NATO va deschide săptămâna viitoare la Chișinău un Birou de legătură

NATO va deschide săptămâna viitoare la Chișinău un Birou de legătură

Premierul R. Moldova Pavel Filip, îmrepună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg

Biroul de Legătură al NATO la Chișinău va fi deschis săptămâna viitoare, a anunțat Guvernul Republicii Moldova, după întâlnirea de joi, de la Bruxelles, dintre premierul R. Moldova Pavel Filip și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Chestiunea deschiderii trenează deja de mai bine de un an de zile, pe fondul crizei cauzate de lipsa unui ministru al Apărării la Chișinău și a retoricii Moscovei și a a președintelui Igor Dodon.

Părțile și-au exprimat convingerea că inaugurarea Oficiului de Legătură NATO la Chişinău, la începutul lunii decembrie a anului curent, va impulsiona și mai mult colaborarea bilaterală. În particular, va fi dezvoltată cooperarea bilaterală în domenii noi, precum combaterea ameninţărilor cibernetice, sporirea rezilienţei şi pregătirii pentru situaţii de urgenţă civilă. Totodată, Oficiul de Legătură NATO va informa cetăţenii despre beneficiile cooperării cu Blocul Nord-Atlantic.

Filip a reconfirmat determinarea Republicii Moldova de a subscrie activ eforturilor de promovare a păcii şi securităţii în Europa, inclusiv prin participarea contingentului militar din țara noastră la operaţiunea condusă de NATO în Kosovo.

„Astăzi este a treia mea vizită la Cartierul General NATO în calitate de Prim-ministru al Republicii Moldova în mai puțin de un an, fapt care vorbește despre bunele relații de cooperare între Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, precum și despre dorința noastră de a învăța din experiența țărilor NATO”, a declarat Pavel Filip.

Premierul a reiterat interesul ţării noastre de a consolida în continuare dialogul politic şi cooperarea practică cu Alianţa Nord-Atlantică, în domeniile stabilite de comun acord în Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO pentru anii 2017-2019.

„Republica Moldova, chiar dacă este un stat neutru conform Constituției, își dorește o colaborare foarte bună cu Alianța Nord-Atlantică pentru că noi vrem să avem o armată dezvoltată, pentru că noi ne dorim să fim un stat care poate asigura securitatea. În acest sens, eu nu cred că există o cale mai bună decât să înveți de la Alianța Nord-Atlantică”, a menționat Prim-ministrul.

Totodată, șeful Executivului a apreciat sprijinul de care beneficiază instituţiile ţării noastre din partea NATO. Astfel, a fost relevat suportul acordat în cadrul Iniţiativei de Consolidare a Capacităţilor de Apărare şi Platformei de Interoperabilitate, precum şi expertiza şi susţinerea substanțială oferită prin intermediul Programului Ştiinţă pentru Pace şi Securitate. În context, Pavel Filip a menționat că a fost elaborată şi aprobată la nivel de Guvern Strategia Națională de Apărare şi Planul de acţiuni privind implementarea acesteia pentru anii 2017-2021. În curs de finalizare este şi Strategia Militară.

La rândul său, Secretarul General NATO a reiterat respectul pentru neutralitatea ţării noastre şi susţinerea fermă din partea organizației pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Jens Stoltenberg a menţionat că Republica Moldova este un partener valoros și a reiterat importanța implementării reformelor, inclusiv în ce privește modernizarea apărării. ”Doar prin reforme putem fi rezilienți față de amenințările din exterior”, a spus Secretarul General NATO.

Share our work
Kievul, la adresa Budapestei: Nu ne vom lăsa șantajați

Kievul, la adresa Budapestei: Nu ne vom lăsa șantajați

Premierul ucrainean, Volodimir Groisman

Ucraina nu va lăsa pe nimeni să o șantajeze, a declarat premierul ucrainean Volodimir Groisman legate de piedicile pe care Ungaria pe pune deschis Kievului în dialogul cu NATO și UE. Nu vom lăsa pe nimeni să vorbească cu noi pe acest ton de șantaj. Aceasta ar trebui să fie poziția noastră comună – atât a Parlamentului, cât și a președintelui și a guvernului”, a declarat Groisman.

El a mai adăugat că celelalte țări trebuie să respecte Ucraina, deoarece Kievul își respectă vecinii și partenerii.

Ucraina și Ungaria au intrat într-o dispută la începutul lunii septembrie, imediat după adoptarea noii legi a educației. Budapesta blochează deschis dialogul politic al Ucrainei cu NATO și abordarea cu UE, relatează Ukrinform.

Pe 15 noiembrie, vicepremierul ungar Zsolt Semen a declarat că etnicii ungarii din afara granițelor au dreptul la autonomie și cetățenie maghiară. El a comentat despre legea educației din Ucraina că guvernul maghiar susține tot sistemul instituțional din regiunea Transcarpatia.

Potrivit lui, guvernului de la Budapesta va bloca toate inițiativele importante pentru Ucraine până ce legea cu pricipa va di revocată.

Și la nivel de relație bilaterală între Administrațiile prezidențiale ucrainene și române, relațiile sunt recei, după ce președintele Klaus Iohannis a refuzat să mai meargă în Ucraina, acolo unde era așteptat în vizită oficială. Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, a insistat apoi într-o discuție telefonică, dar poziția lui Klaus Iohannis a rămas aceeași privind controversata lege a educației de la Kiev care taie treptat dreptul accesului la educație în limba maternă a tuturor minorităților, inclusiv cea română.

Share our work
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cere scuze Turciei pentru un incident stupid

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cere scuze Turciei pentru un incident stupid

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a prezentat vineri scuze Turciei după ”un incident” în cursul unui exercițiu al Alianței Nord-Atlantice în Norvegia. Prezint scuzele mele pentru ofensa provocată. Incidentele au fost cauzate de o persoană și nu reflectă opiniile NATO”, a explicat Stoltenberg într-o declarație scrisă. „Turcia este un aliat apreciat al NATO, care are contribuții importante la securitatea Alianței”, a insistat Stoltenberg, fost premier norvegian.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat vineri că-și retrage militarii care participă la exercițiul din Norvegia, efectuat prin simulări pe calculator, afirmând că el a fost prezentat acolo ca inamic joi.

Exercițiul, care nu implica manevre ale trupelor la sol și care avea drept scop să testeze structura de comandă a Alianței, a avut loc la Centrul de război interarme al NATO (Joint Warfare Centre) din Stavanger, în sud-vestul Norvegiei.

”Persoana în chestiune a fost retrasă imediat de către Centrul de război interarme și a fost demarată o anchetă”, a afirmat Stoltenberg în această declarație, deosebit de neobișnuită, precizând că persoana în cauză este ”un antreprenor detașat de Norvegia și nu un angajat al NATO” și că autoritățile norvegiene sunt cele care trebuie să ia măsuri.

Președintele Erdogan a explicat că, în timpul exercițiului, a fost afișat ”un fel de tablou cu inamici”. ”În acest tablou, era o fotografie a lui Ataturk (Mustafa Kemal, fondatorul Republici Turce), precum și numele meu. Iată care erau țintele”, a declarat Erdogan într-un discurs televizat rostit la Ankara.

Share our work
CE se mobilizează pentru un plan de mutare mai rapidă a trupelor și echipamentelor militare

CE se mobilizează pentru un plan de mutare mai rapidă a trupelor și echipamentelor militare

Comisia Europeană a lansat vineri o serie de consultări pentru facilitarea și accelerarea deplasării trupelor și a echipamentelor militare, în prezent împiedicată de obstacole administrative și logistice, ceea ce face Uniunea Europeană „mai vulnerabilă”.Deplasarea rapidă a personalului și echipamentelor militare” în Europa „este împiedicată de bariere fizice, legale și de reglementare”, a declarat Violeta Bulc, comisarul european pentru transporturi. Executivul european a menționat exemplul „infrastructurii care nu poate susține greutatea unui vehicul militar” sau „procedurile vamale greoaie”. „După cum au arătat recentele exerciții militare, astfel de bariere pot duce la întârzieri, întreruperi, costuri mai mari și o mai mare vulnerabilitate” a UE, potrivit Comisiei. „De la sfârșitul războiului rece, deplasările militare în Europa, de exemplu pentru exerciții de amploare, au devenit mai frecvente. Însă, în actualul mediu de securitate, forțele europene de apărare depind de capacitatea lor de a se deplasa rapid, atât în contextul UE, cât și al NATO”, a subliniat Comisia Europeană.

Pregătiri în fața unei Rusii tot mai militariste

UE, care dorește să relanseze Europa Apărării, a devenit conștientă în ultimii ani de obstacolele care împiedică desfășurarea rapidă a trupelor în caz de criză la frontierele sale sau chiar pe teritoriul său. Acest scenariu este considerat mai probabil după criza ucraineană începută în 2014, Rusia fiind acuzată de sprijinirea rebelilor pro-ruși în conflictul din estul Ucrainei. De asemenea, NATO a decis să abordeze această problemă și a hotărât în această săptămână să creeze un centru de comandă pentru probleme logistice.

Uniunea Europeană intenționează să coopereze strâns cu Alianța Nord-Atlantică la acest proiect major, deoarece implică o serie de administrații (vamă, transporturi etc.), de companii private, în special feroviare și maritime, și Statele Majore. După această etapă de consultări și de reflecție, Comisia Europeană dorește să prezinte un plan de acțiune celor 28 de state membre UE în luna martie, însoțit de un „calendar ambițios”.

Share our work
R. Moldova va trece de anul următor la cumpărarea de tehnică de luptă

R. Moldova va trece de anul următor la cumpărarea de tehnică de luptă

Ministrul Apărării de la Chișinău, Eugen Sturza, a precizat că Republica Moldova va demara un proces de achiziție de armament în scopuri de modernizare a Armatei. În premieră pentru Republica Moldova și pentru Armata Națională, de la independență încoace, anul viitor vom avea și achiziții de tehnică, nu doar donațiile pe care le primim de la partenerii noștri străini.

Vom avea achiziții de tehnică foarte necesară Armatei Naționale. Sper și sunt sigur că acest proces va fi continuat și în anii viitori. Deja am stabilit contactele cu partenerii să ne ajute în acest proces de achiziții, va fi o achiziție transparentă, dar veți vedea în 2018 aceste progrese”, a declarat Eugen Sturza, într-un interviu pentru Europa Liberă. El a mai spus că este nevoie de modernizare a Armatei, în contextul în care pe teritoriul R. Moldova există trupe străine, cu trimitere la militarii din Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) staționate ilegal în stânga Nistrului.

El a mai spus că este nevoie de modernizare a Armatei, în contextul în care pe teritoriul R. Moldova există trupe străine, cu trimitere la militarii din Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) staționate ilegal în stânga Nistrului.

Nu putem vorbi acum despre o neutralitate clasică, așa cum este stipulat și în Constituția Republicii Moldova, atâta timp cât avem o armată străină pe teritoriul Republicii Moldova. Noi vom continua să cerem ca această armată rusă să fie retrasă de pe teritoriul Republicii Moldova cu tot cu muniții și cu tehnica militară.

Nu mai avem nevoie de prezența lor aici, dar, totodată, noi avem ca și scop să ne întărim pozițiile, să ne modernizăm Armata Națională. Vedem aici exemplul elocvent al vecinului nostru, Ucraina, o țară căreia i-au fost garantate suveranitatea și integritatea teritorială de către patru state nucleare prin acest Acord de la Budapesta, ca într-un moment una din aceste țări semnatare să devină agresor și să-i acapareze teritoriul suveran”, a declarat Sturza.

Ministrul a mai afirmat că Republica Moldova trebuie să conclucreze cu partenerii săi externi SUA și UE și în domeniul militar în scopul de a fi asigurat un cadrul de securitate pentru Republica Moldova și că Strategia Națională a Apărării, adoptată recent, clarifică aceste aspecte.

Share our work