Israelul și India reiau colaborarea militară. Rachetele antitanc Spike și navele Super Dvora Mk III pe masa de negocieri

Israelul și India reiau colaborarea militară. Rachetele antitanc Spike și navele Super Dvora Mk III pe masa de negocieri

Super Dvora Mk III, dorită de New Delhi pentru a face față amenințărilor pakistaneze

Super Dvora Mk III, dorită de New Delhi pentru a face față amenințărilor pakistaneze

Guvernul Indiei a decis să reia contractul de cumpărare din Israel a unor rachete dirijate antitanc Spike, a anunţat recent premierul israelian Benjamin Netanyahu, după discuţii cu omologul său indian, Narendra Modi, relatează mass-media israeliană, citată de agenția KARADENIZ PRESS. Surse diplomatice indiene, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat că autoritățile de la New Delhi sunt interesate să achiziționeze și nave rapide de patrulare Super Dvora Mk III, considerate printre cele mai fiabile din lume și pe care marina militară indiană le dorește pentru a le utiliza la patrularea imensei granițe maritime.

Netanyahu, aflat în vizită în India, a declarat că intenţia guvernului de la New Delhi   care nu a confirmat ştirea şi nu a comentat   „este foarte importantă şi vor fi multe alte contracte”. La începutul anului, firma de stat israeliană Rafael din domeniul apărării anunţase că India a anulat un contract pentru rachete Spike în valoare de circa 500 de milioane de dolari. Nu se cunosc deocamdată alte detalii privind reluarea acordului, dar un post de televiziune israelian, preluat de Reuters, a afirmat că tranzacţia iniţială va fi înjumătăţită. India folosește arme provenite din mai multe țări, inclusiv submarine și avioane din Federația Rusă, dar fiabilitatea scăzută a acestora a provocat nemulțumirea conducerii indiene. În acest moment, justiția indiană anchetează mai multe cazuri de corupție legate de achiziția de sisteme de armament din Federația Rusă.

Întărirea legăturilor economice şi de securitate

Prim ministrul israelian Benjamin Netanyahu a efectuat o vizită oficială de şase zile în India vizând consolidarea relaţiilor economice şi politice între cele două ţări, informează mass-media regională, care citeză agenții de presă internaționale. ‘Aceştia sunt zorii unei noi ere de mare prietenie între India şi Israel’, a declarat Netanyahu, înaintea discuţiilor cu omologul său indian Narendra Modi.

Noua eră ‘a început prin vizita istorică a premierului Modi în Israel, care a creat un entuziasm imens. Continuă cu vizita mea aici (…) care anunţă o înflorire a parteneriatului nostru pentru a aduce prosperitate, pace şi progres pentru popoarele noastre’, a mai afirmat prim ministrul israelian.

Benjamin Netanyahu se află în India împreună cu soţia sa, Sara, şi o delegaţie de 130 de persoane. Potrivit unor surse diplomatice, discuţiile vor urmate de semnarea unor acorduri în domeniile energiei, aviaţiei, securităţii cibernetice şi investiţilor reciproce.

În cele şase zile ale vizitei, Netanyahu va vizita Taj Mahal şi statul natal al lui Modi, Gujarat, înainte de ultima etapă, oraşul Mumbai, capitala financiară a Indiei. În luna iulie, Modi a devenit primul şef al guvernului indian care a vizitat Israelul. Netanyahu este cel de al doilea premier israelian care vizitează India, după Ariel Sharon în 2003. India are relaţii de lungă durată cu lumea arabă şi a sprijinit cauza palestiniană timp de decenii. India şi Israel au stabilit relaţii diplomatice în anul 1992.

Nave pentru India

Surse indiene citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS au declarat ca New Delhi analizeaza posibilitatea achizitionarii unui numar de nave militare, destinate protejarii tarmului indian si apelor teritoriale ale republicii asiatice. Conform acelorasi surse, o delegatie indiana se va deplasa in Israel pentru a negocia cumpararea unor nave de fabricatie israeliana, model Super Dvora Mk III, considerate a fi printre cele mai fiabile din lume. Navele din aceste clase si-au dovedit fiabilitatea in timpul campaniilor militare israeliene din Fasia Gaza, Liban, dar și în intervențiile militare israeliene din contextul războiului civil sirian, putand atinge o viteza de 50 de noduri. Super Dvora Mk III poate fi inarmata cu tunuri de calibru 25-30 de mm, model Typhoon, precum si cu alte sisteme foc, inclusiv rachete, precum HellFire și Spike NLOS. Sistemele electronine folosite sunt considerate printre cele mai avansate din lume.

Conform surselor citate de KARADENIZ PRESS, New Delhi a mai negociat si cu alte state, membre ale NATO, pentru a cumpara nave militare destinate modernizării marinei, dar mizează pe sprijinul israelian, inclusiv datorită politicii dure anti-israeliene duse de Pakistan, eternul rival politic și militar al Indiei. Super Dvora Mk III sunt cunoscute și pentru fiabilitatea dovedită în timpul acțiunilor forțelor speciale israeliene.

Sistemul antitanc portativ SPIKE LR, și în dotarea Armatei Române

La finalul lunii noiembrie 2017, la Centrul Naţional de Instruire Întrunită Getica din Cincu, judeţul Braşov, a avut loc tragerea de recepţie, testarea şi evaluarea operaţională a Sistemului antitanc portativ SPIKE LR. Potrivit Trustului de Presă al MApN, sistemul, ce face parte din programul de înzestrare al Forţelor Terestre române, a fost verificat din punct de vedere al capabilităţilor şi cerinţelor de operare în cadrul unor scenarii operaţionale specifice câmpului de luptă, precum şi din punct de vedere al puterii de foc, prin executarea unor şedinţe de tragere.

Programul de înzestrare cu Sistemele antitanc portativ SPIKE LR se va derula între anii 2017 2019, acestea întrând în dotarea brigăzilor de infanterie, cercetare şi vânători de munte, precum şi a regimentelor de artilerie aparţinând Forţelor Terestre române. Sistemul antitanc portativ SPIKE LR are în componenţă unitatea de comandă, racheta şi trepiedul.

Caracteristici tehnico tactice:

distanţa de angajare: între 200 și 4000 de metri;

viteza rachetei: între 130 și 180 de m/s;

are modurile de observare şi tragere pe timp de zi şi pe timp de noapte sau în condiţii meteo nefavorabile

Potrivit revistei Observatorul Militar, Sistemul Spike, versiunea pentru infanterie, se compune din racheta  în container, un trepied, o unitate de comandă a lansării – care conţine aparatura optică şi sistemul de tragere – şi acumulatori. Racheta are o rază de acţiune de patru kilometri şi poate fi ghidată prin cablu optic sau în modul trage şi uită (fire and forget), cu un căută tor cu imagini în infraroşu. Racheta este dotată cu o cameră video care permite observarea ţintei pe tot parcursul spre ţintă Schimbarea direcţiei este posibilă pe toată durata traiectului şi, la fel, este posibilă schimbarea ţintei cu o alta mai importantă, chiar după lansare. Tragerea poate fi anulată oricând pe durata zborului. Timpul de tragere de la poziţia asigurat este sub 30 de secunde, operatorul putând folosi pentru ochire aparatura optică, cu mărire 10x, pentru tragerea pe timp de zi, sau imagini în infraroşu, pentru noapte. Racheta zboară pe o traiectorie curbă, loveşte ţinta pe ramura coborâtoare şi detonează o încărcătură înalt explozivă care poate penetra şi blindajele reactive. Grosimea blindajului penetrat poate fi de până la 850 mm.

Traiectoria curbă permite rachetei să lovească ţinte dispuse după acoperiri, care fac imposibilă lovirea directă. Reîncărcarea sistemului de tragere durează 15 secunde. Lansatorul are o întreţinere minimală şi racheta are durată de viaţă de 20 de ani, care poate fi mărită, cu verificări, din cinci în cinci ani. Conform informaţiilor disponibile în mass-media, racheta este în dotarea armatelor din 24 de state: Germania, Italia, Israel, Cehia, Finlanda, Marea Britanie, Spania, India, Polonia etc. (M.A.B.)

Share our work
Rusia confirmă că va dota Turcia cu rachete S-400

Rusia confirmă că va dota Turcia cu rachete S-400

Sistemele S-400, furnizate Turciei, sunt folosite pentru protecția forțelor militare din Crimeea

Sistemele S-400, furnizate Turciei, sunt folosite pentru protecția forțelor militare din Crimeea

Rusia confirmă că va furniza Ankarei sistemul de rachete anti-aeriene S-400. Astfel, prin contractul de peste 2 miliarde de dolari, Turcia ar deveni al doilea stat NATO care își va dota forțele armate cu tehnologie militară dezvoltată de Moscova, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Turcia a semnat un contract cu Rusia pentru a primi sisteme anti-aeriene de tip S-400, au informat oficialii ruşi, aflaţi în vizită în Asia de Sud-Est, adăugând că este a doua ţară din NATO care va achiziţiona sisteme antibalistice ruseşti. „Două sisteme S-400 există deja în Siria, asigurând securitatea bazelor Hmeymim şi Tartus. Acestea sunt sisteme unice cu capacităţi de performanţă de neegalat. Acesta este motivul pentru care a fost încheiat un contract privind livrarea complexelor S-400 către Turcia, membru al NATO”, a declarat Serghei Şoigu, în timpul vizitei sale în statele din Asia de Sud-Est, transmite Mediafax, care citează agenții de presă rusești. „Alte ţări şi-au exprimat, de asemenea, interesul pentru achiziţionarea sistemelor S-400, inclusiv state din Orientul Mijlociu şi Asia de Sud-Est”, a subliniat Șoigu. „Negocierile relevante sunt în curs de desfăşurare”, a adăugat el.

Surse din delegaţia rusă au subliniat faptul că Turcia este al doilea membru NATO care a achiziţionat sistemele anti-aeriane create de ruşi. Până de curând, Grecia a fost singurul membru al alianţei care a intensificat cooperarea militară cu Rusia, având sisteme S-300. Ministrul rus al Apărării a menţionat că Moscova este pregătită să împărtăşească experienţa sa în utilizarea armamentului şi a hardware-ului militar în lupta împotriva terorismului internaţional din Siria.

„În primul rând, acest lucru se referă la războaiele noastre, armele folosite de Forţele Terestre şi forţele speciale de operaţiuni, precum şi sistemele noastre de apărare, care nu includ doar sistemele Pantsyr, ci şi sistemele S-300 şi S-400”, a declarat Şoigu.

Contract de peste 2 miliarde de dolari

Contractul cu Turcia pentru achiziția de către aceasta a unor sisteme rusești de apărare sol-aer S-400 depășește suma de două miliarde de dolari, a confirmat ,în 2017, compania de stat Rostec. Oficialități din domeniul militar și politicieni americani și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu intențiile Turciei, ca stat membru al NATO, de a achiziționa sisteme de apărare din Rusia, pe fondul altor semne privind o apropiere între Ankara și Moscova anul trecut. Sistemul S-400, incompatibil cu sistemele NATO, poate distruge ținte aeriene pe o distanță de până la 400 kilometri.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat în septembrie că țara sa a semnat acordul cu Federația Rusă și a făcut o primă plată. La momentul semnării contractului cu partea rusă nu a fost dezvăluită o sumă concretă, însă presa turcă avansa suma de 2,5 miliarde de dolari. Decizia Ankarei de a cumpăra sisteme de rachete S-400 este considerată în unele capitale occidentale drept un afront la adresa NATO, având în vedere tensiunile cu Moscova în legătură cu Ucraina și Siria. Acordul turco-rus provoacă îngrijorări pentru că armele nu pot fi integrate în sistemul de apărare al Alianței. (M.A.B.)

Share our work
NATO încurajează Macedonia în relația cu Atena – Mai rămâne problema minorității albaneze

NATO încurajează Macedonia în relația cu Atena – Mai rămâne problema minorității albaneze

Balcanii, bantuiti de himerele conflictelor interetnice

Balcanii, bantuiti de himerele conflictelor interetnice

La scurt timp după ce Kremlinul a arătat că are tot interesul să dinamiteze negocierile dintre Skopje și Atena, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat Macedonia să-şi reglementeze diferendul cu Grecia. Conflictul privind numele official al fostului stat iugoslav opune cele două ţări de peste 25 de ani şi nu i-a permis până acum aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. Dar, pe lângă problemele cu Grecia, Skopje se mai confruntă și cu cea a minorității albaneze.

„Consider încurajatoare recentele progrese şi vă cer să profitaţi de această şansă de a merge înainte”, le-a pus Jens Stoltenberg deputaţilor din parlamentul de la Skopje, în cadrul vizitei de două zile pe care o efectuează în ţara balcanică. „Uşa NATO este deschisă pentru noi membri”, a adăugat el.

Așa cum, recent, relata agenția de știri Karadeniz Press, ministrul rus de Externe consideră că reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO. Serghei Lavrov a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a Alianței. Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.

Disputa cu Grecia

Macedonia, fostă republică iugoslavă independentă din 1991, este candidată la NATO din 2008, dar nu poate trece de veto-ul Greciei, stat membru al Alianţei, şi întâmpină aceeaşi problemă şi pe drumul său către Uniunea Europeană. Motivul este că Atena nu este de acord ca micul stat să poarte numele Macedonia, pe care îl consideră ca aparţinând exclusiv uneia dintre provinciile sale nordice, dar, mai mult, se teme ca această denumire să nu ascundă ambiţia unor revendicări teritoriale legate de o regiune a sa unde se află, între altele, porturile Salonic şi Kavala. Cele două ţări îşi dispută de asemenea patrimoniul istoric al regiunii, îndeosebi pe Alexandru cel Mare şi tatăl acestuia, Filip al II-lea al Macedoniei.

Totuşi, după ani de tensiuni, plecarea de la putere a dreptei naţionaliste şi instalarea, la Skopje, a unei coaliţii conduse de social-democraţii lui Zoran Zaev au determinat anul trecut o apropiere a relaţiilor dintre cele două ţări, care şi-au reluat dialogul. Miercuri, emisarul ONU care se ocupă de acest diferend, Matthew Nimetz, s-a declarat „foarte optimist” în legătură cu mersul lucrurilor, după discuţii la New York cu reprezentanţi ai tuturor părţilor. Numele oficial al statului din Balcani aşa cum este înscris în rândurile Naţiunilor Unite rămâne Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM).

Problema minorității albaneze

Minoritatea albaneză constituie aproape un sfert din populaţia de 2,1 milioane a Macedoniei. Albanezii sunt majoritari local în nord-vestul ţării. Naţionaliştii macedoneni se tem de posibilitatea creării unor diviziuni pe criterii etnice.

Preşedintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, a refuzat miercuri să promulge o lege adoptată de Parlament, prin care albaneza ar fi devenit a doua limbă oficială a ţării, informează agențiile de presă internaționale, prluate de Agerpres. Şeful statului a blocat astfel, temporar, o parte a acordului pe care se bazează coaliţia premierului Zoran Zaev. „Legea introduce un paralelism costisitor la toate nivelurile administraţiei, ducând la blocarea şi disfuncţionalitatea lor completă”, a declarat preşedintele.

Partidul social democrat al lui Zaev şi reprezentanţii etnicilor albanezi au format o alianţă care a răsturnat de la putere partidul naţionalist VMRO al lui Ivanov, după 11 ani. Statutul limbii albaneze a fost o promisiune importantă din partea premierului, în schimbul sprijinului indispensabil din partea parlamentarilor albanezi. Dacă Parlamentul aprobă din nou legea, preşedintele este obligat să o promulge, permiţând astfel etnicilor albanezi să îşi folosească limba maternă în toate instituţiile de stat.

Anul trecut, o instanţă din Macedonia a condamnat la închisoare 33 de etnici albanezi pentru implicarea în atacuri armate comise în anul 2015, soldate cu moartea a 22 de persoane. Şapte dintre condamnaţi au primit detenţie pe viaţă.

Cei 33 de etnici albanezi fac parte dintr-un grup care pe 9 mai 2015 a fost implicat în schimburi de focuri cu poliţia, în oraşul macedonean Kumanovo. Opt agenţi de poliţie s-au numărat printre cele 22 de persoane decedate în aceste incidente armate. Alte zeci de persoane au fost rănite. Toţi condamnaţii sunt etnici albanezi din Macedonia sau Kosovo. (M.A.B.)

Share our work
Armata Română, mai aproape de dotarea cu blindate AGILIS 8X8

Armata Română, mai aproape de dotarea cu blindate AGILIS 8X8

AGILIS, dorit de armata romana

AGILIS, dorit de armata romana

Consiliul Concurenţei a autorizat operaţiunea prin care Romarm şi Rheinmetall Landsysteme înfiinţează compania Romanian Military Vehicle Systems, care va fabrica transportorul blindat 8×8 ”AGILIS”. Recent, Karadeniz Press a relatat despre planurile Rheinmetall si despre proiectul AGILIS ce va presupune circa 400 de transportoare blindate amfibii pentru MApN, dezvoltate si construite la Moreni, primul urmand a iesi pe poarta uzinei in 2020. Pe langa achizitia de transportoare Piranha V, statul roman este implicat intr-un parteneriat cu germanii de la Rheinmetall care urmeaza sa dezvolte si sa construiasca la Uzina de la Moreni un nou model de transportor blindat ambfibiu denumit Agilis 8X8. Proiectul va fi dezvoltat prin firma mixta romano-germana – Romanian Military Vehicle Systems din care statul roman deține 50%.

AGILIS carpatin

Fiecare acţionar urmează să deţină 50% din capitalul social al companiei nou înfiinţate, obiectivul acesteia constând în dezvoltarea, fabricarea şi dotarea armatei române cu transportorul blindat pentru trupe 8×8 ”AGILIS”. Autoritatea de Concurenţă aprobase anterior cererea celor două companii de derogare de la prevederile Legii Concurenţei, mai exact a permis înfiinţarea noii companii înainte de decizia Consiliului, având în vedere că riscul de a fi afectată concurenţa este redus. Conform Legii Concurenţei, o concentrare economică nu poate fi pusă în aplicare înainte de a fi declarată compatibilă cu un mediu concurenţial normal, printr-o decizie adoptată de Consiliul Concurenţei. În cazuri excepţionale, Autoritatea de Concurenţă poate emite, la cerere, o decizie de derogare de la această interdicţie, dacă solicitarea este motivată.

Romarm este implicată în această operaţiune prin intermediul filialei Uzina Automecanică Moreni (UAM). Aceasta are ca obiect principal de activitate fabricarea vehiculelor militare de luptă, însă în ultimii ani a desfăşurat exclusiv activităţi de prestări servicii de mentenanţă şi livrare de piese de schimb către Ministerul Apărării Naţionale, precum şi o serie de servicii de producţie industrială civilă, respectiv structuri metalice sudate.

Rheinmetall Landsysteme GmbH este o societate germană specializată în producţia de vehicule blindate şi servicii conexe, precum asistenţă logistică, furnizare piese de schimb, mentenanţă. Această companie face parte din Grupul Rheinmetall, un grup de tehnologie integrată activ în industria automotive, cea electronică şi cea a apărării.

Actul constitutiv, semnat în iunie 2017

În 14 iunie 2017, Uzina Automecanică Moreni și furnizorul german de tehnologie militară Rheinmetall au semnat actul constitutiv al societății mixte Romanian Military Vehicle Systems. Ceremonia s-a desfășurat sub egida Ministerului Economie. În principal, RMVS va fabrica, vinde și asigura mentenanța transportorului blindat de trupe 8×8 (TBT 8×8), produs realizat în comun de join-venture-ul româno-german. Romanian Military Vehicle Systems este o societate mixtă româno-germană, cu cote egale de capital social. Potrivit actului constitutiv, orice modificări ale capitalului se vor face doar cu menținerea cotelor de 50%-50% ale acționarilor. În primii 5 ani de la constituirea RMVS, niciunul dintre cei doi acționari nu poate transfera acțiuni către o terță parte, fără acordul expres al celuilalt acționar.

‘Uzina Automecanică Moreni și Rheinmetall au împreună mai mult de 150 ani de experiență în fabricarea și dezvoltarea de vehicule militare blindate. Putem promite că împreună vom dezvolta un nou vehicul de acest tip, cel mai avansat din această categorie. Din perspectiva noastră e timpul potrivit să facem acest lucru în România, atât pentru piața locală cât și pentru cea externă’, declara Thorsten Heinzen, director executiv Rheinmetall Defence (Eastern Markets).

Rheinmetall AG este un holding integrat, înființat în 1889, cu sediul în Düsseldorf-Germania. Grupul listat public este lider de piață în domeniile mobilității ecologice și tehnologiei de securitate. În 2016, cei 23.000 de angajați ai holdingului au generat vânzări anuale de peste 5,6 mld.euro. Rheinmetall AG are două divizii: Rheinmetall Defense și Rheinmetall Automotive. Sectorul de apărare al grupului, Rheinmetall Defense este cel mai important furnizor de tehnologie militară din Europa.

Uzina Automecanică Moreni, fondată în 1968, este singura fabrică din România care produce transportoare blindate pe roți. UAM a realizat în 40 de ani peste 15 000 de produse, majoritatea pentru export. Produsele UAM au fost utilizate în numeroase misiuni de securitate, stabilitate sau de menținere a păcii, în diferite teatre de operațiuni. Din 2001, fabrica este o filială a Companiei Naționale ROMARM.

Date tehnice AGILIS 8X8

Viitorul vehicul TBT 8×8 este un transportor blindat amfibiu de trupe cu mobilitate superioară, ce va fi pus la dispoziția armatei române și a altor clienți interesați. Acordul UAM – Rheinmetall de fabricare a TBT 8×8 presupune transfer de know-how și dezvoltarea de tehnologie, în comun. În discuțiile anterioare semnării actului constitutiv partea germană a asigurat Ministerul Economiei că firmele românești vor participa, în mare măsură, la integrarea finală a acestui produs.

Lungime: 8.02 m

Latime (fara oglinzi exterioare): 2.99 m

Inaltime (normala APC): 2.5 m

Garda la sol: 0.43 m

Motor: 612 PS Liebherr R6

Carburant: Diesel, F34/63/JP-8

Cutie viteze: ZF automata

Viteza: 100+ km/h

Raza actiune: 800+ km

Panta transversala max: 60 %

Panta longitudinala max: 30 %

Viraj (Radius): 9,5 m

Protectie mine, capcane mine (IEDs) si arme de foc de calibru mic

Sistem modular extensibil de protectie

Suspensie independenta

Armament calibru mijlociu:

Statie de arma: standard tehnica actuala 30 mm  / Pana la 150 lovituri

Mitraliera coaxiala 7.62 mm  /  Lovituri 400 coaxiale

Optica separata pentru comandant

Echipaj: sofer + comandant + tragator + 7 luptatori

(M.A.B.)

Share our work
Atac la NATO: Rusia își bagă coada între Grecia și FYROM

Atac la NATO: Rusia își bagă coada între Grecia și FYROM

Macedonia, pregatita de un compromis istoric pentru a deveni membru UE și NATO

Macedonia, pregatita de un compromis istoric pentru a deveni membru UE și NATO

Rusia consideră evoluția negocierilor dintre Grecia și FYROM (Fosta Republică Yugoslavă a Mecedoniei) drept o nouă etapă în strategia SUA de atragere a fostei republici iugoslave în NATO. Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de mass-media internațională, susține că Grecia nu ar trebui să facă concesii. Intervențiile diplomației ruse vin la câteva luni de la un scandal diplomatic major privind implicarea rusă în blocarea aderării Muntenegrului la NATO și UE.

Stare de semi-inerție

Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate.

Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.

Kremlinul promite să accepte noul nume

„Rusia va accepta numele pe care Skopje şi Atena îl vor conveni şi care va fi inclus în Constituţia Republicii Macedonia”, a mai precizat şeful diplomaţiei de la Moscova la o conferinţă de presă anuală.

Republica Macedonia şi-a declarat independenţa în anul 1991 şi a reuşit să evite violenţele ce au urmat dizolvării Iugoslavei. Atena a blocat încercările fostei republici iugoslave de a adera la NATO şi candidatura acesteia la UE, deoarece consideră că numele Macedonia implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei. Ca o măsură temporară, Atena a acceptat ca ţara vecină să poarte numele de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”.

Premierul grec face apel la Biserică

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a făcut apel la biserica ortodoxă din ţara sa să dea dovadă de reţinere în privinţa numelui Macedoniei, care face obiectul unor negocieri între Atena şi Skopje, transmite Agerpres. „Sper că veţi contribui (…) astfel încât Grecia (…) să facă faţă cu succes acestei probleme (…) fără a recădea în greşelile trecutului”, i-a scris Tsipras întâistătătorului bisericii ortodoxe elene, arhiepiscopul Ieronymos.

Cu o zi în urmă, biserica greacă s-a opus oricărui compromis privind numele de Macedonia, acelaşi cu al unei provincii din nordul Greciei. Statul vecin a fost primit în ONU sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Atena şi Skopje sunt prinse într-o dispută diplomatică în legătură cu denumirea pe care trebuie s-o poarte Macedonia de la destrămarea fostei Iugoslavii în 1991.

Patrimoniul istoric și conflictul diplomatic

Atena revendică denumirea de Macedonia, care face parte din patrimoniul său istoric şi cultural, pentru provincia din nord-estul Greciei. Grecii acuză guvernul de la Skopje de uzurpare atât a denumirii, cât şi a istoriei, de la alegerea simbolului elenic Steaua de Vergina pentru drapelul său până la celebrarea lui Alexandru cel Mare.

Cei peste 20 de ani de convorbiri sub auspiciile ONU nu au dus la nici un rezultat şi relaţiile dintre două ţări s-au prăbuşit în timpul celor 11 ani de guvernare a partidului naţionalist VMRO şi a liderului acestuia, Nikola Gruevski. Situaţia s-a ameliorat de când Zaev şi social-democraţii săi au preluat puterea vara trecută la Skopje. Zaev pare hotărât să depăşească opoziţia greacă faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi, eventual, la Uniunea Europeană.

Atena a recurs deja la dreptul său de veto împotriva unei invitaţiei către Skopje în 2008, dar s-ar putea ca ea să revină la masa discuţiilor pentru summitul din iunie. Aceasta este probabil posibil dacă Skopje este de acord cu schimbarea denumirii ţării din ”Republica Macedonia” într-o variantă acceptabilă pentru Atena, precum ”Macedonia de Nord” sau ”Macedonia Superioară”.(Marian Alexandru Bâscă)

Share our work