de Isac Mihai | mart. 23, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Minoritați, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Eternul conflict NATO-Federația Rusă amenință stabilitatea Balcanilor
Rusia a avertizat Macedonia cu privire la consecințele negative pe care le-ar avea aderarea la NATO, în special asupra securității regionale și relațiilor bilaterale, se spune în comunicatul Ministerului rus de Externe după întâlnirea adjunctului ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko, cu ambasadorul Macedoniei la Moscova, Goce Karajanov, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Părțile împărtășesc aceeași poziție privind situația din regiunea balcanică. Partea rusă subliniază că intenția aderării Macedoniei la NATO ar putea avea efecte negative asupra securității regionale și a relațiilor bilaterale” se menționează în comunicat și se adaugă că ambele părți au confirmat intenția de a coopera în domenii de interes reciproc și de a reactiva Comisia interguvernamentală ruso-macedoneană pentru comerț, economie, știință și colaborare tehnică, mai arată comunicatul MAE de la Moscova.
Dughin, desantat la Skopje
Declarațiile părții ruse vin pe fondul recentelor dezvăluiri ale serviciilor secrete macedonene cu privire la acțiunile Federației Ruse de blocare a aderării Macedoniei la NATO și UE prin influențarea mediilor politice și ong din fosta republică iugoslavă. Vizita lui Alexandr Dughin la Skopje, de la începutul lunii martie 2018, a fost interpretată ca o acțiune agresivă de majoritatea politicienilor pro-europeni din statul balcanic.
Anterior și Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de mass-media internațională, declara că Rusia consideră evoluția negocierilor dintre Grecia și FYROM (Fosta Republică Yugoslavă a Mecedoniei) drept o nouă etapă în strategia SUA de atragere a fostei republici iugoslave în NATO. El mai declara că Grecia nu ar trebui să facă concesii. Intervențiile diplomației ruse vin la câteva luni de la un scandal diplomatic major privind implicarea rusă în blocarea aderării Muntenegrului la NATO și UE prin lansarea unor acțiuni paramilitare.
Vizita lui Aleksandr Dughin în Balcani a stârnit îngrijorare în cancelariile NATO
Stare de semi-inerție
Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate.
Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.
Kremlinul promite să accepte noul nume
„Rusia va accepta numele pe care Skopje şi Atena îl vor conveni şi care va fi inclus în Constituţia Republicii Macedonia”, a mai precizat şeful diplomaţiei de la Moscova la o conferinţă de presă anuală.
Republica Macedonia şi-a declarat independenţa în anul 1991 şi a reuşit să evite violenţele ce au urmat dizolvării Iugoslavei. Atena a blocat încercările fostei republici iugoslave de a adera la NATO şi candidatura acesteia la UE, deoarece consideră că numele Macedonia implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei. Ca o măsură temporară, Atena a acceptat ca ţara vecină să poarte numele de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”.
Premierul grec face apel la Biserică
Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a făcut apel la biserica ortodoxă din ţara sa să dea dovadă de reţinere în privinţa numelui Macedoniei, care face obiectul unor negocieri între Atena şi Skopje, transmite Agerpres. „Sper că veţi contribui (…) astfel încât Grecia (…) să facă faţă cu succes acestei probleme (…) fără a recădea în greşelile trecutului”, i-a scris Tsipras întâistătătorului bisericii ortodoxe elene, arhiepiscopul Ieronymos.
Cu o zi în urmă, biserica greacă s-a opus oricărui compromis privind numele de Macedonia, acelaşi cu al unei provincii din nordul Greciei. Statul vecin a fost primit în ONU sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Atena şi Skopje sunt prinse într-o dispută diplomatică în legătură cu denumirea pe care trebuie s-o poarte Macedonia de la destrămarea fostei Iugoslavii în 1991.
Macedonia, pregatita de un compromis istoric pentru a deveni membru UE și NATO
Patrimoniul istoric și conflictul diplomatic
Atena revendică denumirea de Macedonia, care face parte din patrimoniul său istoric şi cultural, pentru provincia din nord-estul Greciei. Grecii acuză guvernul de la Skopje de uzurpare atât a denumirii, cât şi a istoriei, de la alegerea simbolului elenic Steaua de Vergina pentru drapelul său până la celebrarea lui Alexandru cel Mare.
Cei peste 20 de ani de convorbiri sub auspiciile ONU nu au dus la nici un rezultat şi relaţiile dintre două ţări s-au prăbuşit în timpul celor 11 ani de guvernare a partidului naţionalist VMRO şi a liderului acestuia, Nikola Gruevski. Situaţia s-a ameliorat de când Zaev şi social-democraţii săi au preluat puterea vara trecută la Skopje. Zaev pare hotărât să depăşească opoziţia greacă faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi, eventual, la Uniunea Europeană.
Atena a recurs deja la dreptul său de veto împotriva unei invitaţiei către Skopje în 2008, dar s-ar putea ca ea să revină la masa discuţiilor pentru summitul din iunie. Aceasta este probabil posibil dacă Skopje este de acord cu schimbarea denumirii ţării din ”Republica Macedonia” într-o variantă acceptabilă pentru Atena, precum ”Macedonia de Nord” sau ”Macedonia Superioară. (M.B.)
de Razvan Iorga | mart. 20, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE
Republica Moldova va trece la o armată de profesioniști, începând din această toamnă, pe modelul armatelor moderne din majoritatea țărilor europene. Anunțul a fost făcut astăzi de către liderul partidului de guvernământ, Vlad Plahotniuc. Armata este un domeniu subfinanțat în Republica Moldova, Ministerul Apărării din Republica Moldova având alocat un procent de doar 0,4% din PIB.
Pe de cealaltă parte, din decembrie 2016 și până în octombrie 2017, militarii armatei Republicii Moldova nu au avut permisiunea președintelui prorus Igor Dodon de a participa la exerciții militare de antrenament cu statele partenere din Europa, fapt ce a contribuit la stagnarea și chiar degradarea capacităților operative ale Armatei.
Lucrurile au revenit pe un fagaș al normalității, după instalarea la finele lunii octombrie, a noului ministru al Apărării, Eugen Sturza, care împreună cu guvernul de la Chișinău au redeschis opțiunea acestora de a participa alături de militari din Europa la manevre și exerciții de antrenament.
Dodon a încercat să mascheze decizia sa de oprirea în cazărmi a militarilor prin invocarea „neutralității” R. Moldova, fapt ce nu a făcut decât să lase descoperit acest domeniu extrem de important. Practic, vulnerabilitatea R. Moldova a scăzut foarte mult pe dimensiunea de securitate, atrându-i lui Dodon acuzații de premeditate și chiar de sabotare a Armatei naționale.
În paralel, pe cealaltă parte a Nistrului, numai în 2017, au avut loc circa 200 de aplicații militare cu participarea Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) și a militarilor transnistreni loiali regimului separatist de la Tiraspol, potrivit unor estimări făcute de expertul în domeniul securității, Rosian Vasiloi, în cadrul unui interviu oferit pentru portalului internațional Balkan Insight.
Rusia nu și-a ascuns niciodată intențiile militare față de regiunea separatistă transnistreană, iar relația militară dificilă dintre Moscova și Chișinău s-a accentuat pe parcursul anului 2017 până în prezent.
Aceasta a mers concomitent cu clincurile dintre cele două capitale, începând cu dezvăluirea cazului de spionaj al Rusiei împotriva Moldovei prin recrutarea de către serviciile secrete ale armatei ruse GRU a deputatului PD Iurie Bolboceanu, condamnat ulterior la 12 ani de închisoare pentru „trădare de patrie”.
Imediat după dezvăluire, cinci diplomați ruși au fost expulzați din Moldova, Moscova întorcând măsura prin expulzarea a cinci diplomați moldoveni.
Reforma promisă
De la instalarea sa în funcție, actualul ministru al Apărării de la Chișinău, Eugen Sturza, a promis că va începe o reformă a Armatei R. Moldova, inclusiv prin achiziționarea de mijloace de luptă moderne.
„Odată cu preluarea mandatului îmi doresc ca Republica Moldova să se transforme dintr-un consumator de securitate în furnizor. Este foarte important ca Armata Națională să nu fie implicată în jocuri politice, pentru că există riscul să o slăbim și mai mult”, spunea Sturza la preluarea mandatului.
Încă de la începutul mandatului, Eugen Sturza s-a arătat în favoarea participării militarilor moldoveni la misiunile internaționale pentru arată partenerilor internaționali că R. Moldova poate exporta securitate în regiune.
De asemenea, Sturza a afirmat că se vor face eforturi pentru ca de anul viitor să se facă achiziții pentru înzestrarea Armatei.
„În premieră pentru Republica Moldova și pentru Armata Națională, de la independență încoace, anul viitor vom avea și achiziții de tehnică, nu doar donațiile pe care le primim de la partenerii noștri străini. Vom avea achiziții de tehnică foarte necesară Armatei Naționale. Sper și sunt sigur că acest proces va fi continuat și în anii viitori. Deja am stabilit contactele cu partenerii să ne ajute în acest proces de achiziții, va fi o achiziție transparentă, dar veți vedea în 2018 aceste progrese”, a conchis ministrul.
La finalul lunii trecute, Sturza scria pe pagina sa de Facebook că, în ciuda opoziției clare arătate de Dodon, el este decis să spargă această situație de menținere deliberată a Armatei R. Moldova într-o stare permanentă de degradare.
„Încă sper ca domnul președinte Dodon nu dorește ca în Moldova sa se întâmple ce s-a întâmplat în trecut în Ucraina, unde armata era ținută intenționat la un nivel precar de înzestrare. Și sper că domnul Președinte nu va insista ca Republica Moldova sa aibă o armată slabă, una de formă.
Dacă subiectul va fi menținut pe agenda Consiliului Suprem de Securitate (CSS), voi avea o poziție fermă, prin care voi susține înzestrarea și modernizarea Armatei Naționale, reformarea, profesionalizarea și eficientizarea ei”, scria Sturza.
Batalion mixt
La începutul lunii februarie, după o vizită la Chișinău a ministrului Apărării român, Mihai Fifor, România și R. Moldova au convenit formarea unui batalion mixt între cele două țări și reluarea exercițiilor militare comune, potrivit Balkan Insight.
„Am convenit astăzi la nivel de experți și să identificăm zona în care poate fi plasat acest batalion mixt”, a declarat ministrul român al apărării, Mihai Fifor, într-o conferință de presă comună la Chișinău.
Scopul reluării acestor exerciții este de a aduce armata R. Moldova la standardele de pregătire și profesionalism ale NATO. Discuțille dintre cei doi au mai vizat au vizat și acordarea de asistență pentru procesul continuu de reformă și modernizare a armatei moldovenești.
Ideea acestui batalion comun nu este tocmai una nouă. În martie 2010, miniștrii Apărării de la acea vreme din cele două țări, Gabriel Oprea și Vitalie Marinuță au discutat această posibilitate la București, după cum a relatat Karadeniz Press.
Profesionalizare și standarde mai ridicate
Revenind în actualitate, liderul PD, Vlad Plahotniuc, a declarat marți într-un briefing the presă că Armata Republicii Moldova se va reforma și va trece la statutul de armată profesionistă. El a precizat că PD a cerut un studiu amplu la acest subiect din partea guvernului și un plan de acțiuni pentru eliminarea serviciului militar obligatoriu și transformarea armatei R. Moldova într-una profesionistă.
„Am luat decizia ca în R. Moldova de a se renunța la serviciul militar obligatoriu. Acest lucru se va realiza etapizat. În aproximativ doi ani, numărul tinerilor care vor fi recrutați pentru armată va scădea până se va ajunge la eliminarea completă a serviciului militar obligatoriu.
El a declarat că reforma ar urma să înceapă în toamna acestui an și că se va întinde pe parcursul a doi ani de zile.
„Ministerul Apărării, în curând, va da startul oficial al acestui proces. Printre primele reduceri de înrolări vor fi acelea care se vor face imediat, în toamna anului 2018, urmând va în locul recrutilor sa fie angajati militari profesionisti, pe baza de contract, care vor fi echipați după toate standardele moderne europene”, a declarat Plahotniuc.
Plahotniuc a mai spus că, în paralel, guvernul va rezolva toate probleme legate de logistică și salarizare.
Liderul PD a precizat acest lucru a fost determinat și de semnalele precum unii tinerii oferă mită pentru a evita satisfacerea serviciului militar, dar și de condițiile proaste pentru militari și familiile lor.
„Vrem sa creem o armata moderna, mult mai bine dotată tehnic și financiar cu soldați profesioniști. Mii de tineri și familiile lor vor fi scutiți de povara recrutărilor obligatorii care au avut loc până în prezent”, a conchis Plahotniuc.
Deși nu a fost precizat nimic în acest sens, această modernizare atunci în fapt implementarea unora dintre standardele NATO, care prevăd ca armata să fie în țările membre să fie una profesionistă pe bază de contract.
Dinamica regiunii s-a schimbat mult în ultimii ani, începând cu anexarea ilegală de către Rusia a peninsulei Crimeea. Acest fapt a condus inevitabil la acțiuni de militarizare intensivă a regiunii, odată cu izbucnirea conflictului armat din estul Ucrainei între forțele militare ucrainene și separatiștii proruși din Donbas, cei din urmă fiind sprijiniți masiv de forțele militare ale Rusiei.
În tot acest climat tensionat, Republica Moldova își ia măsuri de consolidare a măsurilor de securitate și de întărire a capacităților defensive în fața potențialelor pericole, cel mai apropiat fiind cel de ar putea veni de pe celălalt mal al Nistrului.
Corespondența de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | mart. 14, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Sistemele S-400, pregătite de livrare în 2020
Contractul de livrare a sistemelor de rachete S-400 către Turcia va demara la începutul anului 2020, a declarat pentru „Rossia 24” tv asistentul președintelui rus pentru cooperare militaro-tehnică, Vladimir Kojin, potrivit TASS, preluată de mass-media de la București. „Partea turcă și-a exprimat dorința de a accelera punerea în aplicare a acestuia (contract pentru furnizarea de S-400 – n.r..). Am găsit cea mai bună opțiune și vom accelera executarea contractului. Începerea cred că va avea loc undeva la începutul anului 2020“ , – a spus Kojin.
Axa Moscova-Ankara
„Dacă vorbim despre Turcia, suntem recunoscători poziției conducerii turcești, care s-a exprimat în mod repetat că interesele naționale sunt o prioritate“, – a spus consilierul prezidențial, vorbind despre presiunea NATO asupra Turciei. „Contractul este semnat, este pus în aplicare”, a adăugat el.
Reamintim că, în septembrie 2017, președintele turc a declarat că Ankara a semnat un acord cu Moscova cu privire la achiziționarea sistemelor S-400.
NATO a avertizat Turcia în legătură cu achiziționarea de sisteme S-400 rusești, menționând că în calitate de membră a Alianței trebuie să se pregătească pentru „consecințe”.
S-400 „Triumph” este un sistem antirachetă cu rază lungă de acțiune, adoptat de armata rusa în 2007. Acesta este destinat distrugerii de avioane, rachetelor de croazieră și balistice, inclusiv a celor de raza medie; poate fi utilizat și împotriva țintelor aflate la sol. (M.A.B.)
de Isac Mihai | mart. 13, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, candidat oficial pentru al doilea mandat prezidențial
Președintele Ucrainei Petro Poroșenko, a anunțat în timpul unei întâlniri cu bloggeri ucraineni că va candida pentru un al doilea mandat la alegerile prezidenţiale programate pentru luna martie 2019, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, relatează pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov.
În postarea personală bloggerul ucrainean a descris pe scurt problemele discutate în cadrul întâlnirii, adăugând, de asemenea, care sunt reformele din țară de care se mândrește Poroșenko. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
NATO, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev.
Printre contracandidații lui Poroșenko la alegerile din 2019 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici (liderul partidului pro-rus Za Jittia), Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..
Vise euroatlantice
Ucraina și-a exprimat intenția de a adera la NATO după ce un guvern prooccidental a fost constituit în februarie 2014, după revoltele din piața Maidan, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și declanșarea unui conflict în estul separatist. Înaintea acestor evenimente, doar 20% dintre ucraineni erau favorabili aderării țării lor la NATO.
Planuri similare sunt anunțate periodic de către președintele Poroșenko, inclusiv în 2015, la câteva luni de la obținerea primului mandat prezidențial, într-un interviu acordat postului de televiziune francez iTele. ‘Intenționez să desfășor un referendum pentru ca poporul să decidă’, a declarat liderul ucrainean, subliniind că aderarea Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o ‘chestiune fundamentală’ pentru țara sa. ‘Europa nu poate fi completă fără Ucraina’, a afirmat Poroșenko, adăugând că este conștient că țara sa are nevoie de o ‘reformă din interior pentru a se ralia standardelor europene’ declara în 2015 liderul de la Kiev.
Reamintim că autoritățile de la Kiev au semnat un acord de asociere cu UE, facilitând îndeosebi schimburile comerciale și obținând un regim de scutire de viză pentru majoritatea țărilor din UE, acesta intrând în vigoare de la 1 septembrie.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 13, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Principal, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Statele-NATO-vor-să-înființeze-un-Schengen-militar în Europa
Noua prioritate a NATO este crearea unei „zone militare Schengen” în Europa, mutare menită să accelereze desfăşurarea trupelor în apropierea graniţelor Rusiei, a declarat adjunctul ministrului rus al Apărării, generalul Alexander Fomin, citat de agenţia Tass, preluată de KARADENIZ PRESS. Declarațiile oficialului militar rus vin la câteva săptămâni după ce ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen anunța intenția NATO de a crea un sistem pentru a facilita deplasările de trupe în Europa, asemănător cu Schengen-ul, sistemul european de liberă circulaţie a persoanelor, din care fac parte majoritatea statelor membreu UE, cu excepția notabilă a României, Bulgariei și Marii Britanoo.
Prioritate absolută
„Noua prioritate a conducerii militare şi politice a NATO este îmbunătăţirea infrastructurii logistice şi de transport din interiorul Europei şi crearea aşa-numitei zone militare Schengen. Obiectivul NATO este de a accelera la maximum desfăşurarea trupelor către graniţele Rusiei. A fost pusă la punct logistica necesară pentru relocarea operaţională a unor trupe suplimentare, depăşind contingentul SUA staţionat în Europa de zece ori”, a spus Fomin într-un interviu pentru publicaţia Krasnaya Zvezda, citată de mass-media internațională. Potrivit adjunctului ministrului rus al Apărării, NATO depozitează în diferite părţi ale Europei armament, muniţie şi provizii alimentare, pentru o desfăşurare rapidă a unor forţe suplimentare.
Generalul Alexander Fomin susţine că opt centre de coordonare pentru desfăşurarea contingentelor militare NATO au fost înfiinţate în Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Letonia şi Estonia.
Planuri anunțate
În luna februarie 2018, miniştriii Apărării din cadrul NATO au discutat despre introducerea unui spaţiu Schengen militar în Europa, care ar permite mişcarea rapidă şi directă a trupelor.
„Vrem să introducem ceva asemănător cu un Schengen militar în Europa, care ar permite mişcarea rapidă şi directă (a trupelor – n.r.), fără mare birocraţie şi cu o viteză mai mare”, a spus von der Leyen. Germania s-a oferit să găzduiască centrul de comandă pentru acest sistem, a adăugat ea, precizând că ţara sa „nu doar că, geografic, este în inima Europei, dar are şi o mare experienţă logistică şi de sprijin”.
Capacitate extinsă
NATO îşi extinde capacitatea de reacţie la noile ameninţări de securitate, în special tensiunile cu Rusia şi tulburările din Siria şi Irak, unde Alianţa este implicată în campanii de îndepărtarea a jihadiştilor grupării extremiste Statul Islamic. NATO şi-a diminuat semnificativ structurile de comandă şi de forţe armate în ultimele decenii în urma reducerii tensiunilor după încheierea Războiului Rece.
Surse militare NATO, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, au mai precizat că în perioada următoare miniștrii Apărării din statele NATO urmează să discute despre cheltuielile militare ale ţărilor membre și să aprobe o nouă misiune în Irak, ceea ce face crucială o mai bună colaborare pentru transportul rapid al trupelor și tehnicii între statele membre.
În ultimele luni, Alianţa Nord-Atlantică şi-a suplimentat efectivele militare în Polonia şi în ţările baltice, cu scopul declarat de a preveni un conflict. Aproximativ 4.500 de trupe NATO sunt staţionate în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania.
Rusia şi-a manifestat în repetate rânduri îngrijorarea faţă de extinderea NATO către Est. În plus, Moscova denunță periodic instalarea elementelor antirachetă americane în România şi Polonia, susţinând că, deşi sunt prezentate ca fiind defensive, aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră interzise prin Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF).
Relaţiile dintre Rusia şi NATO au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 şi susţinerea de către Rusia a separatiştilor din estul Ucrainei.
PESCO, susținut de majoritatea statelor NATO din Europa
În urmă cu câteva luni, liderul ţărilor Uniunii Europene, cu excepţia Danemarcei, Maltei şi Marii Britanii, au fost de accord cu planul de Cooperare Structurală Permanentă (PESCO), un proiect al cărui scop este de a intensifica activităţile de cooperare militară. Acesta are obiectivul integrării comandamentelor, entităţilor din industria militară şi structurilor operaţionale a 25 de state membre ale Uniunii Europene.
Liderii europeni au subliniat că rolul acestui proiect este acela de a completa şi nu de a concura cu NATO. La rândul său, Katie Wheelbarger, un înalt oficial de la Pentagon care se ocupă de relaţia SUA cu NATO, a declarat că Washingtonul sprijină proiectul Pesco „atâta timp cât este complementar şi nu distrage atenţia de la activităţile şi cerinţele NATO”. „Mobilitatea militară dacă este implementată corect ar funcţiona atât pentru Europa, cât şi pentru NATO”, a declarat oficialul american, adăugând: „Dar dacă nu există transparenţă deplină, dacă nu ne asigurăm că cerinţele, fie că este vorba de infrastructură sau schimbări de legislaţie în şi între ţări, nu se bazează pe cerinţele NATO, atunci vorbim de scopuri opuse”. (M.I.)
