Armenia se leapădă de Putin

Armenia se leapădă de Putin

Premierul armean Nikol Paşinian a afirmat că ţara sa nu mai poate conta pe Rusia ca parteneră principală pentru apărare, deoarece Moscova nu şi-a onorat această responsabilitate de mai multe ori, relatează agențiile regionale de presă.

„Trebuie să înţelegem cu cine putem într-adevăr să păstrăm relaţii tehnico-militare şi de apărare”, a răspuns el unei întrebări a postului Radio Erevan despre reforma forţelor armate ale Armeniei. „Înainte, această problemă era simplă deoarece nu exista o astfel de îndoială şi nu era nicio dificultate în crearea unui concept. Înainte, 95-97% din relaţiile noastre de apărare erau cu Federaţia Rusă. Acum nu mai poate fi aşa din motive atât obiective, cât şi subiective”, a spus prim-ministrul.

Fosta republică sovietică Armenia, care are frontiere cu Georgia, Azerbaidjanul, Iranul şi Turcia, a contat multă vreme pe Rusia ca aliat de calibrul unei mari puteri. Paşinian a provocat însă iritare la Kremlin, punând la îndoială bazele alianţei bilaterale, observă Reuters.

Liderul armean a apreciat că trebuie luate în considerare eventuale legături de securitate ale Armeniei cu Statele Unite, Franţa, India şi Georgia. El a arătat că Rusia nu a ajutat Armenia când Azerbaidjanul a lansat o operaţiune militară fulger şi a redobândit controlul asupra enclavei separatiste Nagorno-Karabah, provocând astfel un exod al populaţiei majoritar armene.

Rusia susţine că Paşinian este vinovat de înfrângerea suferită de armeni în 2023, deoarece nu a reuşit să gestioneze rivalităţile complexe din sudul Caucazului.

Azerbaidjanul a acuzat Franţa de crearea premiselor unui nou război prin înarmarea Armeniei, ţară faţă de care şi-au arătat interesul şi Statele Unite, unde locuiește o importantă comunitate armeană.

Erevanul a anunțat recent că s-a alăturat în mod oficial Curţii Penale Internaţionale (CPI), au anunţat oficialii, o mişcare pe care aliatul tradiţional Moscova a denunţat-o ca fiind neprietenoasă.
Curtea cu sediul la Haga a emis în martie un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus, Vladimir Putin, în legătură cu războiul din Ucraina şi cu deportarea ilegală de copii în Rusia.
Erevanul este acum obligat să îl aresteze pe liderul rus dacă acesta pune piciorul pe teritoriul său.
 „Statutul de la Roma al CPI a intrat oficial în vigoare pentru Armenia la 1 februarie”, a declarat pentru AFP reprezentantul oficial al ţării pentru probleme juridice internaţionale, Yeghishe Kirakosyan.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Armenia a luat o „decizie greşită” atunci când parlamentul său a votat, în octombrie, ratificarea statutului de la Roma al CPI, iar ministerul rus de Externe a calificat acest demers drept un „pas neprietenos”.
 Armenia găzduieşte o bază militară rusă permanentă şi face parte din alianţa militară condusă de Moscova, Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care cuprinde mai multe foste republici sovietice.
Ţările occidentale au salutat ratificarea, care marchează extinderea jurisdicţiei curţii în ceea ce a fost mult timp considerat a fi curtea din spate a Rusiei.
„Lumea devine tot mai mică pentru autocratul de la Kremlin”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, referindu-se la Putin, după ce Armenia a ratificat statutul CPI în octombrie.
Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, a încercat să asigure Rusia că ţara sa se ocupă doar de ceea ce consideră a fi crime de război comise de vecinul său, Azerbaidjan, în conflictul lor de lungă durată, şi că nu vizează Moscova.
„Armenia a sperat că, prin aderarea la CPI, făcând un pas atât de sensibil pentru Rusia, ar putea primi garanţii de securitate din partea Occidentului”, a declarat pentru AFP analistul independent Vigen Hakobyan. „Dar se pare că şi-a tensionat legăturile cu Rusia fără a primi garanţii reale de securitate din partea Occidentului”.
Armenia a semnat statutul de la Roma în 1999, dar nu l-a ratificat, invocând contradicţii cu constituţia ţării.
Curtea Constituţională a declarat în martie că aceste obstacole au fost eliminate după adoptarea de către Armenia a unei noi constituţii în 2015.
În noiembrie 2023, Erevanul a depus în mod oficial instrumentul de ratificare a statutului de la Roma.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat că Armenia trebuie să înţeleagă că aprofundarea cooperării cu NATO îi afectează suveranitatea, într-un interviu publicat recent de agenţia oficială rusă TASS, preluată de EFE, transmite Agerpres.

„Am încredere că la Erevan sunt conştienţi că aprofundarea interacţiunii cu Alianţa (Atlantică) duce la pierderea suveranităţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale”, a avertizat şeful diplomaţiei ruse.

El a amintit că în acest an Armenia a participat la zeci de activităţi ale NATO, a continuat să îşi modernizeze forţele armate conform standardelor Alianţei şi armata sa se pregăteşte în mai multe ţări din blocul nord-atlantic.

„Acest lucru nu poate să nu ne îngrijoreze. Le-am spus în repetate rânduri colegilor armeni că adevăratul obiectiv al NATO este să-şi consolideze poziţiile în regiune şi să creeze condiţii pentru manipulare conform formulei ‘dezbină şi stăpâneşte’”, a adăugat Lavrov.

Ministrul rus a subliniat că Armenia se confruntă în prezent cu o serie întreagă de provocări pe care nu le va putea rezolva cu ajutorul Occidentului.

„Spre deosebire de Rusia, Statele Unite şi Uniunea Europeană nu caută să aducă pacea în republică (Armenia) sau în Caucazul de Sud în general”, a susţinut el. Potrivit lui Lavrov, obiectivul Occidentului este „de a crea un nou focar de tensiune după cele din Balcani, Orientul Mijlociu şi Ucraina”.

Ministrul de externe rus a subliniat că Moscova consideră „dăunătoare” raţionamentele din Armenia cu privire la oportunitatea menţinerii celei de-a 102-a baze militare ruse pe teritoriul republicii.

„Acordul privind amplasarea sa acolo a fost semnat la 16 martie 1995 şi a avut la bază în principal interesele naţionale şi obiectivul comun al statelor noastre de a consolida stabilitatea în Caucazul de Sud”, a amintit el.

Militarii ruşi – a subliniat Lavrov – „sunt un element cheie pentru garantarea păcii în această regiune”.

Lavrov a exprimat convingerea Moscovei că „dificultăţile” din relaţiile ruso-armene sunt „de natură tranzitorie” şi că „vor fi depăşite dacă există voinţă politică”.

La rândul său, liderul azer Ilham Aliev a afirmat anterior că au fost „create condiţiile” pentru semnarea unui tratat de pace cu Armenia, vecin şi mare adversar, asigurând că nu doreşte un „nou război”.

„Cel mai important lucru astăzi este că au fost create condiţii reale pentru semnarea unui tratat de pace”, a declarat el într-un interviu televizat.

„De aceea, trebuie să lucrăm activ asupra textului”, a adăugat liderul azer.

Observatorii rămân, însă, precauţi cu privire la progresul discuţiilor, deoarece există multe dezacorduri între cele două ţări din Caucaz.

Azerbaidjanul şi Armenia au purtat două războaie, în anii 1990 şi în 2020, legate de enclava Nagorno-Karabakh, recucerită în cele din urmă în septembrie de forţele de la Baku.

În decembrie, cele două ţări au efectuat un schimb de prizonieri văzut ca un progres diplomatic şi care a reînviat speranţele de pace. Dar tensiunile rămân mari şi incidente armate au loc în mod regulat la frontieră.

Cu toate acestea, Ilham Aliev a declarat că este „sigur că nu va fi un nou război” cu Armenia. „Voi face tot ce îmi stă în putere pentru a preveni acest lucru. Destule, destule războaie”, a adăugat el.

El a acuzat Franţa, cu care relaţiile se înrăutăţesc, că se află „la originea deteriorării situaţiei din Caucaz”.

Preşedintele azer, care critică Parisul pentru sprijinul acordat Erevanului, a afirmat încă o dată că Franţa „pregăteşte (Armenia) pentru un nou război” furnizându-i arme.

Ministerul azer de Externe a cerut anterior Franţei să oprească orice „ingerinţă” în afacerile sale interne, după arestarea unui francez acuzat de spionaj de către Baku, care a fost denunţat de Paris ca fiind „arbitrar”.

Share our work
Baku escaladează războiul spionilor împotriva Franței

Baku escaladează războiul spionilor împotriva Franței

Un cetăţean francez, acuzat de spionaj, a fost arestat recent în Azerbaidjan, a declarat ambasadoarea Azerbaidjanului la Paris, Leyla Abdullayeva, în contextul unor tensiuni diplomatice între cele două ţări. Canale de telegram azere menționează că autoritățile de la Baku intenționează să efectueze noi arestări, acuzând serviciile de spionaj de la Paris de implicare în viața politică internă azeră și susținerea separatismului armean din regiunea Nagorno-Karabah.

”Suspectat de faptul că a comis acte de spionaj, Martin Ryan (…) a fost arestat la 4 decembrie”, a menționat ambasadoarea Leyla Abdullayeva, considerată o apropiată a familiei prezidențiale de la Baku.

”Mai târziu, justiţia a ordonat detenţia sa pe o perioadă de patru luni”, a anunţat ea, subliniind că ”încă de la arestarea sa, Ambasada Franţei la Baku a fost informată printr-o notă verbală”.

Informaţia a fost divulgată presei online în urmă cu câteva zile, în Azerbaidjan, însă fără să fie confirmată în mod oficial până în prezent.

”Am vorbit cu el de patru ori, de fiecare dată două minute. Spune că este tratat bine şi că se înţelege bine cu avocatul său”, a declarat AFP tatăl său, Richard Ryan.

Tensiunile diplomatice au crescut foarte mult între Paris şi Baku, iar la sfârşitul lunii decembrie 2023 s-a ajuns la expulzarea reciprocă a câte doi diplomaţi, în contextul în care Baku reproşează Parisului faptul că susţine Armenia rivală.

Franţa a declarat ”persona non gratae” doi diplomaţi azeri, ca ”măsură de reciprocitate”, după ce Azerbaidjanul a decis cu o zi mai înainte să expulzeze doi diplomaţi francezi.

Din cauza susţinerii Armeniei în războiul cu Azerbaidjanul, Franţa a fost criticată aprig de către preşedintele azer Ilham Aliev.

Parisul a acuzat la rândul său, în noiembrie, actori din Azerbaidjan de faptul că au desfăşurat o campanie de manipulare de informaţii cu scopul de a aduce atingere reputaţiei Franţei în capacitatea sa de a găzdui Jocurile Olimpice (JO) din 2024.

Potrivit tatălui său, Martin Ryan denunţă o legătură între dosarul său şi aceste tensiuni diplomatice.

”O dată, el mi-a spus că «au vrut să mă folosească drept spion»”, declară Richard Ryan.

Fiul său ”se referea la cei doi diplomaţi expulzaţi, apreciind că obţin o voctorie cu asta”.

În ultimele luni, Baku a acuzat Parisul că „destabilizează” Caucazul oferind ajutor Armeniei, rivala Azerbaidjanului. Franţa este un susţinător istoric al Armeniei.

În noiembrie, preşedintele azer Ilham Aliev a acuzat Parisul că favorizează „noi războaie” prin înarmarea Erevanului.

Armenia şi Azerbaidjanul au relaţii extrem de conflictuale, în special din cauza Nagorno-Karabah, teritoriu separatist pe care Baku l-a recucerit în septembrie 2023.

Cele două ţări vecine s-au înfruntat în două războaie pentru control asupra acestei enclave, unul între 1988 şi 1944 şi altul în toamna lui 2020.

Baku şi Erevan au anunţat recent că doresc să îşi normalizeze relaţiile şi au dat asigurări că un acord de pace ar putea fi semnat în viitorul apropiat, însă negocierile nu avansează.

Franţa, care găzduieşte o importantă diasporă armeană, s-a implicat în ultimele luni în medierea dintre aceste două foste republici sovietice şi, de asemenea, şi-a exprimat sprijinul de neclintit pentru Armenia.

În acest context, preşedintele azer Ilham Aliev a refuzat să se deplaseze în octombrie la un summit european în Grenada (Spania) şi să participe la o reuniune cu preşedintele francez Emmanuel Macron, afirmând că acesta are poziţii părtinitoare în favoarea armenilor.

Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a declarat recent că au fost „create condiţiile” pentru semnarea unui tratat de pace cu vecinul şi principalul adversar Armenia, asigurând că nu doreşte un „nou război”.

„Cel mai important lucru astăzi este că au fost create condiţii reale pentru semnarea unui tratat de pace”, a declarat el într-un interviu televizat. „De aceea, trebuie să lucrăm activ la text”, a adăugat el.

Cu toate acestea, observatorii rămân prudenţi în ceea ce priveşte progresul discuţiilor, având în vedere numeroasele dezacorduri dintre cele două ţări din Caucaz.

În decembrie, cele două ţări au făcut schimb de prizonieri, ceea ce a fost considerat un progres diplomatic şi a reaprins speranţele de pace. Dar tensiunile rămân ridicate şi, în continuare, au loc în mod regulat incidente armate la frontieră.

Cu toate acestea, Ilham Aliev a declarat că este „sigur că nu va exista un nou război” cu Armenia.

„Voi face tot ce-mi stă în putinţă pentru a-l împiedica. Ajunge, ajunge cu războaiele”, a adăugat el.

Cu toate acestea, el a acuzat Franţa, cu care relaţiile se deteriorează, că se află „la originea deteriorării situaţiei din Caucaz”.

Preşedintele azer, care a criticat Parisul pentru sprijinul acordat Erevanului, a afirmat din nou că ţara sa „pregăteşte (Armenia) pentru un nou război”, furnizându-i arme.

Share our work
Caucaz, noi confruntări militare

Caucaz, noi confruntări militare

Caucaz, noi confruntări militare

Caucaz, noi confruntări militare

Un schimb de focuri de artilerie și armament ușor la graniţa dintre Azerbaidjan şi Armenia s-a soldat cu cel puțin 12 soldaţi morţi de cele două părţi, într-o regiune pe care cele două ţări şi-o dispută, scenă a unor ciocniri regulate, au anunţat autorităţile armene şi azere, transmite AFP.

Cele două foste republici sovietice din Caucaz s-au ciocnit în timpul unui scurt război în 2020 pentru controlul asupra enclavei Karabah, câştigat de Baku, fără ca cele două părţi să ajungă la un acord de pace. Confruntări mortale în Karabah sau la graniţa dintre cele două ţări continuă să izbucnească periodic.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării din Azerbaidjan publicat marţi seara, trei soldaţi ai armatei au fost ucişi în timpul „reprimării provocării părţii armene”, fără a menţiona niciun rănit în acest stadiu.

De partea armeană, „patru soldaţi au fost ucişi şi alţi şase răniţi”, potrivit Ministerului Apărării de la Erevan.

Conform Ministerului Apărării din Azerbaidjan,”poziţiile armatei armene dislocate în apropierea localităţii Dyg (la graniţa dintre cele două ţări) au deschis focul asupra poziţiilor azere”, care „au răspuns cu focuri de armă”.

Armenii relatează la rândul lor că, „marţi, la ora 16:00 (12:00 GMT), soldaţii azeri au deschis focul asupra militarilor armeni care efectuau lucrări de inginerie”.

Ca urmare a acestei escaladări a tensiunilor, ministrul armean al apărării, Souren Papikian, care se afla la Bruxelles, şi-a întrerupt vizita pentru a se întoarce în Armenia, a declarat ministerul său într-un comunicat.

Share our work
Kremlinul se leapădă de Nagorno-Karabah, invită la negocieri

Kremlinul se leapădă de Nagorno-Karabah, invită la negocieri

Liderul turc Erdogan are o relație dificilă cu Putin

Liderul turc Erdogan are o relație dificilă cu Putin

În virtutea obligaţiilor care îi revin în baza Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), Rusia poate apăra Armenia numai în cazul unui pericol extern, iar aceste obligaţii nu se extind şi asupra Nagorno-Karabah, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă oficială rusă TASS. Kremlinul a anunţat vineri că va găzdui negocieri de pace la Moscova, iar miniştrii de Externe ai celor două ţări au confirmat deja participarea

Declaraţiile lui Peskov intervin pe fondul speculaţiilor că Moscova ar putea oferi sprijin militar Armeniei, legată printr-un pact militar, în contextul relansării violenţelor din Nagorno-Karabah între etnicii armeni din enclava azeră, susţinuţi de Erevan, şi armata Azerbaidjanului, susţinut de Turcia.

Obligații de securitate

‘Obligaţiile în privinţa asigurării securităţii în cadrul OTSC sunt clare: dacă o ţară membră este supusă unei agresiuni, a unui atac din exterior, în acest caz celelalte ţări membre ale Tratatului au obligaţia să vină în apărarea acelui stat’, a menţionat Peskov, ţinând să sublinieze că prevederile OTSC (Rusia, Armenia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan) sunt valabile doar pentru Armenia şi nu pentru Nagorno-Karabah.
‘Preşedintele Vladimir Putin a clarificat şi delimitat aceste două probleme, obligaţiile în temeiul OTSC (semnat în 1992) nu se extind asupra Nagorno-Karabah’, a reiterat el, adăugând că informaţiile potrivit cărora unele operaţiuni militare s-ar desfăşura pe teritoriul Armeniei nu s-au confirmat.

După relansarea violenţelor în Nagorno-Karabah la 27 septembrie, Rusia s-a limitat la apeluri la încetarea focului şi la discuţii telefonice şi demersuri în cadrul aşa-numitului Grup OSCE de la Minsk (alături de Franţa şi SUA în calitate de copreşedinte), având în vedere relaţiile ‘pragmatice’ ale Kremlinului cu toate părţile implicate în conflict: în Armenia are o bază militară, Azerbaidjanului îi vinde armament, la fel şi Turciei, alături de care este implicată în Siria, relevă unele media ruse.

Vladimir Putin îngrijorat de evenimentele din Caucaz

Vladimir Putin îngrijorat de evenimentele din Caucaz

Poziție azeră

Precizarea Kremlinului intervine în contextul în care preşedintele azer Ilham Aliev, care exclude orice fel de armistiţiu în absenţa unei retrageri a forţelor armate din Karabah, a acuzat Armenia că doreşte ‘să atragă fără succes’ Rusia în conflict prin intermediul OTSC.

Cei trei copreşedinţi ai Grupului OSCE de la Minsk – Franţa, Rusia şi SUA – au cerut din nou miercuri o încetare a focului imediată între Azerbaidjan şi forţele etnicilor armeni din Nagorno-Karabah, îndemnând părţile beligerante să revină fără întârziere la masa negocierilor.

Între timp, luptele continuă în enclava azeră, locuită de o majoritate de etnici armeni, Stepanakert, capitala autoproclamatei republici din Nagorno-Karabah, a fost din nou ţinta mai multor bombardamente azere în cursul nopţii de miercuri spre joi, relatează AFP care a trimis reporteri la faţa locului.

Ceața războiului

Nici tipul de arme utilizate de forţele azere nu este cunoscut exact, dar autorităţile locale denunţă bombardarea zonelor urbane cu ‘Smerci’, lansatoare multiple ruseşti de proiectile reactive după modelul ‘Katiuşa’ din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, supranumite ‘orga lui Stalin’.

Muniţii neexplodate, aparent de acest tip, pot fi văzute în oraş, în timp ce multe blocuri mici de două etaje au fost dărâmate complet de suflul acestor obuze, care au lăsat în urma cratere ajungând uneori până la zece metri, semn al puterii proiectilelor folosite.
De asemenea, dronele survolează cu regularitate oraşul mai ales în timpul zilei, procedând la tiruri izolate.

Totodată, Franţa a reiterat miercuri că Turcia este implicată din punct de vedere ‘militar’ în conflictul din Nagorno-Karabah de partea Azerbaidjanului, reiterându-şi temerea faţă de o ‘internaţionalizare’ a conflictului.

Armenia, pregătită de reluarea negocierilor cu Baku

Armenia, pregătită de reluarea negocierilor cu Baku?

Rusia vs. Turcia?

Rusia a anunţat vineri că va găzdui negocieri de pace la Moscova, iar miniştrii de Externe ai celor două ţări au confirmat deja participarea, relatează Reuters. „Baku şi Erevanul au confirmat participarea lor la discuţii în Moscova. Se fac pregătiri în acest sens”, a declarat ministrul rus de externe prin purtătoarea sa de cuvânt Maria Zakharova.

„Miniştrii de externe ai Azerbaidjanului şi Armeniei sunt invitaţi la Moscova pe 9 octombrie.    În urma unei serii de discuţii telefonice între preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev şi prim-ministrul Armeniei Nikol Pashinyan, preşedintele Rusiei solicită încetarea acţiunilor militare în conflictul din Nagorno-Karabah. Preşedintele Rusiei lansează un apel de încetare a luptelor din Nagorno-Karabakh din motive umanitare pentru a face schimb de morţi şi prizonieri”, se arată în comunicatul Kremlinului.

”Turcia categoric trebuie să fie în orice viitor proces de pace. Un proces de pace cu siguranţă va fi declanşat. Ciocnirile nu pot continua la nesfârşit, aşadar cu cât mai repede cu atât mai bine”, a declarat anterior Aliev pentru TRT Haber.

În acelaşi interviu, Ilham Aliev a afirmat că forţele azere au recucerit câteva zone ce fuseseră ocupate de cele armene. ”Turcia este … un mare potenţial global … şi vecin pentru Caucazul de Sud”, a continuat el, adăugând că poziţia Ankarei a servit drept ”avertisment” pentru alţii. (N.G.)

Share our work
Parlamentul European demarează ratificarea unui nou acord cu Armenia. Lupta anticorupție și libertatea presei, printre solicitările Legislativului european. Erevanul rămâne credincios Moscovei și Uniunii Eurasiatice

Parlamentul European demarează ratificarea unui nou acord cu Armenia. Lupta anticorupție și libertatea presei, printre solicitările Legislativului european. Erevanul rămâne credincios Moscovei și Uniunii Eurasiatice

Parlamentul-European-relansează-relațiile-blocului-comunitar-cu-Armenia

Parlamentul-European-relansează-relațiile-blocului-comunitar-cu-Armenia

Parlamentul European a dat undă verde ratificarii acordului privind parteneriatul global și extins între Armenia și UE, relatează mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS, citând un comunicat al Legislativului european. Conform sursei citate, în favoarea deciziei au votat 573 de deputați, împotriva 50 de parlamentari, iar 40 s-au abținut.

Solicitări dure

Acordul este un instrument de promovare a reformelor interne și punerea în aplicare a acestora, în conformitate cu o rezoluție separată, aprobată cu o mare majoritate de voturi. Deputații UE cer Armeniei să facă progrese semnificative în desfășurarea alegerilor, independența sistemului judiciar, lupta împotriva corupției, spălării banilor, combaterea evaziunii fiscale, a abuzului de control din partea oligarhiilor și a libertății presei.

Acordul deschide calea pentru un dialog politic mai profund între UE și Armenia, extinde domeniul de aplicare al cooperării economice și oferă noi oportunități pentru legături mai strânse în domeniile energiei, transportului, infrastructurii, mediului, comerțului, educației și în alte sectoare.

Punerea în aplicare efectivă a acestor reforme cheie pot deschide perspective noi de cooperare, inclusiv deschiderea unui dialog privind liberalizarea regimului de vize, spun deputații europeni.

Negocieri prelungite

În 2013, Armenia a încheiat negocierile cu UE privind Acordul de asociere, inclusiv zona de liber schimb, dar, în același an, sub presiunea Rusiei, si-a schimbat radical cursul și a refuzat să semneze acordul de asociere. Totodata, Erevanul a intrat în Uniunea Vamală de sub conducerea Rusiei, reformata ulterior în Uniunea Economica Eurasiatică.

În 2015, Armenia a început noi negocieri pentru un alt acord privind relațiile politice cu UE, fără partea economică și a semnat acordul de parteneriat cu Uniunea Europeană în cadrul summit-ului  „Parteneriatului Estic“ din noiembrie anul trecut.

Relații strategice

Anterior, premierul armean, Nikol Pashinyan, care ocupă funcția din luna mai 2018, l-a asigurat, în cadrul primei sale vizite de la alegerea sa în funcția de premier, pe liderul rus Vladimir Putin de importanţa strategică a relaţiilor dintre Moscova şi Erevan. Ulterior, Nikol Pashinyan a efectuat mai multe vizite în Federația Rusă, subliniind permanent importanța acestor relații pentru guvernul de la Erevan. ”Există o relaţie strategică şi o alianţă între Armenia şi Rusia”, a declarat premierul armean în marja summit-ului de la Soci al Uniunii Economice Euroasiatice, din care fac parte cele două ţări, alături de alte state din fosta URSS. ”Vă asigur că în această chestiune există în Armenia un consens şi că nimeni nu se va îndoi vreodată de importanţa strategică a relaţiilor ruso-armene”, a afirmat Pashinyan.

El a salutat apoi poziţia echilibrată a Rusiei în timpul manifestaţiilor antiguvernamentale din Armenia, ce au dus la demisia fostului premier Serzh Sargsyan, care a fost de asemenea preşedinte al ţării între 2008 şi 2018.

”Vă doresc să reuşiţi în calitate de şef de guvern”, a declarat la rândul său Putin, calificând Armenia drept ”cel mai apropiat aliat şi un partener în regiune” pentru Rusia.

Accept tacit rus

După ce a condus timp de trei săptămâni o amplă mişcare de contestare, ce viza Partidul Republican de la putere şi pe fostul preşedinte Serzh Sargsyan, Nikol Pashinyan a fost ales pe 8 mai premier al Armeniei.

Pashinyan a avut grijă să menajeze aliatul său tradiţional, care este Rusia, şi a subliniat de mai multe ori că alianţa cu Moscova va rămâne pentru el o axă esenţială a politicii armene.

Pe parcursul acestei crize, Rusia a stat deoparte şi a adoptat o atitudine neutră, consideră experții, în contrast cu obişnuita sa neîncredere faţă de orice contestare populară susceptibilă de a aduce la putere într-o fostă republică sovietică lideri ostili faţă de Kremlin.

Bomba Nagorno- Karabah

Importanța relațiilor militare, politice și economice cu Federația Rusă pentru Erevan a fost subliniată și în timpul unei recente vizite a premierului Pashinyan în Nagorno- Karabah, o regiune contestată, pe care Armenia şi Azerbaidjanul şi-o dispută de peste un sfert de secol, război soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi.

Pashinyan a dat asigurări că ”este dispus pentru continuarea discuţiilor într-o atmosferă de calm” pe tema Nagorno-Karabah, în cursul unei conferinţe de presă ce a avut loc la încheierea unei întâlniri cu Bako Sahakyan, preşedintele regiunii separatiste din Azerbaidjan populată în majoritate de armeni, aflată în centrul unui conflict de peste 25 de ani între Armenia şi Azerbaidjanul vecin.

Recurgerea la forţă pentru soluţionarea problemei privind Nagorno-Karabah ”trebuie exclusă”, a mai declarat şeful guvernului armean. Erevanul, a explicat Nikol Pashinyan, ”susţine în întregime dreptul la autodeterminare al poporului” din regiune, referindu-se la demersurile autorităților locale de a obține recunoașterea independenței.

Conflict zbuciumat

Cu populaţie majoritar armeană, regiunea Nagorno-Karabah, susţinută de Armenia, și-a declarat independeța la începutul anilor 1990, dar este în continuare considerată pe plan internaţional ca făcând parte din Azerbaidjan.

În 1994 a fost încheiat un armistiţiu, cu medierea părții ruse, după un război soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi. Nu a fost semnat nici un tratat de pace între Armenia şi Azerbaidjan, două foste republici sovietice, şi constant au loc confruntări.
În aprilie 2016, cel puţin 110 persoane – civili şi militari din cele două tabere – au fost ucise în cele mai grave violenţe începând din 1994. Un nou armistiţiu a fost semnat la Moscova între beligeranţi, dar lupte sporadice au loc în continuare de-a lungul liniei de demarcaţie.

Franţa, SUA şi Rusia coprezidează ”Grupul de la Minsk”, care are ca misiune – sub egida Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) – găsirea unei soluţii paşnice la conflict.

Cursa înarmărilor dintre Erevan și Baku a adus beneficii economice Federației Ruse, care a furnizat, în ultimii ani, sisteme de armament performante ambelor părți în valoare de câteva miliarde de USD. Concomitent, Kremlinul controlează părți importante din economia statului armean, iar peste un milion de armeni muncesc în Federația Rusă. (M.B.)

Share our work