de Razvan Iorga | iul. 6, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE, Uncategorized @ro
Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, împreună cu premierul R. Moldova, Pavel Filip.
Recenta rezoluției votată, joi, în Parlamentul European, privind suspendarea trimei tranșe din împrumutul de 100 de milioane de euro, precum și cererea de suspendare a sprijinului bugetar din partea UE către Chișinău vor complica și mai mult viața politică din R. Moldova. Ceea ce trebuie menționat din start este că rezoluția PPE va urma circuitul decizional instituțioanal și va ajunge la Comisia Europeană, instituție care va avea ultimul cuvânt de spus în această privință.
Cele mai importante doleanțe ale rezoluției PPE se referă la „pedepsirea” actualei guvernări de la Chișinău pentru încălcarea principiilor democratice, asumate de R. Moldova în Acordul de Asociere semnat în iunie 2014 între cele două părți.
La punctul 7 al rezoluției, PPE „îndeamnă Comisia să suspende orice plăți prevăzute de asistență macrofinanciară (AMF) pentru Moldova; consideră că orice decizie privind plățile viitoare ar trebui să aibă loc numai după alegerile parlamentare planificate și cu condiția ca acestea să aibă loc în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional și să fie evaluate de către organisme internaționale specializate, și să fi fost îndeplinite condițiile AMF”.
Pentru ca la punctul 8 al aceluiași document, să se solicite „Comisiei să suspende sprijinul bugetar pentru Moldova, utilizând precedentul din iulie 2015, când o astfel de suspendare a avut loc în urma crizei bancare”.
Rezoluția consideră că mecanismul de suspendare a sprijinului bugetar al UE ar trebui să fie aplicat ca o reacție la invalidare alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului și că acesta ar trebui să includă o listă de condiții care trebuie să fie îndeplinite de către autoritățile moldovene, printre care să se numere validarea alegerilor din Chișinău și derularea de investigații orientate spre rezultate concrete și complet transparente, precum și recuperarea activelor și urmărirea penală a făptașilor, în caz de fraudă.
Documentul are nu mai puțin de 39 de puncte care vorbesc, în mare, de o deteriorare constantă a standardelor democratice și concentrarea puterii politice în mâinile puterii care ar acționa discreționar în favoarea contrar jocului politic democratic.
Rezoluția a trecut cu 343 voturi pentru la 35 împotriva și 160 de abțineri.
Totuși, este puțin probabil ca sancționa să fie totală, din moment șefa diplomației europene Federica Mogherini a ieșit, joi, în plenul PE și a confirmat suspendarea ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro, dar nu a spus nimic despre sistarea toatală a banilor pentru Chișinău.
Această dezambiguizare este cu atât mai mult necesară cu cât presa partizană de la Chișinău a relatat sub totul felul de forme acest episod, la fel ca și mesajele politicienilor care au manevrat situația în funcție de interese.
Ce vrea diplomația europeană de la autoritățile de la Chișinău
Mai precis, șefa diplomației europene Federica Mogherini a declarat, joi, la finalul ședințe din plenul Parlamentul European privind drepturile omului în R. Moldova, după decizia de anulare a alegerilor pentru Primăria Chișinăului, că autoritățile de la Chișinău trebuie să găsească o soluție rapidă la anularea deciziei instanțelor de invalidare a alegerilor.
„M-am întâlnit și cu premierul Pavel Filip acum două luni. Atenția noastră constantă și disponibilitatea noastră este de a discuta la SEAE pentru a acompania țara pe o cale corectă. Îmi aduc aminte de atunci cu emoție, când am liberalizat vizele pentru cetățenii R. Moldova. După invalidarea alegerilor, eu și comisarul Hahn am reacționat. Decizia de anulare a alegerilor îi privează pe cetățeni de un primar ales democratic. Această situație subminează încrederea cetățenilor în instituții. Mă aștept ca autoritățile să găsească o soluție acceptabilă”, a declarat Mogherini.
Ea a mai spus că este nevoie de reforme pentru a sigura reforma justiției și pluralismul în media.
„UE cere constant acest lucru. Cetățenii cer aceste reforme în primul rând și se așteaptă ca acestea să fie făcute. Chișinăuenii au protestat pașnici, manifestându-și insatisfacția față de această decizie. Ne așteptăm ca siguranța acestor protestari să fie respectată. Monitorizăm informații din toate sursele de la Chișinău. UE este în beneficiul cetățenilor, nu ne gândim la geopolitică și sfere de influență. Vrem o situație sustenabilă și un stat de drept. Ne vom mări eforturile privind libertatea mass-media în R. Moldova și PaE”, a mai spus oficialul european.
Mogherini s-a referitor și la rezultatul viciat al acestor alegeri locale, care „nu sunt un semn bun pentru alegerile parlamentare de la toamnă”.
„Am decis să oprim deocamdată prima tranșă din programul de asistență macrofinanciară. Aici sunt două condiții tehnice, dar și pre-condiții politice. Acestea din urmă nu sunt îndeplinite în acest context. S-a luat decizia opririi primei tranșe până la îndeplinirea pre-condițiilor politice. Pentru noi Moldova nu este doar un vecin, este un partener și un prieten. Vom lupta pentru o soluție rapidă la această problemă”, a conchis oficialul de la Bruxelles.
Ea precizat clar că decizia suspendării asistenței de 100 de milioane nu este îndreptată împotriva cetățenilor R. Moldova.
Reacția PD
Cu toate acestea, reacția de la Chișinău a partidului de guvernare – PD – a fost una belicoasă.
„Constatăm că prin votul de astăzi grupul politic care a inițiat moțiunea a dat semnalul că, în loc să susțină Moldova și cetățenii ei, indiferent de orientări politice, preferă să susțină doar anumite partide politice neparlamentare și pe liderii acestora. Mai constatăm că rezoluția nu a trezit interesul euro-deputaților, aceasta fiind dezbătută cu sala aproape goală, din care au lipsit până și majoritatea celor care fac parte din partidul care a inițiat-o, lucru care indică încă o dată faptul că decizia privind votul s-a luat netransparent și strict politicianist, fără a exista o dezbatere consistentă în plen”, a precizat un comunicat al PD.
Mai mult, aceștia au încercat să transfere vina unor politici defectuoase și pe alocuri chiar nedemocratice pe seama Bruxellesului.
„Nu este exclus că aceasta rezoluție va eroda semnificativ și încrederea moldovenilor în Uniunea Europeană, după ce, în timpul mandatului actualului Guvern, ea a cunoscut o creștere record. Este greu însă să li se explice cetățenilor de ce au îndurat reforme atât de grele, ca apoi să se ia o decizie împotriva lor, doar pentru că așa au dorit liderii opoziției, doar pentru că Guvernul și PDM nu au acceptat să intervină în decizia instanțelor de judecată, care au invalidat alegerile din Chișinău”, se spune în mesajul purtătorului de cuvânt al formațiunii democrate.
Vineri, liderul PD Vlad Plahotniuc a ieșit la un atac și mai virulent, blamând UE pentru faptul că nu se vor putea îmbunătăți condițiile de viață pentru anumite cateogirii de cetățeni, inclusiv s-a trecut la un registru patologic de introducere în această ecuație a copiilor.
„Banii care urmau să ajungă în R. Moldova din partea UE, e vorba de 34 de milioane de euro, erau destinați pentru îmbunătățirea alimentației copiilor din grădinițe și școli, precum și pentru majorarea salariilor cadrelor didactice. Dar noi vom acumula mai multe resurse la buget și vom face asta din sursele proprii”, a declarat vineri într-un briefing de presă, Vlad Plahotniuc.
El a învinuit opoziția extraparlamentară pro-europeană, respectiv pe lidera PAS Maia Sandu și pe liderul PPDA Andrei Năstase pentru această rezoluție.
„În realitate, această rezoluție, creată de Maia Sandu și Andrei Năstate împotriva moldovenilor, nu-și va atinge scopul cinic pe care aceștia l-au vizat, acela ca cetățenii să sufere financiar de pe urma ei. Rezoluția are doar un efect politic, însă financiar nu va produce efecte, deoarece creșterea economică înregistrată de Guvern va permite ca toate proiectele să fie continuate și chiar să fie lansate unele noi în acest an. Prin votul de ieri din Parlamentul European s-a dat semnalul că cetățenii moldoveni nu sunt tratați în mod egal, ci strict pe criterii politice, în funcție de ce vor liderii unor partide politice. Este o abordare nedreaptă și discriminatorie”, a mai spus Plahotniuc.
Anterior, imediat după decizie, liderul PD a ieșit săptămâna trecută, cu un interviu de atac în ziarul „Timpul”, spunând că UE ar fi făcut presiuni să intervină în justiție pentru a schimba decizia de anulare a alegerilor pentru Primăria Chișinău, câștigate de Andrei Năstase.
De asemenea, el și-a exprimat îngrijorarea că și PD-ul ar putea deveni victima unor astfel de decizii abuzive și că trebuie modificată legislația electoral. Asta deși legislația electorală nu poate fi modificată cu șase luni de orice scrutin, mai ales această perioadă nu ar concorda cu luna noiembrie, atunci când sunt programate alegerile parlamentare din R. Moldova.
La rândul său, premierul Pavel Filip a reluat vineri această temă, afirmând și el că ar fi primit SMS-uri din partea unor oficiali de la Bruxelles care i-ar fi cerut să intervină în actul de justiție pentru a modifica decizia instanțelor de anularea a victoriei lui Năstase la Primăria Chișinăului.
„Pe mine mă miră faptul că oficiali europeni sau cei care reprezintă UE aici în R. Moldova m-au bombardat să intervin cumva, să schimbăm această decizie de judecată. Și am spus că nu cred că se încadrează în noțiunea valorilor europenești acest lucru.
Un prim-ministru nu poate interveni într-o decizie a instanței de judecată chiar dacă ea îmi place sau nu îmi place. Eu nu pot să vorbesc cu un judecător chiar dacă îl respect sau nu îl respect. După Curtea de Apel s-a intervenit foarte franc și am aceste mesaje în scris la mine că mai am două zile pentru a corecta lucrurile. Eu am zis sunt gata, iată am luat pixul în mână și sunt gata să-mi spuneți ce pot să fac eu în calitate de prim-ministru. Cu părere de rău nu a putut nimeni să-mi spună acest lucru.
Așa că exact cum nimeni nu a putut să-mi spună de ce a fost cointeresat guvernul sau PD în această decizie a instanțelor de judecată iată așa niciun om nu a putut să-mi spună ce a putut să facă guvernul în această situație”, a declarat premierul.
Scenarii posibile
Toată aceste încleștări poitice recente de la Chișinău, având în ecuație și Uniunea Europeană, anunță o vara fierbite la Chișinău. Protagoniștii vor fi blocul PAS-PPDA-PLDM și PD pe cealaltă parte. PSRM va sta oficial deoparte, încercând să tragă cât mai multe dividende din acest război de pe partea pro-europeană și se va mulțumi să intervină din umbră pentru a înteți și mai mult cearta dintre cele două tabere.
De asemenea, scenariul în care PD ar putea renunța la vectorul european se conturează tot mai tare, iar o alianță post-electorală între PSRM și PD nu mai este tocmai un scenariu de ficțiune. În plan internațtional, PD juca oricum de mult la două capete între UE și SUA, decuplându-se treptat de la Bruxelles și cutând cât mai mult sprijin la Washington.
În regiune, SUA este interesată în primul rând de pericolul rusesc, în timp ce UE s-a concentrat mai mult pe menținerea standardelor democratice în UE. Și SUA și UE știu foarte bine că PD se poate răsuci oricând la 180 de grade în opțiunile sale politice, dar raportarea la acest partid și abordarea sa este diferită.
Plahotniuc a arătat în ultimele zile că își poate flexa mușchii în fața Bruxelles-ului, dar o astfel de abordare este contraproductivă pe termen lung. Rusia și exponenții săi politici de la Chișinău se mulțumesc deocamdată doar să bage bățul prin gardul „beligeranților” din tabără proeuropeană și va duce un război discret și de uzură la învrăjbirea lor pentru a elimina orice speranță într-o viitoare reeditare a „Alianței pentru Integrare Europeană 4”.
Un scenariu din ce în ce mai improbabil în atare condiții, care chiar și așa ar fi avut șanse minimale de reușită. Aceste calcule nu fac decât să împingă și mai mult PD-ul spre PSRM, ambele urmând apoi să încerce să se canibalizeze. Depinde doar de cine va avea „borsetka” mai generoasă și dulapul mai plin cu dosare. Ar fi hazardat de făcut un pronostic politic despre ce s-ar putea întâmpla până la toamnă, doarece întreaga așa-zisă politică de la Chișinău este doar o iluzie ambalată într-o cutie și prinsă cu o panglică firavă.
Corespondență de la Chișinău de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | apr. 3, 2018 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, UE, Uncategorized @ro
Președintele prorus al R. Moldova Igor Dodon, la întâlnire pe malul Nistrului cu liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski în 2017
Moscova îi va aduce din nou la aceeași masă de negocieri pe cei doi lideri de la Chișinău și Tiraspol, Igor Dodon și Vadim Krasnoselski. Nu pentru ceva concret, ci doar pentru pozele oficiale și distribuirile pe rețele de socializare pentru a da o față umană legăturii scurtcircuitate dintre cele două maluri ale Nistrului de mai bine de 26 de ani.
Chiar dacă dictează totul la Tiraspol, Rusia trebuie să mențină o aparență de mediator în acest dosar pe care singură l-a creat, întreținut și exploatat politic și economic. Pe de altă parte, Dodon are nevoie, ca și locomotivă imagologică pentru PSRM, de succese, fie ele și de Facebook, pentru a rămâne în atenția publică.
Aici, Rusia exploatează acel sentiment patriotic pe care îl au moldovenii față de Transnistria. Nu atât pentru bucățica această de pământ, ci pentru jertfa și umilința pe care au primit-o în Războiul de pe Nistru din 1992. Atunci, separatiștii transnistreni nu are fi câștigat nici măcar o bătălie de onoare, dacă nu ar fi fost ajutați de militarii ruși și milițiile ucrainene și căzăcești.
Rusia știe bine acest lucru și încearcă în continuare să exploateze abil aceste sensibilități, dându-i lui Dodon mici impulsuri în a-i creat o aură de conducător veritabil. Pentru o parte bună a populației R. Moldova, regiunea separatistă transnistreană reprezintă ceva, chiar și pe cei care nu-l plac pe Dodon.
De asemenea, politica Rusiei este să întrețină un interes viu de disponibilitate la dialog între Dodon și regimul separatist, în eventualitatea scenariul pozitiv al câștigării alegerilor de către socialiști și formarea apoi a unei majorități proruse la Chișinău.
Liantul diplomatic
Artizanul noii întâlniri este chiar vicele șefului diplomației ruse Serhei Lavrov – Grigori Karasin – care a vizitat recent R. Moldova pe 21-22 martie. Vizita acestuia a avut un dublu scop, de a întâlni terenul pentru vizita reprezentantului OSCE în dosarul transnistrian, Franco Frattini și pentru a negocia o nouă întâlnire „forțată” între Dodon și Krasnoselski.
Dacă Frattini a venit la Chișinău cu o negocieri false de tip rusesc, potrivit căreora „rezolvați pachetul de opt obligații comune Berlin Plus, după care mai vorbim despre retragerea trupelor ruse, un element de noutate și condiționalitate nou impus de OSCE, „lipeala politică” dintre Dodon și Krasnoselski a venit relativ lejer pentru Karasin.
Ambii privesc Kremlinul ca pe o icoană și nu ies din cuvântul „învățătorilor de la Moscova”. Astfel, Dodon se va întâlni la finele lunii aprilie în regiunea separatistă cu liderul separatist de la Tiraspol Vadim Krasnoselski.
„Întâlnirea va avea loc pe la sfârşitul lunii aprilie a acestui an. Întrevederea bilaterală va avea loc în Transnistria, la Tighina”, a spus Krasnoselski, după ce pe 2 aprilie a mers la Moscova pentru a lua binecuvântarea politică pe acest subiect.
Anterior, ministrul afacerilor externe din regiunea separatistă transnistreană, Vitali Ignatiev a confirmat întânirea dintre cei doi. „La prima întâlnire dintre Vadim Krasnoselski și Igor Dodon, care a avut loc la Bender, pe 4 ianuarie 2017, s-a convenit asupra deblocării activității CUC. În prezent, are loc pregătirea întâlnirii la care va fi abordată tematica de menținere a păcii”, a spus Vitali Ignatiev.
Dar până se va vedea cu Krasnoselski și Dodon va merge la Moscova pentru a primi instructajul politic cuvenit, undeva pe la jumătatea lunii aprilie.
Dragoste politică cu de-a silă
Este clar că Vadim Krasnoselski va accepta noua întrevedere cu Dodon, doar împins de la spate de Moscova, în realitate acesta nedorind să asculte poveștile lui Dodon despre federalizare sau alte forme consensuale de împăcare.
Astfel, pe 21 martie, Krasnoselski, îl critica pe Igor Dodon, cum ar da dovadă de instabilitate politică, iar declarațiile acestuia sunt neclare și neadecvate.
Krasnoselski i-a amintit atunci lui Dodon că are poziții ambigue față de dosarul transnistrean. „Eu în general sunt surprins că Igor Dodon pretinde că este un preşedinte prorus. Nu văd nimic prorus în el. E acel preşedinte care pledează pentru evacuarea trupelor ruse, pentru lichidarea Transnistriei şi care a renunţat deja la ideea de federalizare şi vorbeşte deja despre un statut special pentru Transnistria”, a notat Krasnoselski la o întrevedere cu reprezentanţii structurilor de forţă, ce a avut loc la Bender.
Krasnoselski i-a amintit lui Dodon că este dezafat și că vorbește de cu totul altceva, în timp ce Transnistria se îndreaptă spre un al viitor politic.
„Nu se poate vorbi despre integrarea, federalizarea sau acordarea unui statut special Transnistriei. În baza „constituției” noi putem vorbi doar despre independența statului „republica moldovenească nistreană”. Noi nu mai luptăm pentru independență. Noi doar o susținem, deoarece deja am obținut independența „republicii moldovenești nistrene”. Noi acum tindem să obținem recunoașterea Transnistriei”, declarat Krasnoselski.
De altfel, Dodon se chinuie să negocieze măcar vânzarea electorală a acestei teme a „reîntregirii” pentru viitoarea campanie electorală din toamnă de la parlamentare. PSRM nu are prea multe în afară de așa-zisul pericol unionist și tradițiile familiale ancestrale. Dar acest mesaj nu poate decât să conserve electoratul, în timp ce Reintegrarea Transnistriei ar putea lovi coarda sensibilă a nehotărâților sau și din alte tabere.
În termeni reali, Krasnoselski nici nu ar vrea să-l vadă pe Dodon, dar insistențele Moscovei îl obligă pe liderul separatist de la Tiraspol să accepte acest compromis. Cel mai propabil, Dodon va relua retorica patriotardă, cum că el este cel care poate dialoga cu Tiraspol și va face paradă de acest lucru.
Iepurii din pălăria Moscovei
Pe de altă parte, Rusia mai urmărește și să mai disperseze din imaginea de monopol pe care actualul guvern de la Chișinău și-a creat-o pe acest dosar. Mai împinși de la spate de occidentali, mai din propria inițaitivă sau interese de business, actualul Guvern de la Chișinău a reușit să închege cel mai serios dialogul cu Tiraspol.
Cei mai critici vor afirma că este unul în care Chișinăul a cedat prea mult. Și nu vor greși cu nimic. Este adevărat, unele cedări recente ale Chișinăului sunt la limita răbdării, iar placuțele de înmatriculare care va permite circulația mașinilor cu numerele transnistrene în Europa ar putea pune capac.
Cel mai probabil, totul se va nărui și se va ajunge la status quo-ul anterior, după ce transnistrenii vor insista prea mult că nu vor să discute nici în ruptul capului o soluție politică a diferendumului. Ceea ce se va întâmpla cel mai probabil, mai devreme sau mai târziu.
Astfel, Rusia vrea cu tot dinadinsul să-l mai introducă în scena negocierilor, fie ele și de fațadă, pe Dodon. Electoratul PSRM-ului de stânga nu este tocmai cel mai inteligent și va aprecia doar imaginile date de televizinile de casă și pozele de pe contul de Facebook al președintelui.
Se va întreține cultul personalității unui președinte volubil, pe alocuri curajos, care stă la masa negocierilor cu separatiști chiar în fieful lor de peste Nistru.
Asta e tot ce contează pentru Rusia în dosarul transnistrean pentru moment, să creeze noi perdele de fum și să îi ridice cota electorală a lui Dodon și a partidului de care încă este legat ombilical – PSRM. Să creeze premizele subzistenței economice a Transnistriei cu bani europeni și bunăvoință și permisivitate de la Chișinău. Restul sunt doar detalii în toată această ecuație.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | nov. 29, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE
Rezultatele negocielor recente din 27-28 de la Viena privind dosarul transnistrean sunt privite diferit în cancelariile occidentale, la Chișinău și Tiraspol, dar mai ales de analiștii politici care sunt mai degrabă rezervați. Vicepremierul pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, a precizat că după punerea în practică a ultimelor înțelegeri dintre Chișinău și Tiraspol, părțile vor fi mai aproape de abordarea subiectului principal al negocierilor și anume elaborarea unui „statut politic special pentru regiunea transnistreană”.
La rândul său, reprezentantul transnistrean la aceste negocieri, Vitali Ignatiev, s-a arătat mulțumit de rezultatele discuțiilor de la Viena, dar a accentuat că acestea s-au axat pe soluţionarea problemelor sociale şi economice, respingând voalat în continuare discuțiile pe „coșul politic”.
Împinși de la spate de UE și Rusia
Cei mai mulțumiți de acest dezgheți în dialogul Chișinău-Tiraspol par să fie occidentalii. Dacă Chișinăul a fost presat de OSCE și UE să facă pași în negocieri, Tiraspolul a mutat doar la îndemnul Rusiei. Pretinsul președinte de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a mers la Moscova, acolo unde a discutat cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin și cu reprezentantul Rusiei pentru Transnistria Serghei Gubarev, cu doar câteva zile înainte de întâlnirea de la Viena. Pe de altă parte, diplomații occidentali s-au arătat mulțumiți. Ambasadorul Wolf Dietrich Heim, Reprezentantul Special al Președinției în exercițiu al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, a declarat că s-au făcut progrese în urma discuțiilor de la Viena.
„Părțile, împreună cu partenerii internaționali, au consolidat acordurile privind mai multe chestiuni sociale și economice, semnate în ultimele zile. Există o înțelegere clară între participanți că problemele rămase vor fi abordate și implementate rapid, în beneficiul populației de pe ambele maluri ale râului și din regiune în ansamblu”, a spus el.
La rândul său, ambasadorul Michael Scanlan, șeful Misiunii OSCE în Moldova, s-a arătat mulțumit de rezultatul negocierilor. „Reuniunea de succes în formatul „5+2” desfășurată astăzi este produsul unui an de muncă dedicată depusă de grupurile de lucru și de principalii negociatori, susținută de Misiune. Dinamica bazată pe rezultate este o urmare clară a implicării personale a liderilor ambelor părți pe parcursul ultimelor două luni, evidențiată de întâlnirea acestora pe podul Gura Bîcului-Bîcioc pentru a marca deschiderea podului după 25 de ani. Ambii lideri au comunicat presei angajamentul lor de a asigura ca progresul în procesul de reglementare să fie continuat”, a declarat diplomatul american.
Ce spun analiștii politici
Nu cu aceeași ochi văd analiștii politici de la Chișinău rezultatele acestor negocieri. „Dacă e să privim la suprafață, putem să spunem că este un moment pozitiv. Evident că discuțiile privind această semnare au fost purtate mai curând în culise, departe de ochii lumii. Îmi vine greu să cred că aici nu am avut un acord al Moscovei care să gireze acțiunile Transnistriei.
Așteptăm să vedem care sunt toate pietrele subterane ale acestor înțelegeri – pentru că în mod sigur mai există și alte aspecte aici pe care noi le cunoaștem mai puțin.
Dar totodată trebuie să specificăm că este doar un început de drum. Trebuie să vedem cum ceea ce s-a semnat acum va fi realizat. Mai degrabă este o intenție de a realiza ceva decât o realizare propriu-zisă”, a declarat analistul Ion Tăbârță într-un interviu pentru Europa Liberă.
Pe de altă parte, comentatorul politic Vlad Țurcanu este de părere că negocierile au fost impulsionate și de acel avertisment nerealizat, de a se introduce pe agenda ONU chestiunea retragerii armatei rusești din stânga Nistrului.
„De asemenea, este posibil ca aceste înțelegeri cu Tiraspolul să fie folosite de către actuala guvernare drept o temă electorală, prin a se susține meritele acesteia la reîntregirea țării”, a spus acesta în emisiunii „Ora de vârf”, difuzată zilnic de Radio Chișinău. De asemenea, analistul american Vladimir Socor a declarat pentru Europa Liberă că autortiățile de la Chișinău au fost prea mult presate pentru a face concesii nu numai economice, dar și politice pentru recunoașterea cererilor transnsitrene, dar nu a primit mai nimic în schimbul acestor.
Negocierile în formatul „5+2” includ reprezentanți ai părților, mediatorilor și observatorilor – Moldova, Transnistria, OSCE, Federația Rusă, Ucraina, Statele Unite și Uniunea Europeană.
de Razvan Iorga | nov. 28, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina
Reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker
Președintele SUA Donald Trump vrea să se ajungă la un compromis pașnic în Ucraina și vrea ca această țară să își recâștige suveranitatea și intergritatea teritorială, susține reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, într-un interviu pentru The Global Politico. „Știu, auzind direct de la președinte [Donald Trump], că vrea acest lucru. El vrea să fie pace, el vrea să îl vadă [conflictul din estul Ucrainei] rezolvat. El vrea să vadă că Ucraina își primește înapoi teritoriile. Este foarte clar”, a declarat Volker.
Acesta mai susține că negocierile pe care le duce ar putea totuși fi compromise, la fel ca și discuțiile cu Putin, de oferirea de arme către Ucraina.
După luni de discuții interne, atât Pentagonul, cât și Departamentul de Stat au recomandat lui Trump să își dea acordul privind pachetul de armament în valoare de 47 de miloane ce ar urma să fie destinat Ucrainei, inclusiv rachete anti-tanc de tip Javelin pentru care Ucraina a făcut un lobby puternic.
Dar Trump nu a semnat încă acest document și mulți analiști din Rusia cred că nu o va face, concluzionează autorul articolului din The Global Politico. „Nu este încă o decizie aici”, a concluzionat Volker.
de Razvan Iorga | nov. 27, 2017 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Știri, UE
Viceprim-ministru pentru Reintegrare al Republicii Moldova, Gheorghe Balan, şi pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev (dreapta)
Nina Ștanski, fosta pretinsă ministră de Externe a Transnistriei, s-a arătat, duminică extrem de indignată față de cele patru puncte pe care Chișinăul și Tiraspolul au convenit sâmbătă, înaintea discuțiilor din dosarul transnistrean ce vor avea loc luni și marți, sub patronajul OSCE și în formatul „5+2”. „Iată momentul în care pot să spun: Sunt fericită că această „predare a țării” nu trebuia să fie făcută pentru mine, executând decretul de sus. Condoleanțe diplomaților transnistreni”, a scris Ștanski pe pagina sa de Facebook.
Cu nu mult timp în urmă, Ștanski și soțul ei, fostul pretins lider de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, au fost găzduiți la Chișinău de către autorități, pentru ca mai apoi să fugă în Rusia de mâna procurorilor de la Tiraspol, după ce au fost acuzați de abuz de putere și îmbogățire ilicită.
Potrivit unui comunicat de presă emis de Guvernul Republicii Moldova, s-a convenit să fie asigurată libera circulație a profesorilor și a elevilor instituțiilor de învățământ cu predare în grafie latină din stânga Nistrului. Totodată, școlile vor fi asigurate cu materiale didactice și cele necesare pentru desfășurarea procesului educațional. Tarifele achitate de instituţiile de învăţământ pentru serviciile comunale vor fi micșorate, iar plata pentru chiria clădirilor va fi simbolică.
În același timp, a fost reglementat și procesul de apostilare a diplomelor emise de instituțiile de învățământ superior din regiunea transnistreană. Această măsură va permite absolvenților acestor instituţii să-și continue studiile peste hotare, inclusiv în ţările Uniunii Europene.
O altă decizie aprobată ieri ține de asigurarea accesului la terenurile agricole din raionul Dubăsari, amplasate după traseul Tiraspol-Camenca. În acest scop, a fost creat cadrul necesar pentru restabilirea Mecanismului de prelucrare a pământurilor din anul 2006, care va permite proprietarilor și fermierilor din satele Doroțcaia, Cocieri, Coșnița, Molovata Nouă, Pohrebea, Pârâta și Vasilievca să-și prelucreze terenurile fără impedimente.
De asemenea, vor fi întreprinse acțiuni pentru restabilirea conexiunii de telefonie fixă și mobilă, dar și a infrastructurii din domeniul comunicațiilor electronice dintre cele două maluri ale râului Nistru.
