Kremlinul, chemat să păzească granița armeano-azeră

Kremlinul, chemat să păzească granița armeano-azeră

de | iul. 30, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Turcia

Rusia, chemată să apere granița armean

Rusia, chemată să apere granița armeană

Premierul armean Nicol Paşinian a anunţat că intenţionează să ceară desfăşurarea de ”grăniceri ruşi” de-a lungul frontierei cu Azerbaidjanul pentru a evita o escaladare după recentele confruntări. ”Dată fiind situaţia complicată, cred că are sens să se ia în considerare problema desfăşurării de grăniceri ruşi de-a lungul frontierei armeano-azere”, a declarat Paşinian.

Liderul armean consideră că prezenţa soldaților ruşi ”va permite efectuarea lucrările de demarcare şi delimitare a frontierei fără riscuri de confruntări militare”. ”Intenţionăm să discutăm această problemă cu colegii noştri ruşi”, a adăugat acesta.

Federația Rusă are deja desfășurat pe teritoriul Armeniei un contingent de peste 3000 de militari, principala bază militară rusă fiind în regiunea orașului Gyumri.

Misiune de monitorizare

Paşinian a propus desfăşurarea unei misiuni de monitorizare a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (ODKB) d-a lungul frontierei cu Azerbaidjanul. Aceasta este o alianţă militară în cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI) ce grupează Rusia, Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan.

În acest context, liderul armean a subliniat că Armenia va prelua la 16 septembrie preşedinţia rotativă a ODKB şi nu doreşte crearea unor ameninţări la adresa unor state membre ale acestei alianţe.

Declaraţia sa survine la o zi după noi confruntări între soldaţi azeri şi armeni, soldate cu moartea a trei armeni în apropierea localităţii de frontieră Sotk (estul Armeniei). Regiunea este importantă din punct de vedere economic datorită vastelor mine de aur. După victoria de anul trecut, trupele azere au preluat controlul asupra unei părți din complexul minier, situat pe teritoriul azer.

Declarația de la Șușa, semnată de Recep Tayyip Erdogan și omologul său azer Ilham Aliev

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan, aliat de nădejde al omologului său azer Ilham Aliev

Acuzații reciproce

Cele două ţări se acuză reciproc de iniţierea ostilităţilor în enclava Nagorno-Karabah în toamna anului trecut, cărora li s-a pus capăt printr-un armistiţiu negociat de Rusia.

Armenia şi Azerbaidjanul s-au înfruntat în toamna anului 2020 într-un conflict de şase săptămâni pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah, revendicată de ambele ţări. Ostilităţile din toamna trecută s-au soldat cu peste 6.500 de morţi.

După şase săptămâni de lupte, războiului i s-a pus capăt printr-un acord de încetare a focului, în virtutea căruia Armenia și regimul secesionist de la Stepanakert au înapoiat Azerbaidjanului părţi din teritoriul pe care îl controlase timp de decenii. O forţă de menţinere a păcii ruse de aproximativ 2.000 de soldaţi a fost desfăşurată în jurul Nagorno-Karabah.
În ultimele luni, tensiunile au crescut din nou de-a lungul frontierei, Erevanul acuzând Baku că încearcă să ocupe noi teritorii, ceea ce autorităţile azere au negat. Baku se bucură de sprijinul direct al Republicii Turcia.

Din luna mai, Armenia şi Azerbaidjanul poartă negocieri, sub egida Rusiei, pentru delimitarea şi demarcarea frontierei lor comune, moștenire a epocii sovietice. (K.P.)

Share our work
Nagorno-Karabagh, întâlnire pe axa Aliyev-Pashinyan la Davos

Nagorno-Karabagh, întâlnire pe axa Aliyev-Pashinyan la Davos

de | ian. 23, 2019 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE

Armenia, pregătită de reluarea negocierilor cu Baku

Armenia, pregătită de reluarea negocierilor cu Baku

Prim-ministrul armean desemnat Nikol Pashinyan și președintele azer Ilham Aliyev s-au întâlnit marți, la Davos, Elveția, și au avut o discuție „informală“ cu privire la conflictul din Nagorno-Karabagh, relatează mass-media de la Erevan, citând serviciul de presă al guvernului armean. Conform sursei citate, în cadrul întrevederii a a avut loc un “schimb de opinii” cu privire la stadiul actual al procesului de negocieri privind Karabagh-ul și cu privire la “discuțiile viitoare”. Într-o postare pe Facebook, liderul armean a declarat că întâlnirea, care a avut loc în marja Forumului Economic Mondial, a durat aproximativ 90 de minute.

Întâlnire cu repetiție

Serviciul de presă al lui Aliyev a emis o declarație aproape identică, citată de agenția de știri Trend, și preluară de mass-media internațională. Diplomați din diferite state au salutat reluatea întrevederilor dintre liderii de la Baku și Erevan, dar mențin o atitudine precaută față de reluarea oficială a negocierilor dintre cele două state privind statutul regiunii Nagorno-Karabagh și a relațiilor bilaterale dintre cele două state caucaziene.
Menționă că Aliyev și Pashinyan au discutat și în cadrul summit-ului fostelor republici sovietice care a avut loc în Tadjikistan în septembrie 2018. De atunci, încălcările de încetare a focului au scăzut semnificativ în jurul Karabagh-ului și de-a lungul graniței dintre Armenia și Azerbaidjan.

Un nou elan

Cei doi lideri s-au întâlnit din nou la un alt summit ex-sovietic, care a avut loc la începutul lunii decembrie în Rusia. Liderul azer Aliyev a spus ulterior că anul 2019 va cunoaște un “nou elan” în procesul de pace din Karabagh.
Potrivit agenției rusești de știri RIA Novosti, Aliyev a declarat, marți, la Davos că discuțiile sale anterioare cu Pashinyan au fost “utile”.
Tot în luna ianuarie 2019, ministrul armean al Afacerilor Externe Zohrab Mnatsakanyan s-a întâlnit, cu omologul său azer Elmar Mammadyarov, la Paris, ca parte a unei noi runde de discuții care vizează relansarea procesului de pace din Nagorno-Karabagh sub egida co-președinților Grupului de la Minsk al OSCE. Într-o declarație după întâlnire, ministerul de externe armean a spus că a avut un schimb de opinii productive și constructive, cu scopul de a „atinge cel mai înalt nivel de înțelegere și încredere reciprocă“. La discuții au participat copreședinții rus, Igor Popov, francez, Stefan Visconti și american, Andrew Shoffer însoțiți de Andrzej Kasprzyk, reprezentantul personal al Președintelui în exercițiu al OSCE.
Reuniunea, care a durat patru ore, a fost a patra de acest gen între miniștrii de externe ai celor două țări vecini și dușmani, care au reinterat cu acest prilej angajamentul lor de a pregăti pentru pace popoarele lor și au discutat aspecte legate de securitate și stabilitate în regiune. (N.G.)

Share our work