Iohannis va negocia cu Poroșenko noua Lege a educației care privează românii din Ucraina de școală în limba maternă

Iohannis va negocia cu Poroșenko noua Lege a educației care privează românii din Ucraina de școală în limba maternă

Președintele României Klaus Iohannis a declarat, vineri, la Bruxelles, cu ocazia summitului Parteneriatului Estic, că va negocia cu omologul său de la Kiev, Petro Poroșenko, prevederile din noua Lege a Educației adoptată în Ucraina care afectează minoritatea română și căreia îi va fi suprimat treptat dreptul la educație în limba maternă. Iohannis a spus că va negocia cu Poroșenko până această problemă se va rezolva.

„Astăzi voi avea mai multe întâlniri. Sigur o să mă salut cu toții liderii, dar voi avea o întâlnire cu președintele Ucrainei, domnul Poroșenko, fiindcă pentru noi este extrem de importantă legea învățământului din Ucraina și suntem foarte hotărâți să negociem până când se rezolvă chestiunea învățământului în limba română”, a spus șeful statului, înainte de a participa la reuniune.

Unirea R. Moldova cu România, proiect nefezabil

El a mai declarat că în momentul de față, unirea R. Moldova cu România nu ar fi un proiect fezabil și că R. Moldova trebuie să se dezvolte prin reforme interne proprii.

„Nu cred că putem să abordăm chestiunea printr-o cale indirectă. Moldova este angajată clar pe calea europeană și deocamdată are Acordul de asociere și toată legislația secundară care decurge de acolo, este între timp perfectată, iar toate acestea trebuie implementate și parcursul Moldovei trebuie consolidat. După care Moldova trebuie ea să se hotărască dacă vrea ea un parcurs care duce spre Uniunea Europeană sau nu. O scurtătură via unirea cu România nu este o cale foarte fezabilă în acest moment. (…)România este foarte hotărâtă să sprijine Republica Moldova în parcursul ei european. Dacă acest parcurs va însemna integrare în UE sau altceva, depinde de moldoveni și nu de noi, în Româania. Noi suntem dispuși să oferim sprijinul dorit de Republica Moldova cu speranța, totuși, că acest parcurs va fi unul european.”, a declarat Iohannis.

El a mai adăugat că România va sprijin erforturile de europenizare ale R. Moldova. „Dacă vorbim de Parteneriatul Estic, Republica Moldova este în centrul preocupărilor românești și există semne bune: reformele merg înainte, sigur, mai este foarte mult de lucru, dar există ameliorări care ne fac să fim încrezători că Republica Moldova chiar își dorește să accentueze și să consolideze parcursul european(…) Noi ajutăm în multiple planuri Republica Moldova prin diverse programe de perfecționare, de colaborare, dar inclusiv prin măsuri foarte concrete”, a precizat președintele dând exemplul ajutorului financiar pe care România l-a acordat Republicii Moldova”, a spus Iohannis.

La noi ajutorul nu este ceva ce planificăm în viitor, ci ajutorul îl dăm practic, concret și insituțional și nu doar de câteva zile, de câțiva ani și avem intenția fermă să continuăm pe această cale”, a declarat Iohannis.

Summitul de vineri de la Bruxelles reunește reprezentanți din conducerea statelor membre ale Uniunii Europene și din cele șase țări partenere din Europa de Est — Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Parteneriatul estic a fost lansat în anul 2009 pentru a promova asocierea politică și integrarea economică dintre UE și cele șase țări partenere din Europa de Est: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Share our work
Ce a negociat România cu Ucraina în privința școlilor cu predare în limba română de pe teritoriul ucrainean

Ce a negociat România cu Ucraina în privința școlilor cu predare în limba română de pe teritoriul ucrainean

 

Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, a declarat, joi, după întâlnirea pe care a avut-o miercuri, la Kiev, cu omologul său din Ucraina, Lilia Grinevici, că în cadrul discuţiei avute şi-a exprimat îngrijoarea cu privire la situaţia şcolilor şi liceelor cu predare în limba română din această ţară şi a solicitat menţinerea drepturilor existente pentru etnicii români. „Ieri am avut o întâlnire la Kiev cu doamna ministru al educaţiei Lilia Grinevich de aproximativ trei ore şi am discutat despre situaţia aisugării dreptului la educaţie pentru minoritatea românească din această ţară. Acest drept a fost drastic limitat de noua lege a educaţiei adoptată de Parlamentul ucrainean. În cadrul întâlnirii mi-am exprimat îngrijoarea cu privire la situaţia şcolilor şi liceelor cu predare în limba română din Ucraina şi am solicitat menţinerea drepturilor existente pentru etnicii români din Ucraina. Solicitarea noastră, inclusiv a mea, a fost ca înainte de toate, partea ucraineană să solicite un punct de vedere din partea Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept – Comisia de la Veneţia, a Consiliului Europei şi Înaltul Comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale”, a spus Liviu Pop.

Potrivit ministrului, asociaţii ale românilor din Ucraina au transmis memorii şi scrisori deschise instituţiilor româneşti – Preşedinte, Guvern, Parlament, şi internaţonal, la Înaltul Comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale, solicitând ajutorul în problema îngrădirii drepturilor minorităţilor româneşti de a studia limba maternă.

Am solicitat explicaţii cu privire la modul în care autorităţile ucrainene au în vedere interpretarea legii, fără a afecta învăţământul actual în limba maternă română. Vă informez că românii din Ucraina au adresat numeroase petiţii autorităţilor de la Kiev şi au solicitat, de asemenea, autorităţilor române, soluţii care să prevină procesul de pierdere identitară”, a adăugat el.

Bilanț al școlilor românești

Liviu Pop a făcut și o scurtă contabilitate a școlilor românești din Ucraina, numărul lor fiind redus semnificativ în ultimii 25 de ani. „În conformitate cu datele deţinute de autorităţile române, în regiunea Cernăuţi îşi desfăşoară activitatea 63 de şcoli cu predare în limba română, dintre care 3 licee şi 19 şcoli cu predare mixtă – clase de limbă română şi clase de limbă ucraineană. În regiunea Transcarpatia îşi desfăşoară actyivitatea 12 şcoli şi un liceu cu rpedare în limba română şi o şcoală cu predare mixtă. În regiunea Odesa nicio şcoală nu figureacă ca având predare în limba română. În schimb, există unităţi de învăţământ cu predare în aşa-numita limbă moldovenească”, a mai spus Liviu Pop, în cadrul unei întâlniri cu presa, care a avut loc la sediul Ministerului Educaţiei.

Comparație cu drepturile minorităților din România

Ministrul a precizat că în sistemul românesc de învăţământ sunt organizate studii în 15 limbi materne, inclusiv limba ucraineană. ”Faţă de Ucraina, România respectă dreptul la liberă educaţie în limba maternă a minorităţilor naţionale. Potrivit legii româneşti, persoanele aparținând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi să se incstruiască în limba maternă la toate nivelurile, tipurile şi formele de învţământ preuniversitar”, a adăugat el.

Anul şcolar trecut, în România am avut 2000 de şcoli şi 180.000 de copii care au învăţat exclusiv în limba lor maternă – maghiară, germană, ucraineană, romani, slavă, sârbă, cehă, croată, italiană şi turcă. Pe lângă aceşti 180.000 de copii, alţi 42.000 au studiat limba maternă în unităţi de învăţământ organizate în limba română. Limbi materne studiate – armeană, bulgară, breagă, italiană, plolonă, romani, rusă, cehă, croată, germană, maghiară, sârbă, slovacă, turcă şi ucraineană”, a prezentat ministrul.

Liviu Pop a mai spus că elevii aparţinând minorităţii ucrainene au posibilitatea să studieze în limba ucraineană maternă sau disciplină limba ucraineană maternă în cele peste 90 de unităţi şcolare din localităţile în care ucrainenii reprezintă o pondere semnificativă din populaţia totală a localităţii respective din judeţele Maramureş, Suceava, Timiş, Caraş-Severin, Arad, Botoşani, Satu Mare şi Tulcea. „Învăţământul în limba maternă a fost organizat de inspectoratele şcolare din judeţele Maramureş, Suceava, Timiş, Caraş-Severin, Satu Mare, Botoşani, pentru un număr de 1.759 de elevi şi limbă maternă ptentru 5.825 de elevi”, a spus el.

Negocieri pe procente

Ministrul Educaţiei a adăugat că partea ucraineană a propus, miercuri, în baza discuţiilor, un draft cu privire la legea învăţământului preuniversitar.

”Partea ucraineană a propus ieri în baza discuţiilor un draft vizavi de legea învăţământului preuniversitar, o lege subsecventă legii cadru pe care au adoptat-o zilele trecute şi în interiorul acestei legi să se regăsească o pondere a disciplinelor care se vor studia în Ucraina în limba minorităţilor şi în limba ucraineană. Am avut o propunere în sensul acesta de 80% în limba română să se studieze toate disciplinele la clasele 1-4, un procent de 65-75% la clasele 5-6, un procent de 50-70% la clasele 7-9, iar la clasele 10, 11, 12, un procent de 20-30%”, a spus ministrul. Evident că procentele puteau să fie mult mai mari. Important este că toţi elevii români din aceste unităţi şcolare vor studia disciplinele limba şi literatura română”, a subliniat el.

Demersurile continuă

El a mai spus că demersurile părții românești vor continua, până ce actuala formă a Legii educației va fi modificată în Palament. „Cred că din acest punct de vedere discuţia de ieri este un câştig pentru comunitatea românească din Ucraina. Însă, demersul trebuie să continue, pentru că până când nu vom avea legea votată în Parlament, mă refer la legea învăţământului preuniversitar din Ucraina, nu avem nicio siguranţă că şcolile româneşti din Ucraina nu vor fi închise. De altfel, doamna ministru a spus clar că nu se va închide nicio unitate şcolară, doar se vor introduce orele de limba şi literatura ucraineană. De aceea, demersul Parlamentului de a avea acea vizită la nivel de Parlament ucrainean cred că este binevenită şi are pe ce argumente să se bazeze”, a conchis Liviu Pop.

Share our work
Ucraina cere Ungariei și României să se așeze la masa tratativelor pe noua Lege a Educației

Ucraina cere Ungariei și României să se așeze la masa tratativelor pe noua Lege a Educației

Șeful diplomației de la Kiev, Pavlo Klimkin (foto), a scris pe contul său de Twitter că Ucraina este gata să se așeze la masa tratativelor, după ce Ungaria a anunțat deschis că suspendă toate procedurile de asistență a drumului european al Ucrainei. „Consider că s-au făcut suficiente declarații referitoare la noua Lege privind învățământul. De ambele părți”, a afirmat Klimkin în mesajul său.

„Toate declarațiile se referă la politică, nu la oameni. Trebuie să ne așezăm împreună și să facem în așa fel ca oamenilor să le fie mai bine. Ca fiecare să se simtă acasă”, a pledat șeful diplomației ucrainene.

Ungaria a adus la cunoștință marți Ucrainei că intenționează să-i obstrucționeze orice avans „în procesul său de integrare europeană” ca represalii la noua Lege a educației ce extinde învățământul în limba ucraineană în școli în dauna limbilor minorităților, între care și minoritatea maghiară. „Ungaria va bloca fiecare pas înainte în procesul de integrare europeană a Ucrainei, în spiritul Parteneriatului Estic” între UE și fostele republici sovietice, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto într-un comunicat.

De asemnea, Ministerul de Externe al României a condamnat de asemenea marți promulgarea acestei legi.

Emoție invocată pe fond de deznaționalizare fățișă

Guvernul ucrainean a replicat, spunând că este o „declarație emoțională nejustificată” a Budapestei, potrivit vicepremierului Ivanna Klympush-Tsintsadze. Legea, care va intra în vigoare în 2020, a suscitat de câteva săptămâni critici din partea autorităților țărilor din regiune. „Sunt convins că reacția Europei și a lumii întregi (la această lege) trebuie să fie severă și imediată”, a declarat marți ministrul de externe adjunct al Rusiei, Grigori Karasin, citat de agenția de presă TASS.

„Deși legea nu menționează limba rusă, este evident că scopul principal al parlamentarilor ucraineni a fost de a încălca interesele a milioane de rezidenți vorbitori de limba rusă din Ucraina, stabilirea forțată a unui regim monoetnic într-un stat multinațional „, se menționează într-o declarație a Ministerului de Externe rus, citat marți într-o analiză a agenției RIA Novosti.

La rândul său, ministrul educației ucrainean Lilia Grinevici a declarat că Ucraina este dispusă să trimită Consiliului Europei pentru expertiză articolul referitor la limbă din această lege, pentru confirmarea absenței încălcărilor obligațiilor internaționale. În conformitate cu art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană), iar materiile care se predau în prezent în școli în limbile minorităților, inclusiv română, urmează să fie predate în limba ucraineană.

Share our work
Dosarul transnistrean: Chișinăul și Tiraspolul pe poziții din ce în ce mai contrare

Dosarul transnistrean: Chișinăul și Tiraspolul pe poziții din ce în ce mai contrare

 

Mai multe probleme de pe agenda dosarul transnistrean au fost discutate recent la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, acolo unde există de câțiva ani un laborator care se ocupă de studierea acestei problematici. În cadrul discuțiilor, autoritățile de la Tiraspol au precizat că vor condiționa reluarea circulației pe la podul de la Gura Bâcului, menționând că pentru acest lucru este nevoie de îndeplinirea anumitor condiții și asumarea unor angajamente de partea Chișinăului precum că nu va utiliza podul în scopuri militare. O altă condiție ține de circulația automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene, a precizat pretinsul adjunct de externe de la Tiraspol Alexandr Stetiuk.

„Chiar vă închipuiți că noi vom crede așa, pur și simplu, vorbelor că mijloacele noastre de transport nu vor fi blocate, chiar și pe teritoriul Republicii Moldova? Până când nu vom avea garanții sigure că cetățenii noștri se vor putea deplasa liber cu mijloacele lor de transport, problema podului nu va fi rezolvată”, a declarat reprezentantul regimului separatist de la Tiraspol, relatează Radio Chișinău.

La rândul său, reprezentantul Chișinăului, Eduar Bumbac, a declarat că abordarea Tiraspolului este incorectă iar dacă se vor pune condiții pentru deschiderea podului nu se va obține nimic, a comentat reprezentantul delegației din partea Chișinăului la Comisia Unificată de Control (CUC). El a mai comentat că activitatea CUC este blocată de reprezentanții Tiraspolului și ai Rusiei, ultimii dând dovadă de o poziție duplicitară. „Cele mai recente evenimente clar exprimă că operațiunea de menținere a păcii nu este totalmente capabilă să soluționeze problemele din zona de securitate. Circumstanțele menționate demonstrează că mecanismul decizional actual al operațiunii de menținere a păcii nu este în stare să asigure realizarea deplină și imparțială a soluționării problemelor și nu garantează o susținere eficientă a stabilității în regiune”, a declarat Eduard Bumbac.

Relațiile și dialogul dintre Chișinău și Tiraspol au intrat într-un con de umbră, după ce Kievul a început să conlucreze cu oficialii R. Moldova în ceea ce privește sistemul de vămi dintre cele două țări, peste capul separatiștilor de la Tiraspol. Acest lucru a atras după sine implicarea și mai accentuată a Moscovei de partea transnistrenilor, ducând astfel situația într-o zonă a blocajelor.

Share our work
Turcia și UE au ajuns pe poziții ireconciliabile privind accesul în blocul comunitar

Turcia și UE au ajuns pe poziții ireconciliabile privind accesul în blocul comunitar

 

Probleme din ultimii ani dintre Ankara și Bruxelles s-au înmulțit și au ajuns la un punct de tensiune maximă, în care ambele părți fac declarații tranșante ce au în vizor viitorul Turciei în UE.  De altfel, cancelarul german Angela Merkel a și cerut stoparea negocierilor de aderare la UE cu Turcia. Pe aceeași lungime de undă s-a aflat săptămâna trecută și președintele CE, Jean-Cleaude Juncker. Pe acest fundal, ministrul turc pentru afaceri europene, Omer Celik, a declarat luni că orice discuție despre oprirea negocierilor țării sale de aderare la UE subminează Europa, reprezentând un „atac asupra principiilor fondatoare ale Europei”. „Ei ridică un zid al Berlinului cu cărămizi de populism”, a postat Celik pe Twitter.

Turcia „va continua să meargă cu capul sus ca țară europeană și democrație europeană”, a insistat el. Declarațiile sale vin după ultima dezbatere televizată din Germania înainte alegerilor parlamentare, între candidatul dreptei Angela Merkela și cel al stângii Martin Schulz în care ambii au dezvăluit că vor cere stoparea negocierilor UE și Turcia.

Negocierile de aderare a Turciei la UE au început în 2005, dar se află într-un punct mort din cauza evoluțiilor politice din această țară și a derivei autoritare de care este acuzat președintele Recep Tayyip Erdogan.

Share our work