de Anatol Terzi | iun. 1, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Cea de-a XXXII-a şedinţă a Consiliului conducătorilor organelor de securitate şi serviciilor speciale din ţările-membre ale Comunităţii Statelor Independente a avut loc joi Chişinău.
Conferinţa a fost condusă de Aleksandr Bortnikov, directorul Serviciului federal de securitate din Rusia. R. Moldova a fost reprezentată de directorul adjunct al SIS Valentin Dediu. La şedinţa SORB în calitate de observatori au fost prezente delegaţii ale structurilor informative din Germania, Franţa şi Italia. Potrivit lui Bortnikov, în cadrul reuniunii au fost audiate mai multe rapoarte despre realizarea programelor de colaborare între statele membre ale CSI în domeniul contracarării terorismului internaţional şi manifestărilor de extremism şi de interacţiune în luptă cu criminalitatea, pentru anii 2011-2013.
Participanţii la şedinţă au făcut schimb de informaţii cu privire la activitatea grupărilor ilegale transfrontaliere, implicate în acapararea activelor financiare şi de alt tip ale întreprinderilor de stat şi private, precum şi la desfăşurarea măsurilor conjugate de identificare şi explorare a persoanelor, suspectate de activităţi teroriste şi extremiste. În cadrul evenimentului au fost abordate şi subiecte ce ţin de extinderea cooperării în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului internaţional, crimei organizate transnaţionale, actelor de cyberterorism, precum şi altor activităţi ilicite ce atentează la climatul regional şi general de securitate.
Timofti: CSI şi Occidentul trebuie să colaboreze
Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, a adresat un mesaj de salut participanţilor, accentuând că parteneriatul serviciilor speciale din statele CSI şi Occident este o garanţie a faptului că împreună se va putea riposta împotriva crimei transnaţionale, terorismului şi extremismului – fenomene care ultimul timp s-au diversificat şi comportă în sine ameninţări reale de securitate. Timofti a opinat că, doar prin efort comun, serviciile speciale pot asigura interesele vitale ale cetăţeanului şi societăţii împotriva atentatelor criminale, contribui la garantarea supremaţiei legii. Interesele de securitate sunt comune, de aceea conducerea ţării va susţine parteneriatul SIS cu structurile specializate din ţările CSI şi Uniunea Europeană pentru a eficientiza mecanismul de asigurare a siguranţei naţionale astfel, încât Republica Moldova să-şi consolideze aportul său ca furnizor de securitate.
La iniţiativa SIS, un subiect aparte al lucrărilor Conferinţei l-au constituit sarcinile şi tactica serviciilor speciale în contracararea activităţii grupărilor criminale transnaţionale, specializate în preluarea ilicită a activelor financiare sau de altă natură ale întreprinderilor de stat şi private. În acest sens s-a accentuat necesitatea intensificării parteneriatului în vederea identificării, deconspirării şi combaterii prin eforturi comune a atacurile de tip raider, care atentează la securitatea economică a statelor–membre ale CSI. În cadrul Şedinţei au fost audiate totalurile activităţii pentru anul 2011 a Centrului Antiterorist al CSI, fiind evaluată calitatea interacţiunii organelor de securitate şi serviciilor secrete în contracararea activităţilor ilicite ale organizaţiilor teroriste şi extremist-religioase.
de Anatol Terzi | mai 15, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, se va afla, pe 15 mai, în Federaţia Rusă, cu ocazia reuniunii informale a Consiliului Şefilor de State membre ale Comunităţii Statelor Independente, care va avea loc la Moscova.
Agenda lucrărilor se va centra pe reuniunea jubiliară a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă, care se va desfăşura la ora locală 13.30, şi reuniunea informală a Consiliului Şefilor de State CSI, care va avea loc la ora 19.30. Preşedintele Timofti va reveni în ţară pe 16 mai.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a invitat pe preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti la summit-ului informal ale şefilor de stat ai CSI, prin intermediul noului ambasador al Federaţiei Ruse la Chişinău, Farit Muhametşin. Nicolae Timofti a întreprins prima sa vizită oficială la Bruxelles, la sfârşitul lunii aprilie, iar apoi la Bucureşti şi Kiev.
„Am spus-o şi o spun: sunt convins că noi trebuie să menţinem acele relaţii bune pe care le avem deja cu Rusia şi trebuie să continuăm mai departe, să găsim acele puncte de tangenţă care ne unesc. Noi avem mulţi cetăţeni care lucrează… acuma se află în Rusia. Sunt mulţi cetăţeni ai Rusiei care se află pe teritoriul Republicii Moldova. Şi noi trebuie ca, în cadrul colaborării noastre bilaterale, să facem tot posibilul ca să avem relaţii în toate domeniile – relaţii, cum aţi spus, economice, culturale, sociale, că altă cale nu există, dacă noi vom căuta numai punctele care ne despart – anume cu Rusia, am spus încă o dată, trebuie să ne aflăm permanent în relaţii bune, prieteneşti şi trebuie să-i convingem pe toţi că noi n-avem alte interese faţă de Rusia decât o colaborare de prietenie şi o colaborare în interesul ambelor părţi”, declara Nicolae Timofti, la începutul lunii mai.
Retragerea militarilor rusi
„Aşezarea geografică a Republicii Moldova este sub anumite interese geopolitice a diferitelor state şi a diferitelor grupări şi eu sunt de părere că noi o să reuşim – nu pot să vă spun termenul, când – dar o să reuşim ca trupele ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova să fie retrase. Acesta este un punct clar în politica Republicii Moldova. Şi eu am avut o întrevedere cu domnul Rogozin, acum, recent, când s-a aflat în vizită în Republica Moldova şi am stat şi am avut discuţii deschise, sincere, şi dumnealui, şi în timpul întrevederii şi după, a fost de părere că această problemă trebuie să fie rezolvată pe baza unor discuţii, a tratativelor şi pe baza relaţiilor bilaterale. Dar eu sunt de părere că trebuie puse în aplicare mecanismele organelor internaţionale – ştiţi că este o hotărâre privind retragerea trupelor de pe teritoriul Republicii Moldova, la Istanbul, din 99, şi eu sunt sigur că acest acord va fi realizat, dar aşa e situaţia, noi trebuie să discutăm. I-am spus domnului Rogozin: eu nu văd necesar ca pe teritoriul Republicii Moldova să se afle militari şi armată străină, fiindcă conflictul care a fost pornit în 92, astăzi, premisele şi motivele pentru a reîncepe, Doamne fereşte, ele nu există. Aici depinde foarte mult de politicieni, cum vor discuta şi care scopuri le vor urmări în rezolvarea conflictului”, declara preşedintele Republicii Moldova în timpul vizitei la Bucureşti.
de Anatol Terzi | mai 9, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, nu renunţă la vizita sa oficială în Ucraina, chiar dacă summit-ul şefilor de state din Europa Centrală şi de Est care trebuia să se desfăşoare la Yalta s-a anulat.
Timofti va pleca în viitorul apropiat la Kiev. „Summit-ul s-a amânat, dar preşedinţii din 4 state, incusiv R. Moldova, se vor întruni la Kiev. Ianukovici a fost cel de-al doilea preşedinte, după Băsescu care m-a felicitat după ce am fost ales preşedinte şi i-am promis vizita”, a precizat Timofti în cadrul emisiunii „Moldova în Direct” de la postul public de televiziune.
În cadrul emisiunii amintite, Timofti a mai declarat că este necesară adoptarea Legii Antidiscriminare. Toate ţările care au intrat în Uniunea Europeană, au adoptat această lege. Noi nu putem fi o excepţie, a declarat preşedintele Republicii Moldova. „Cred că deputaţii noştri sunt oameni înţelepţi care au să ajungă la un consens pe marginea acestui subiect şi această lege va fi aprobată în Parlament” a menţionat preşedintele. Potrivit şefului statului din stânga Prutului, această lege nu este o problemă atât de gravă. La baza acestor disensiuni şi dispute stau nişte tradiţii, obiceiuri de care tot trebuie să ţinem cont, a mai declarat, Nicolae Timofti.
În ceea ce priveşte relaţiile cu Moscova acesta a afirmat că trebuie să rămână la fel de bune. “Noi trebuie să înţelegem că depindem de Rusia din punct de vedere energetic, iar relaţiile noastre cu această ţară au o istorie lungă. Nu trebuie să manifestăm răutate sau ură faţă de nici un popor”, a declarat preşedintele Republicii Moldova. Nicolae Timofti a mai spus că în vizita sa la Bucureşti, a discutat cu omologul său, Traian Băsescu despre gazoductul Ungheni – Iaşi. Potrivit lui, cu surse financiare europene, cei 28 de km de gazoduct pot elibera R Moldova de dependenţa energetică de Rusia. Acest scop poate fi realizat până la sfârşitul anului 2013, a specificat preşedintele Nicolae Timofti.
de Anatol Terzi | mai 4, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a spus joi, în timpul unei discuţii cu Traian Băsescu, că libera circulaţie în UE nu este principalul motiv pentru care cetăţenii moldoveni depun cereri spre a primi cetăţenia română, ci „atitudinea faţă de istorie, de neam”.
Oficialul de la Chişinău a replicat astfel la afirmaţia omologului de la Bucureşti, care declarase că tinerii din Republica Moldova, datorită politicii pe care România a generat-o, pot circula şi învăţa în Uniunea Europeană.
„Nu ştim când se va întâmpla ca cetăţenii Republicii Moldova să aibă posibilitatea să circule liber prin ţările Europei, însă aceasta este o posibilitate, dar nu cred că este principalul motiv pentru care cetăţenii Republicii Moldova depun cereri pentru a primi cetăţenia României. Aceste porniri au la bază atitudinea faţă de istorie, de neam şi cred că acesta este motivul principal. Nu exclud că este şi motivul de a avea acces în alte state, dar ăsta, mai puţin. Şi dacă ne întoarcem la modul cum s-a petrecut conferirea acestei cetăţenii, e clar că au fost şi unele probleme. Ştim că a fost recunoscut oficial de către organele competente că unii cetăţeni au făcut abuz la acest capitol. Eu aş vrea ca toţi cetăţenii care într-adevăr doresc să posede această cetăţenie să o facă legal, cinstit şi din suflet”, a spus Nicolae Timofti.
„În primul rând, trebuie să priviţi la legea cetăţeniei şi din alt unghi. Noi nu absorbim decât o parte din cetăţenii Republicii Moldova, cărora le acordăm cetăţenia. O mare parte primesc cetăţenia fiind domiciliaţi în Republica Moldova, pentru că aici este, dacă vreţi, unicitatea legii noastre – acordăm cetăţenie şi cetăţenilor Republicii Moldova, fără a le cere să aibă domiciliul pe teritoriul României”, a afirmat Băsescu, la Radio România Actualităţi, întrebat despre eventualele consecinţe în plan politic, în contextul în care peste 250.000 de cetăţeni moldoveni au redobândit cetăţenia română, în ultimii 20 de ani, iar Republica Moldova nu are un număr foarte mare de locuitori.
Dreptul fiecăruia să-şi aleagă cetăţenia
La rândul său, preşedintele Nicolae Timofti a precizat că în Republica Moldova situaţia redobândirii cetăţeniei române este privită diferit de către curentele politice. El a subliniat că este un drept al omului să decidă ce cetăţenie să-şi ia, iar faptul că legislaţia moldoveană permite ca un cetăţean din R. Moldova să aibă şi o altă cetăţenie este un factor pozitiv.
Băsescu a precizat că România înţelege foarte bine situaţia R. Moldova, având în vedere că şi pentru cetăţenii români era „extrem de dificil”, să circule cu restricţii în UE sau când tinerii nu puteau primi burse date de Uniune pentru studiu la „facultăţi bune din vechea Europă”. „Înlesnind tinerilor – şi ei sunt primii solicitanţi, să ştiţi – obţinerea cetăţeniei române, nu-i lipsim de cetăţenia moldoveană, legea noastră nu obligă să renunţe la cetăţenia Republicii Moldova, le dăm însă şansa de studia nu numai în România, dar oriunde în teritoriul UE. Mai mult decât atât, le dăm şansa să muncească în locuri mai bine plătite, este un fenomen pe care îl ştim foarte bine de la noi, românii se duc să lucreze în străinătate, aceeaşi şansă o dăm şi cetăţenilor Republicii Moldova. Mai mult decât atât, aproape s-a creat un automatism, la absolvirea liceului sau a facultăţii, dacă îşi depun actele din vreme, odată cu diploma, primesc şi cetăţenia română şi zicem noi că aşa i-am ajutat foarte mult”, a completat Băsescu.
El a amintit şi de importanţa, în context, a acordului bilateral legat de micul trafic de frontieră, care permite o circulaţie continuă 50 de kilometri în jurul frontierei comune dintre cele două state. „Deci, cred că nu este un pericol pentru Republica Moldova, dimpotrivă, este o şansă pentru generaţia tânără. Imaginaţi-vă că Republica Moldova abia acum negociază tratatul pentru libera circulaţie, îl negociază, nu se ştie când va fi aprobat de toate statele membre ale Uniunii, va mai dura probabil câţiva ani. De trei ani tinerii din Republica Moldova, datorită politicii pe care România a generat-o, pot circula în UE, au acces la educaţie în UE”, a arătat preşedintele Traian Băsescu.
de Anatol Terzi | mai 3, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
“Am discutat şi chestiuni de ordin bilateral; sigur că nu puteam să trec peste două date semnificative la acest început de an 2012: la 27 martie s-au împlinit 94 de ani de la Declaraţia de unire a Basarabiei cu România şi pe 16 mai se vor împlini 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Rusia ţaristă”, a declarat Traian Băsescu în timpul întâlnirii cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti.
De asemenea, Traian Băsescu a afirmat că, indiferent de culoarea politică a Guvernului de la Bucureşti, România va avea aceeaşi atitudine faţă de Republica Moldova. „Nu există Guvern al României, indiferent ce structură politică are, care să nu susţină trei lucruri fudamentale în politica externă – România în NATO, România în UE, relaţia strategică România – R. Moldova. Aceştia sunt trei piloni de politică externă fundamentală pentru România şi sunt piloni recunoscuţi pentru toate partidele, indiferent de culoarea lor politică. Niciun risc, indiferent de ce Guvern se instalează la Bucureşti”, a declarat Băsescu, la Palatul Cotroceni, întrebat dacă noul guvern român va menţine „aceeaşi linie” în relaţia cu Chişinăul.
La rândul său, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a subliniat că indiferent de orientarea politică a guvernării, România va avea aceeaşi atitudine faţă de ţara sa. „Eu cred că susţinerea din partea României va fi semnificativă pentru realizarea ideii noastre de aderare a Republicii Moldova la UE”, a spus Timofti.
”Suntem două state suverane, având ca locuitori preponderent români. Ne leagă istoria, ne leagă limba, ne leagă tradiţiile, ne leagă bucuriile şi necazurile care au trecut peste români în ultimele secole”, a mai spus preşedintele României.
O biserică de lemn în dar
România dăruieşte Republicii Moldova o biserică maramureşeană din lemn şi un milion de cărţi în limba română, a anunţat preşedintele Traian Băsescu. “L-am informat pe domnul preşedinte Timofti că dăruim cu ocazia vizitei dânsului la Bucureşti o biserică de lemn maramureşeană care să fie amplasată într-un loc stabilit de Preşedinţia Republicii Moldova şi un milion de cărţi în limba română, care vor fi donate Guvernului Republicii Moldova”, a declarat preşedintele.
De asemenea, Băsescu a subliniat şi perspectiva majorării numărului de burse acordate studenţilor din R. Moldova. “L-am informat pe domnul preşedinte Timofti că vom menţine numărul de cinci mii de burse şi pentru anul şcolar următor, cu perspectiva ca în anii următori, în funcţie de resursele bugetare, să urcăm până la 10 mii de burse acordate tinerilor din Republica Moldova”, a spus preşedintele Băsescu.
Trupele ruse vor părări teritoriul R Moldova
Nimeni nu are în vedere crearea unui tampon între NATO – Rusia sau UE – Rusia, utilizând Republica Moldova, a declarat joi preşedintele Traian Băsescu.
“Vă rog să mă credeţi că v-o spune un şef de stat autorizat: nimeni nu are în vedere crearea unui tampon între NATO şi Federaţia Rusă sau UE şi Federaţia Rusă, utilizând Moldova. De altfel, cred că termenul este depăşit având în vedere tehnologiile militare ale momentului. Cum vă imaginaţi că R. Moldova poate fi un tampon? Pentru ce? Doar pentru că România are un număr de rachete pe teritoriul său? Nu! Ce vă pot spune însă cu certitudine şi nu o să contenesc în a face această susţinere – când împreună cu partenerii noştri strategici pe linie de securitate, cu SUA, am stabilit instalarea elementelor scutului antirachetă pe teritoriul României, nimeni nu a luat în consideraţie că Federaţia Rusă ar putea fi un risc la adresa securităţii naţionale a României sau a unor state membre NATO”, a spus Traian Băsescu.
El a arătat că atât România, cât şi Federaţia Rusă sunt interesate de securitatea cetăţenilor celor două state şi că Moscova înţelege că elementele de securitate care vor fi amplasate în România nu vor pune sub semnul întrebării securitatea sa.
Preşedintele R. Moldova, Nicolae Timofti, a afirmat că problema transnistreană va găsi o rezolvare şi că se va reuşi, la un moment dat, ca trupele ruseşti să fie retrase de pe teritoriul moldovean.
“Aşezarea geografică a Republicii Moldova este sub anumite interese geopolitice a diferitelor state şi grupări. Eu sunt de părere că noi o să reuşim, nu pot să vă spun când, dar o să reuşim ca trupele ruseşti de pe teritoriul R. Moldova să fie retrase. Acesta este un punct clar în politica R. Moldova. Am avut o întrevedere cu domnul Rogozin, recent, când s-a aflat în vizită în Republica Moldova, şi am avut discuţii sincere, deschise. După, dumnealui a fost de părere că această problemă trebuie să fie rezolvată în baza unor discuţii, a tratativelor şi a relaţiilor bilaterale”, a precizat Nicolae Timofti.
Sprijin pentru aderarea la UE
“Vreau să îi mulţumesc, încă o dată, domnului preşedinte Traian Băsescu pentru suportul României în susţinerea Moldovei în cadrul negocierilor pe care le purtăm cu Uniunea Europeană, pe marginea proiectului de acord de asociere, în dialogul privind liberalizarea regimului de vize şi negocierile pe marginea acordului de liber schimb. Nu uităm că România a fost unul din coautorii ideii de formare a grupului informal de sprijin pentru acţiunea europeană, cunoscut drept „Prietenii Moldovei”, atrăgând un număr impunător de state membre ale Uniunii Europene, acest grup fiind un suport valoros pentru parcursul european al Republicii Moldova. Profit de această ocazie pentru a înainta domnului preşedinte Băsescu invitaţia să efectueze o vizită oficială în Republica Moldova, într-o perioadă convenabilă domniei sale”, a mai spus preşedintele R Moldova.
Nicolae Timofti, întâlnire cu Patriarhul Daniel
Importanţa păstrării identităţii naţionale a cetăţenilor care au în comun aceeaşi limbă, cultură, credinţă şi tradiţie pentru o mărturie comună în context european şi mondial a fost subliniată în timpul întâlnrii dintre Patriarhul Daniel şi Nicolae Timofti.
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, l-a primit joi, la Palatul Patriarhiei, pe Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, aflat într-o vizită oficială în România. La întrevedere au mai participat Eugen Tomac, secretar de stat pentru Românii de Pretutindeni, şi Marius Lazurca, ambasadorul României la Chişinău.
Patriarhul României a salutat prezenţa preşedintelui Nicolae Timofti şi a apreciat preocuparea pentru dialog şi cooperare în context european a autorităţilor Republicii Moldova. De asemenea, Nicolae Timofti a mulţumit pentru primire şi s-a referit la strădaniile autorităţilor Republicii Moldova pentru rezolvarea problemelor concrete prezente, mai ales cele de ordin social, generate de criza economico-financiară şi de migraţie. Patriarhul României a oferit în dar preşedintelui Republicii Moldova o icoană în argint aurit a Maicii Domnului-Prodromiţa şi câteva albume.
La finalul întâlnirii Nicolae Timofti a declarat: „Am discutat despre ceea ce ne uneşte, ceea ce trebuie să facem pentru ca popoarele noastre să trăiască în pace şi linişte, să educăm cetăţenii să creadă în Dumnezeu, să aibă o credinţă şi să trăiască cu o credinţă”.
