SUA și țările central-est europene, discuții despre securitatea mărilor Baltică, Adriatică și Neagră

SUA și țările central-est europene, discuții despre securitatea mărilor Baltică, Adriatică și Neagră

Președintele României Klaus Iohannis se va întâlni încă o dată, în mai puțin de o lună de zile, cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump, la Varșovia. Cei doi lideri de stat vor participa la „Inițiativa celor Trei Mări”, reuniune ce urmărește să ofere susținere politică pentru o mai bună cooperare și interconectare a economiilor statelor din spațiul geografic cuprins între cele trei mări — Adriatică, Baltică și Neagră — în domenii precum energie, transporturi, telecomunicații sau protecția mediului.

Iohannis și Trump se vor întâlni vineri, atunci când Klaus Iohannis are programată o deplasare în Polonia, la întâlnirea liderilor Europei de Est, Centrale şi de Sud cu preşedintele american Donald Trump. Potrivit Casei Albe, întrevederea este menită să demonstreze sprijinul pe care administraţia americană îl acordă Europei de Est. Vor predomina discuţiile legate de securitatea flancului estic, idee intens susţinută atât de Polonia cât şi de România. De altfel, după primirea de luna trecută a lui Klaus Iohannis la Washington, Trump a ales să viziteze apoi Polonia, un alt aliat important al SUA în regiunea Europei de Est.

România este de asemenea prima țară din Europa de Est cu care Donald Trump are discuții atât de aprofundate la cel mai înalt nivel, urmând ca în perioada imediat următoare să aibă discuții similare și în Polonia, un alt aliat apreciat la Washington. La reuniunea de vineri din Polonia vor participa șefi de stat și reprezentanți ai acestora din 12 țări din Europa Centrală și de Est: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

Share our work
NATO va asigura apărarea cibernetică a Ucrainei cu ajutorul României

NATO va asigura apărarea cibernetică a Ucrainei cu ajutorul României

NATO va spori cooperarea cu Ucraina în domeniul apărării cibernetice în contextul puternicelor atacuri informatice ce au avut loc zilele aceste în Ucraina, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru corespondentul Ukrinform din Bruxelles.  Cred că atacurile cibernetice pe care le-am văzut în această săptămână confirmă importanța sprijinului NATO acordat Ucrainei pentru a-și întări securitatea cibernetică. Această este o parte importantă a cooperării noastre cu Ucraina și o vom continua”, a declarat oficialul NATO.

El a preciza că Alianța oferă asistență tehnică și consultanță în domeniul apărării cibernetice și că în acest sens a fost creat un fond special care este deja operațional. EvZ Moldova a scris, joi, că România va fi responsabilă de apărarea cibernetică a Ucrainei, citând-o pe vicepremierul Ucrainei pe probleme de integrare europene și euro-atlantice, Ivana-Klimpuș Țințadze. „Sprijinul va fi acordat în contextul fondului pus la dispoziție de NATO pentru securitatea cibernetică. Astfel, Ucraina va beneficia gratuit de echipament, și asta pentru că partenerii din Alianța Nord-Atlantică au decis că statul vecin (România -n.r.) „se află pe prima linie de atac” și are nevoie de ajutorul Occidentului. „Așteptăm livrarea tehnicii și a dispozitivelor din România, care ne vor garanta un sistem mult mai sigur de securitate cibernetică. România este lider în acest fond. S-ar putea chiar într-o săptămână să beneficiem de echipament”, a subliniat dna Ivana-Klimpuș Țințadze.

Share our work
Igor Dodon vrea să pună R. Moldova pe harta insecurității regionale

Igor Dodon vrea să pună R. Moldova pe harta insecurității regionale

Președintele prorus de la Chișinău, Igor Dodon, pune într-un con se insecuritate R. Moldova cu o nouă inițiativă politizată, semnând un decret ce are în vedere retragerea Proiectului strategiei securității naționale și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia, elaborate în perioada mandatului fostului președinte Nicolae Timofti. El susține că documentul nu ar mai fi de actualitate, precizând „nu mai corespunde schimbărilor substanțiale care au avut loc în mediul național, regional și internațional de securitate”.

Noua comisie ce ar trebui să se ocupe de elaborarea unei noi strategii va fi compusă din oameni apropiați acestuia, Noul document, precizează Dodon, va trebui „să corespundă intereselor naționale, statutului de neutralitate, consolidării statalității și modernizării țării noastre”. Republica Moldova are o situație se securitate precară, în contexul intensificării exercițiilor militare comune ale soldaților ruși cantonai peste Nistru și cei din armata subordonată regimului separatist de la Tiraspol. De altfel, în retorica celor de la Tiraspol, a existat de mai multe ori în ultimul an referiri la opțiunea militară condiționată de diverse circumstanțe. Dodon nu a condamnat niciodată prezența militarilor ruși pe teritoriul R. Moldova și a încurajat dialoguri politicianiste cu liderii separatiști de la Tiraspol care de altfel i-au respins toate ofertele politice. Mai mult, aceștia susțin în continuare decuplarea regiunii transnistrene de autoritățile constituționale de la Chișinău și recunoașterea referendumului anterior privind dorința de independență.

Critice dure

Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, critică în termeni duri ultima decizie a președintelui prorus Igor Dodon de a destabilizare R. Moldova din punct de vedere al securității, document elaborat cu experți interni și internaționali. „Igor Dodon îşi continuă acţiunile împotriva intereselor de securitate ale Republicii Moldova. Astăzi, a decis să retragă de la Guvern proiectul Strategiei de Securitate trimisă spre aprobare de către fostul preşedinte, Nicolae Timofti. În calitate de ministru al apărării am lucrat la această strategie alături de experţi naţionali şi internaţionali. Ţinta lui Igor Dodon prin retragerea strategiei de securitate urmăreşte mai multe obiective. Pe de o parte, intenţionează să subordoneze securitar Republica Moldova intereselor Federţiei Ruse, iar pe de alta parte, vizează decuplarea Republicii Moldova de colaborarea cu NATO. Strategia de securitate este parte a acordului Defence Capacity Building Initiative — DCBI) (Iniţiativa de Consolidare a Capacităţii de Apărare)”, scrie Șalaru într-o postare pe pagina sa de Facebook.

R. Moldova, ca problemă de securitate în regiune

De asemenea, el atrage atenția asupra punerii R. Moldova într-o situație de a fi un focar de instabilitate în regiune. „Igor Dodon intenţionează printr-o nouă strategie de securitate să blocheze şi eventualele colaborări de securitate, în special pe domeniul militar, anunţate de SUA, Germania şi România cu Republica Moldova. Întârzierea adoptării de către Guvern a Strategiei de Securitate este de neînțeles şi deja periculos pentru interesele de securitate ale Republicii Moldova. Dacă Igor Dodon îşi va pune în aplicare planul, Republica Moldova va deveni noua problemă de securitate la frontieră UE şi NATO dar, în acelaşi timp va deveni o problema majoră şi pentru Ucraina”, mai explică fostul oficial.

Share our work
Rusia își întărește controlul militar la granițele vestice cu Occidentul

Rusia își întărește controlul militar la granițele vestice cu Occidentul

Președintele rus Vladimir Putin, alături de ministrul Apărării, Serghei Șoigu

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a declarat, miercuri, că Armata rusă va mobiliza circa 20 de unități militare la granițele sale vestice, ca răspuns la manevrele NATO în Europa, ce sunt considerate „agresive”. Astfel, oficialul rus a declarat că Rusia va crea până la sfârșitul acestui an în vestul țării (Districtul militar Vest – n.r.) circa 20 de formațiuni și unități militare, a anunțat Serghei Șoigu, într-o reuniune a Colegiului ministerului ce a avut loc în Kaliningrad, relatează  Tass.

Până la sfârșitul anului, în Districtul militar Vest vor fi create aproximativ 20 de formațiuni și unități militare pentru desfășurarea cărora vor fi ridicate circa 40 de orășele militar, a indicat Șoigu, adăugând că activitățile în acest sens vor fi sincronizate cu aprovizionarea respectivelor structuri cu arme moderne. În același timp, el a spus că intensificarea exercițiilor NATO și acumularea de forțe în apropiere de granițele ruse demonstrează că partenerii occidentali nu doresc să renunțe la politica lor antirusească.

Share our work
Liderul tătărilor crimeeni: „Aderarea la NATO a Ucrainei ar putea fi soluția pentru eliberarea Crimeei”

Liderul tătărilor crimeeni: „Aderarea la NATO a Ucrainei ar putea fi soluția pentru eliberarea Crimeei”

Liderul tătarilor crimeeni, Refat Ciubarov

Integrarea pe viitor în NATO a Ucrainei ar putea juca un rol important pentru eliberarea Crimeei de sub ocupația rusă, a declarat șeful Parlamentului tătarilor crimeeni, Refat Ciubarov. „În toate aspirațiile noastre, în toate planurile și speranțele legate de eliberarea Crimeei, ne punem speranțele în partenerii noștri vestici, iar aceștia sunt țări care joacă un rol special în politica internațională, toate sunt state membre ale NATO. Așadar, viitoarea noastră integrare în NAATO nu este decât un plus, este păcat că nu ne-am integrat la devreme, fapt ce ar fi putut preveni și evita ocuparea Crimeei (de către Rusia -n.r.)”, a declarat Ciubarov, relatează Ukrinform.

În același timp, directorul adjunct al Centrului pentru Armată, Convergență și Studierea Dezarmării, Mihailo Samus, a sugerat că Rusia ar răspunde până la urmă aspirațiilor Ucrainei și acțiunilor de integrare în NATO, dar acest lucru nu ar schimba situația în Crimeea.

Rada Supremă de la Kiev a declarat, săptămâna trecută, drept prioritate de top integrarea Ucrainei în NATO. Unul dintre autorii legii, șeful Parlamentului, Andrei Parubi, a declarat înainte că documentul ar consolida „principalul curs securitar al Ucrainei și anume calitatea de membru al NATO”

Share our work