de Razvan Iorga | iul. 14, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg
NATO și Rusia au convenit, joi, luarea de măsuri pentru a evita riscul unor posibile confruntări în timpul exercițiilor militare, în principal prin schimbul de informații în avans. Această decizie a fost luată în contextul apropierii unor manevre militare ruse de anvergură ce îngrijorează Polonia și statele baltice.
Cele două părți au avut discuții ”sincere” la Bruxelles în cadrul Consiliului NATO-Rusia, a afirmat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg. El a precizat că, la această reuniune, partea rusă a oferit, așa cum a cerut NATO, numărul soldaților, navelor și avioanelor care vor participa la programul de aplicații militare denumit „Zapad” („Occident”).
Statele NATO au desfășurat luna trecută primul exercițiu militar în această regiune strategică, manevre axate pe apărarea trecătorii Suwalki, în nord-estul Poloniei, între enclava rusă Kaliningrad și Belarus. Această zonă este considerată călcâiul lui Ahile în flancul estic al NATO, întrucât o eventuală ocupare a ei ar putea izola de Alianță cele trei state baltice (Estonia, Letonia și Lituania).
La rândul ei, Alianța o oferit ambasadorului rus informații despre viitorul exercițiu „Trident Javelin”, a mai anunțat Stoltenberg. „Sunt încurajat de aceste progrese”, a menționat el în continuare, avertizând totuși că, ”având în vedere experiențele din trecut (…), s-ar putea ca mult mai multe trupe (ruse) să participe, față de cifrele anunțate oficial”. Conform guvernului lituanian, circa 100.000 de militari ruși vor participa la exercițiul Zapad, ce se va desfășura în septembrie în Belarus, aproape de frontiera Poloniei cu Lituania.
de Razvan Iorga | iul. 11, 2017 | Alte regiuni, Marea Neagra, România, Știri, UE
Ambasadorul UE la Chișinău, Pirkka Tapiola
Ambasadorul UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, a declarat, marți, în cadrul unei interviu pentru agenția de presă IPN, că una dintre problemele discordiei în rândul cetățenilor de la Chișinău este propaganda rusă care alimentează clivajul identitar. „Explicația simplă ar ține de situația geopolitică și propaganda străină, cea rusă. E o tematică exploatată des. Dar, în realitate, problema e mai complexă.
Pentru ca țările din fosta Uniune Sovietică să reușească, trebuie să se realizeze și mai mult, la toate nivelurile societății, că interesul național trebuie să predomine, iar interesele particulare nu trebuie să aibă un rol atât de important și noi am subliniat acest lucru în concluziile Consiliului UE din februarie 2016. Am vorbit și despre influența businessului și altor interese în viața politică. Lucrurile trebuie depolitizate.
Al doilea dușman e lipsa eforturilor în direcția creării unui „noi”. Cum am menționat, mă îngrijorează mult discursul polarizant. Cu cât se polarizează discursul, cu atât polarizarea devine mai evidentă și la nivel de cetățeni. Aceasta-i atmosfera. Nu ajută deloc la consolidarea unui „noi”, a declarat Tapiola.
El a mai spus că UE vrea să promovez în R. Moldova valori și norme europene, iar luptele surde pe criterii geopolitice nu vor ajuta cetățenii. „Sper de asemenea că se va înțelege mai bine și modul în care promovăm și comunicăm despre agenda UE. Că ceea ce se întâmplă e pentru a promova cu adevărat anumite norme, reguli și principii ale UE, nu o geopolitică în stilul secolului XIX, nu sfere de interese; e vorba cu adevărat de Europa, de o Republică Moldova europeană, care să-și deservească cetățenii și să fie bine guvernată”, a mai spus Tapiola.
de Razvan Iorga | iul. 11, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE
Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg (dreapta)
Președintele ucrainean Petro Poroșenko, a avut luni o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în care cei doi au discutat despre implementarea unui plan de acțiuni legat de aderarea Ucrainei la NATO. „Considerăm scopul politicii noastre internaționale o necesitate, iar astăzi a fost foarte clar subliniat că trebuie să începem discuțiile pentru introducerea unui plan de acțiuni. Propunerea noastră demararea acestor discuții a fost bine primită”, a declarat Poroșenko, într-o conferință comună ținută la Kiev, alături de Stoltenberg.
El a declarat că Ucraina este hotărâtă să facă reforme și a adăugat că „avem un calendar clar legat de ceea ce trebuie să facem până în 2020 pentru a biga criterii de aderare”, relatează Ukrinform. Potrivit lui, acum Ucraina nu întâlnește aceste condiții, deoarece în circa 20 de ani nu s-a făcut nimic în acest sens și s-au promovat legi care au dus la îndpărtarea de NATO”.
Pe 6 iunie, Rada supremă de la Kiev a adoptat o lege care să permită Ucrainei să adere la NATO pe viitor, ca parte a prioritate de politică externă a țării.
Kremlinul se arată deranjat
Decizia Kievului nu putea rămâne fără ecouri la Moscova, acolo unde Kremlinul a comunicat că posibila aderare a Ucrainei la NATO nu ar stimula stabilitatea și securitatea în Europa. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat luni de asemenea declarația secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care a afirmat că Rusia trebuie să-și retragă mii de militari din Ucraina. Peskov a spus că Rusia nu are niciun fel de trupe în Ucraina.
de Razvan Iorga | iul. 6, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina
Președintele ucrainean Petro Poroșenko a promulgat, joi, o lege prin care aderarea Ucrainei la NATO este o prioritate de interes național a Kievului. „De acum înainte, cursul Ucrainei către accederarea în NATO este clar definit ca unul dintre factorii-cheie a politicii de stat a țării. Am semnat Legea Ucrainei „privind amendamentele pe anumite legi al Ucrainei ce țin de politica externă a țării”, ceea ce determină aderarea la NATO drept una dintre prioritățile și interesele naționale ale statului”, a menționat el pe pagina sa de Facebook.
Rada Supremă de la Kiev (Parlamentul unicameral ucrainean -n.r.), a adoptat luna trecută un proiect de lege care stabileşte politica externă a Ucrainei şi prevede ca prioritate aderarea ţării la Alianţa Nord-Atlantică. Documentul a fost adoptat cu voturile a 276 de deputaţi din Parlamentul ucrainean. În nota explicativă ataşată documentului, se arată că pe baza acestuia urmează să se facă modificările necesare aderării Ucrainei la NATO atât la Legea referitoare la principiile politicii interne şi externe ale ţării, cât şi la Legea privind securitatea naţională a statului ucrainean. Potrivit autorilor proiectului de lege, adoptarea acestui document va contribui la extinderea şi aprofundarea cooperării dintre Ucraina şi Alianţă, va consolida securitatea naţională a ţării şi va aduce o garanţie în ceea ce priveşte suveranitatea şi integritatea teritorială a statului ucrainean.
„Agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi anexarea unei părţi din teritoriul ucrainean au adus în faţa statului nostru o sarcină urgentă de a asigura în mod real securitatea naţională a ţării” – explică iniţiatorii necesitatea unui astfel de pas din partea Ucrainei. În document se mai subliniază faptul că necesitatea aderării la NATO este demonstrată şi de experienţa unui număr de state vecine ale Ucrainei, pentru care coeziunea a fost ”cel mai eficient instrument de asigurare a securităţii şi menţinerii integrităţii şi suveranităţii teritoriale”.
de Razvan Iorga | iul. 5, 2017 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, UE
Premierul sârb, Ana Brnabic
Șeful biroului liderul de la Kremlin, Iuri Ușakov, a declarat că nu este convins că Serbia ar putea alege UE în detrimentul relației pe care o are cu Moscova. Declarația sa vine după ce premierul sârb, Ana Brnabic, a declarat într-un interviu recent pentru Bloomberg că Serbia, dacă ar fi eventual nevoită să facă o alegere în orientarea sa strategică între Uniunea Europeană și Rusia, atunci ea ar alege Uniunea Europeană.
Ana Brnabic (41 de ani) a precizat că va continua calea începută de către predecesorul său, actualul președinte al țării, Aleksandar Vucic, de pregătire a țării pentru aderarea la UE, până la încheierea mandatului său în 2020. Serbia nu a cerut aderarea la NATO, din cauza războiului din Kosovo din 1999, dar cere aderarea la Uniunea Europeană, în timp ce menține relații strânse cu Rusia.
