, ministrul german al afacerilor externe Guido Westerwelle a spus ca „dictatorul” Gaddafi trebuie sa plece. Seful diplomatiei portugheze Luis Amado a afirmat la randul sau ca i-a spus unui emisar al Tripoli, primit miercuri la Lisabona, ca regimul colonelului Muammar Gaddafi este „terminat” in ochii comunitatii internationale.

NATO a inceput supravegherea spatiului aerian

NATO a inceput supravegherea spatiului aerian al Libiei 24 din 24 de ore, in timp ce avioane ale guvernului libian au lansat raiduri asupra pozitiilor rebelilor in cadrul unui efort de infrangere a revoltei impotriva liderului libian Muammar Gaddafi. Avioanele NATO vor monitoriza spatiul aerian al Libiei pentru a colecta mai multe informatii de pe teren in vederea luarii de decizii, a afirmat joi secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen, in timp ce ministrii apararii din cadrul Aliantei s-au reunit pentru a analiza optiunile pentru Libia. „Am extins supravegherea deasupra Mediteranei. Monitorizarea de catre avioanele noastre a situatiei ne va furniza o imagine mai buna despre ceea ce se intampla si, desigur, aceasta va ameliora imaginea si este o preconditie pentru evaluarea situatiei cu acuratete”, a precizat Anders Fogh Rasmussen. Avioane NATO trebuie sa intre in spatiul aerian al Libiei pentru a observa situatia, avand in vedere raza radarului. NATO are 17 avioane E-3S, cateva dintre care actioneaza in prezent deasupra Afganistanului. Alianta Nord-Atlantica a decis luni instituirea supravegherii aeriene asupra Libiei.

Rusia, de acord cu sanctiunile ONU

Presedintele rus Dmitri Medvedev a semnat un decret privind „Masurile pentru indeplinirea rezolutiei Consiliului de Securitate al ONU 1970 din 26 februarie 2011”, vizind sanctiuni impotriva Libiei. Decretul interzice livrarea de arme, munitii si echipamente militare statului nord-african. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat la sfirsitul lunii februarie, in unanimitate, o rezolutie prin care impune sanctiuni severe colonelului Muammar Gaddafi, familiei sale si apropiatilor regimului libian. Printre sanctiunile adoptate de cele 15 state membre se numara in special un embargo asupra vinzarii catre Libia de arme si materiale conexe si interdictia de a calatori pe teritoriul tarilor membre pentru 16 persoane, printre care Muammar Gaddafi, sapte fii si fiica sa si persoane puternic legate de regim, cum ar fi seful securitatii personale a lui Gaddafi, ministrul apararii sau directorul serviciului secret al armatei. Prin aceasta rezolutie, membrii Consiliului de Securitate considera ca „atacurile sistematice” actuale impotriva populatiei civile din Libia „pot fi asimilate crimelor impotriva umanitatii”.

Parlamentul European cere recunoasterea CNT din Libia

Deputati europeni solicita Inaltului Reprezentant Catherine Ashton sa initieze recunoasterea Consiliului national de tranzitie. Rezolutia solicita statelor membre sa fie pregatite pentru posibilitatea unei zone cu interdictie de survol pentru a stopa violentele si criza umanitara din Libia. Rezolutia semnata de toate grupurile politice solicita Uniunii Europene recunoasterea Consiliului National interimar drept autoritatea oficiala care reprezinta opozitia libiana. Statele membre ar trebuie „sa fie pregatite pentru o eventuala decizie a CS al ONU privind masuri suplimentare, inclusiv posibilitatea instituirii unei zone de excluziune aeriana pentru preintampina astfel un atac impotriva populatiei civile”, in conformitate cu un mandat al ONU si in coordonare cu Liga Araba si Uniunea Africana, au subliniat deputatii intr-o rezolutie adoptata cu 584 voturi pentru, 18 impotriva si 18 de abtineri. In cadrul dezbaterii, doar grupul GUE/NGL s-a exprimat impotriva acestei idei. Cu scopul de a sprijini reprezentantii societatii libiene si de a le da o anumita credibilitate internationala, deputatii solicita Uniunii sa stabileasca relatii cu reprezentantii Consiliului national de tranzitie si sa inceapa procesul de a le oficializa. Parlamentul European a condamnat cu cea mai mare determinare cazurile sistematice de incalcare a drepturilor omului in Libia de catre regim, solicitand lui Muammar Gaddafi sa renunte la putere.

Asistenta umanitara

Preocupati de criza umanitara alarmanta – se estimeaza ca in jur de 200 000 de persoane au parasit Libia – deputatii europeni solicita statelor membre „sa furnizeze avioane si ambarcatiuni pentru repatrierea sau reamplasarea migrantilor, solicitantilor de azil sau a refugiatilor libieni si sa acorde sprijin financiar, la solicitarea comuna a UNHRC-OIM (Organizatia Internationala pentru Migratie). La solicitarea deputatilor italieni si maltezi si in ciuda anumitor rezerve initiale exprimate de anumite delegatii nationale, in rezolutie se face referire la principiul solidaritatii in ceea ce priveste responsabilitatea comuna: Comisia trebuie sa asigure ca toate masurile necesare, inclusiv de natura financiara, umana sau tehnica, sunt luate pentru a garanta o reactie adecvata a UE in caz de fluxuri masive de imigranti. Recenta decizie unanima a Adunarii Generale ONU de a suspenda Libia din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (UN HRC), care se reuneste in prezent la Geneva pana la 25 martie, a fost salutata de catre deputati. Condamnand incalcarile grave ale drepturilor omului in aceasta tara, deputatii atrag atentia ca unele dintre acestea ar putea fi considerate chiar crime impotriva umanitatii si solicita „trimiterea unei comisii internationale independente de ancheta in Libia pentru a investiga toate cazurile presupuse de incalcare a dreptului international in materie de drepturile omului”, in rezolutia privind cea de-a 15 sesiune a UN HRC.

Sugestii pentru guvernele Uniunii Europene

La aceste recomandari, se adauga si cateva sugestii guvernelor UE, in contextul viitoarei reuniuni extraordinare a Consiliului. In primul rand este vorba despre inghetarea activelor trebuie sa le includa si pe cele gestionate de Autoritatea Libiana de Investitii, precum si veniturile din vanzarile de gaze naturale si de petrol. De asemenea trebuie sa se asigure restituirea viitoare a activelor inghetate catre poporul libian. In al doilea rand, este vorba despre dezvoltarea unei politici UE de vecinatate mai ambitioase si eficiente, care sa includa printre prioritati sale independenta justitiei, lupta impotriva coruptiei, libertatea presei si respectarea drepturilor fundamentale.

Share our work