Romania-Bulgaria, politici similare de acordare a cetateniei pentru moldoveni si macedoneni

Romania-Bulgaria, politici similare de acordare a cetateniei pentru moldoveni si macedoneni

Presa de la sud de Dunăre a făcut recent o comparaţie între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte acordarea de cetăţenie pentru locuitorii din R Moldova şi Macedonia. Iar concluzia principală a jurnaliştilor bulgari este că, deşi Bucureştiul a depăşit Sofia, la numărul de naturalizări, cele două state vecine au politici similare.
În total, 226.507 de locuitori ai Republicii Moldova au primit paşapoarte românesti în perioada cuprinsă între 1991 şi 2011, scriu ziariştii de la Novinite, care citează un studiu publicat recent în România. Cifra ar putea creşte cu 60.000 la 80.000 în viitorul apropiat, spun ei. Republica Moldova are o populaţie de aproximativ 3,5 milioane de locuitori din care circa 2,6 milioane sunt moldoveni.
În comparaţie, Bulgaria a acordat cetăţenie la doar 42.372 de macedoneni în ultimii 20 de ani, din care majoritatea covârşitoare – 35.808 de macedoneni – au primit cetăţenia bulgară după 2002. Macedonia are o populaţie de 2 milioane, dar din aceştia, macedonenii slavi, care sunt eligibili să solicite cetăţenia bulgară pe baza originii bulgare în conformitate cu legislaţia bulgară, sunt aproximativ 1,3 milioane.
Liderul iniţiativei bulgare de a naturaliza slavi macedoneni a fost ex-ministrul pentru bulgarii de peste hotare, Bojidar Dimitrov, care mai târziu a demisionat, dar un număr record de cereri de cetăţenie au fost aprobate în 2010 sub conducerea sa – aproape 15.000 comparativ cu 9.000 în 2009 şi 7.113 în 2008, cu tendinţă continuând în 2011 şi 2012, transmite Agerpres. Bulgaria acordă cetăţenie oricui care poate pretinde originea bulgară, cu originea bulgară asumată pentru macedonenii slavi întrucât Macedonia a fost considerată o parte inalienabilă a naţiunii bulgare până când Iugoslavia comunistă a inventat o naţiune macedoneană în 1943-1944.

Conştiinţă naţională sau mirajul UE?

Politica României de a naturaliza moldoveni care se consideră etnici români a fost similară cu politica Bulgariei cu privire la macedonenii slavi, dar se pare că ţinta ei a devenit mai amplă, notează sursa citată. În ambele cazuri, nu este clar cât de mulţi dintre „noii” bulgari şi români din Macedonia şi Republica Moldova au solicitat cetăţenia respectivă din conştiinţă naţională sau ca o alegere raţională, întrucât, după aderarea lor la UE în 2007, cetăţenia acordată de Bulgaria şi România le permite cetăţenilor lor să călătorească şi să lucreze în UE.
Bulgaria a naturalizat un număr mare de cetăţeni ai Republicii Moldova, dar din cei care provin din comunitatea istorică etnică bulgară de acolo ce numără între 65.000 şi 200.000 de persoane, potrivit unor diverse estimări. Membrii acestei comunităţi sunt descendenţii bulgarilor ce au fugit din Bulgaria în secolul al XIX-lea şi s-au stabilit apoi în regiunea Basarabia a Imperiului Rus. Astfel, între 2002 şi 2011, Bulgaria a acordat cetăţenie unui număr de aproape 19.000 de etnici bulgari din Republica Moldova.

Studiu: 226.507 de persoane din R Moldova au redobandit cetatenia romana

Nu mai putin de 226.507 de persoane din Republica Moldova au redobandit cetatenia romana din 1991 pana in 15 august 2011, intre timp acestora mai putandu-se adauga alte cateva zeci de mii de noi cetateni, potrivit unui studiu publicat recent. “226.507 de persoane au redobandit cetatenia romana incepand cu 1991 pana la 15 august 2011. Intre timp, avand in vedere ritmurile crescande de procesare a dosarelor din ultimii doi ani, probabil mai putem adauga inca cateva zeci de mii de noi cetateni”, a aratat Sergiu Panainte, unul dintre autorii studiului.
El a aratat ca scopul principal al elaborarii studiului a fost de a demitiza prejudecatile formulate la adresa Romaniei, conform carora statul roman “ar construi” peste noapte cetateni romani si ar introduce “pe usa din dos” milioane de noi persoane pe piata muncii a UE. Studiul evidentiaza si “hatisul institutional” prin care trebuie sa treaca si in prezent solicitantii de cetatenie, precum si lipsa de transparenta a institutiilor responsabile de procesarea dosarelor – Autoritatea Nationala pentru Cetatenie (ANC), Sectia de Stare Civila a Primariei Sectorului 1 si Evidenta Populatiei.
Autorii studiului au constatat, pe baza unor interviuri cu solicitantii de R.Moldova, si ca principalele motive vizate de acestia sunt de natura economica. “S-ar putea ajunge pana la o cifra de 60-80 de mii de noi cetateni anual, cu conditia ca numarul de solicitanti sa fie cat de cat constant, insumand in medie 80-100 de mii de dosare pe an. Se poate vedea astfel foarte clar ca nu exista milioane de cetateni noi, asa cum ar aprecia unele institutii media europene. in comparatie cu unele state europene precum Franta sau Marea Britanie, care acorda peste o suta de mii de cetatenii anual, Romania s-ar situa undeva la mijlocul clasamentului”, a spus Panainte

Share our work